Page 67 - 1958-10

Pac. 2 ¦DW M US W W A E Î& m W i , fff. <Î93

SAVANŢII SOVIETICI MIC ALBUM JINECBtVf

pregătesc o nouă expediţie teh oico-ştiinf ifi c La o repetiţie care se făcea $
IN ANTARCTIDA obişnuit intre orele 9 şi 12,*
trombonistul provocă o diso¦

...Şi anul acesta, conform tra­ cele două staţiuni va purta nu­ Un creier elecfronic conduce !trenul nanţă teribilă. Repetiţiile erau J
diţiei, ziua de 7 Noiembrie — mele celebrului explorator rus
sărbătoarea Marii Revoluţii So­ Lazarov, unul dintre primii cu­ conduse de Giuseppe Verdi, ca- *
cialiste din Octombrie — e în­ ceritori ai Antarctidei. Afembrii
tâmpinată cu mari succese pe tot expediţiei vor străbate circa Recent, în regiunea Moscova, pe linia memorare — a condus cu succes garni­ re, furios, -îl apostrofă pe trom
întinsul Uniunii Sovietice, suc­ 6 .0 0 0 de kilometri prin împără­ ferată ce leagă staţiile Kunţevo şi Uso- tura. Să mai spunem că „mecanicul de
cese ce-şi pun amprenta pe toa­ ţia zăpezilor eterne, traversînd vo, a circulat un tren original: un tren metal" este un rival de temut, în ce bonist.:
te sectoarele de activitate. Mun­ imensul deşert îngheţat a! polu­ fără mecanic şi fără personal de bord. priveşte precizia şi siguranţa conduce­
Un creier electronic — compus dintr-o rii, pentru cel mai iscusit mecanic de — E groaznic ce-ai făcut ¦
maşină matematică şi un dispozitiv de locomotivă ?
d-ta. In condiţiile acestea nu •

mai pot continua. ¦

— Aveţi dreptate — recii- *

noscu trombonistul — dar o-

citorii uzinelor de automobile din lui sudic. Vremea cînd un Nan- pera mă plăteşte atit de prost, ©

Gorki, de pildă, au pus la punct sen sau Byrd călătoreau peste Instrument ulirasensib îi incit eu nu-mi pot întreţine fa- ¦
procesul de fabricaţie al automo­ gheaţă cu schiuri şi sănii trase
bilului „Volga 1959", mai fru­ de cîini a trecut de m u lt; pen­ milia decît muncind şi pe de «
mos şi mai modern decît cele tru cei 6 .0 0 0 de kilometri de
de pînă acum, dotat cu pneuri drum savanţii sovietici vor avea La Institutul de utilaje tehni­ sensibile. La o temperatură de lături. Am o familie numeroa-«
tară cameră de aer. Agrobiologii la dispoziţie trei maşini specia­ ce din Praga s-a realizat un in­ 1.000 grade Gelsius, instrumen­
au anunţat recent că „linia po­ le — construite la Harkov — strument pentru măsurarea cu să, d-le Verdi.
prevăzute cu cele mai ingenioa­ precizie a temperaturilor înalte, tul înregistrează chiar o diferen­
rumbului" — plantă care nu se instalaţii „de biruit zăpada". pe baza unei pile termice ultra- ţă de un singur grad. — Şi unde munceşti ? — ii * Proiect sovietic de costum de astronaut. In U.R.S.S. s-a
creştea, pînă mai acum cîţiva Şenile late de un metru Ie vor
ani, decît pînă la 51 de grade permite să alunece peste zăpa­ întrebă maestrul. ** creat un proiect de costum pentru astronauţi.
latitudine nordică — trece acum da sfărîmicioasă şi m işcătoare;
pe la Arlianghelsk şi Sverdlovsk, pompe de aer vor asigura func­ — După ce termin repeţi-* IN FOTO : lată cum va arăta, cu aproximaţie, un astronaut
la 65 grade spre nord. Universi­ ţionarea neîntreruptă a motoare­
tăţile sovietice au primit în toam­ lor, pînă Ia o altitudine de 4.000 (iile, intre 12 şi 4 dau lecţii; ¦ in timpul zborului in cosmos.
na aceasta circa 214.000 de noi de metri deasupra nivelului mă­
studenţi... Şi lista marilor suc­ rii. Fulgarirtul din tabacheră seara, după spectacol, sînt. chel- J ---- seagţtrr— ............. ¦ ---- ----------------- --------------
cese e departe de a se sfîrşi.
Viaţa savanţilor în interiorul După cam afirmă chimiştii, fibrele veşte trăinicia noului veşmînt, e ner o jumătate noapte şi o al- ^
Un capitol important îl consti­ maşinilor ? Constructorii din sintetice ne vor dărui aurind un ful­ deajuns să vă spunem că firul de „re-
tuie realizările oamenilor de garin extrem de comod: poate încă­ Ion" (una dintre cele mai răspindiie DIN CARTEA D E BASMEtâ jumătate paznic pină la*¦
pea cu uşurinţă înir-o tabacheră de fibre sintetice) are tăria firului de deschiderea depozitelor...
dimensiuni obişnuite. In ceea ce pri- oţel de aceeaşi grosime.
— Extraordinar — făcu Ver- * A NATURII
di indignat — şi., chnd dormi ? j,

— La repetiţie, maestre. *

Dar» septembrie şi pînă în mai, peste 17 miliarde -k <> „Natura — spunea odată un ves tit scriitor- — este o adevărată carte
metri cobi de lucrări ter asiere de basme. Lumea plajiielor oferă cele mai neaşteptate surprize. Multe din
Intr-un grup de poeţi, So* * ele sînt adevărate miracole". Redăm mai jos cîleva din ele.
foaie făcu declaraţia că a lu- *

ştiinţă, ale savanţilor. In privinţa Harkov au luat toate măsurile 10 milioane de chinezi din provin­ nică menite să ocrotească ogoarele de crai la trei versuri patru zile. “

aceasta, vestea pregătirii unei pentru a Ic-o face cît mai co­ cia Tziansu (China de est), dau viaţă, pericolul inundaţiilor sau al secetei. De — Patru zile 2 — se miră . Un curs de istorie universală încrustat
noi expediţii în Antarctida nu modă : lumină electrică, baie pe 384 de mari şantiere, unui grandios la 1 septembrie anul acesta şi pînă
este printre cele din urmă. (apă rece şi apă caldă), mese plan de lucrări de Irigare şi hidroteh­ la 1 mai viitor, ei vor executa peste f7 un poet mediocru. — Eu aş fi j pe coaja unui arbore
de lucru, canapele, paturi cu ru- miliarde metri cubi de lucrări terasierc.
Primii savanţi sovietici au de­ îărie de materii plastice. în plus, făcut în patru zile o mie d â" Cîntecul subţire al frunzelor de boa- Căci boababul, giganticul arbore din
barcat pe „continentul tăcerii" fiecare maşină va fi înzestrată bab, sub arcuşul vînturilor alizee, nu pădurile Africii ecuatoriale, trăieşte
cu trei ani în urmă. Rezultatele cu o cabină de radio şi cu o versuri. t este — ne asigură botaniştii — decît intre 2.000 şi 5.000 de ani (
muncii lor — nenumărate des­ cabină pentru conductor şi navi­ un veritabil curs de istorie universală.
coperiri care ne îmbogăţesc cu­ gator. „Ochiul atomic4' — AHei vorbă — răspunsei Ascultaţi un curs care începe cu anul Şi pe meleagurile noastre sînt —
noştinţele despre „cel de-al 6 - 3.000 înainte de era noastră... şi nu puţine — exemple de venerabili
lea continent", — au întrunit Construcţia maşinilor polare Sofocle — dar n-ar fi trăit de-1 matusalemi ai botanicii. La umbra a-
elogiul unanim al savanţilor lu­ e aproape gata. in prezent, sa­ cestei banale tise, de pildă, strămoşii
mii. Noua expediţie ce se pre­ vanţii sovietici pun la punct ul­ Aparatul de carotaj radioactiv al son­ omului împreună cu multe' alte date ne­ cit patru zile. t noştri îl invi au pe Zamolxes, cu
găteşte acum, a patra din ulti­ timele detalii ale marii călătorii delor — supranumit şi „ochiul atomic" cesare viitoarelor lucrări de foraj. Da­ veacuri şi veacuri în urmă. Bradul
mii trei ani, e chemată să spo­ spre Antarctida, misteriosul con­ — îşi găseşte, pe zi ce trece, o tot torită acestui ochi miraculos, sonda cm c« ioni Care-i secretul construcţiei piramide­
rească numărul acestor descope­ tinent al tăcerii albe... mai largă întrebuinţare în industria nr. 5 — Podeni, de pildă, şi-a sporit lor? Dar al marelui zid chinezesc?
riri şi să dea un răspuns precis noastră petroliferă. Pentru „ochiul a- producţia de petrol de peste 15 ori, departe de pămînt Grădinile suspendate ale Semlramidei
P. ILIESCU tomic" pămîntul îşi dezvăluie tainele au existat aevea sau nu ? Regele Erik
vechii întrebări a cercetătorilor pînă la adîncimi fabuloase! el desco­ iar la sonda 622 — Cîmpina producţia
<Sî»Wv'W W W peră prezenţa petrolului şi o semnalează Una dintre cele mai mari preocupări al XlV-lea al Suediei a fost, oare, în- trăieşte şi el pînă la 1.200 de ani, iar
polari : Antarctida e un arhipe­ petrolului s-a triplat într-un timp re­ ale savanţilor din U.R.S.S. este avio­ tr-adevăr otrăvit de către fratele său fratele său mai tînăr — molidul —
'?‘VW VW /VSi J'WVWN cord. nul atomic. El va avea forma unui vitreg ? lată întrebări care provoacă peste 800. Tot 800 e vîrsta pe care o
lag sau un continent? creion gigantic, ou fuselajul de 200 insomnii istoricului zilelor noastre, la­ atinge, fără regim alimentar deosebit,
R.P.R. înregisJrează de metri şi aripile triunghiulare. Re­ tă mistere care s-ar limpezi de-ar vorbi şi stejarul...
Pentru aceasta savanţii sovie­ eufremure din Nexie boababul.

tici vor întemeia două noi sta­ O serie de cutremure pot fi înre­ actorul va fi instalat în coadă. Intre Iboga, planta care dă „apă vie‘
gistrate de staţii seismice aflate la
ţiuni ştiinţifice, una pe ţărmul mii de kilometri * depărtare de locul cabina pasagerilor şi reactor, planuri­ Recent, în Africa ecuatorială franceză; fără1măcar o clipă de pauză — negrii
unde Ş-aU produs'tulburările In echi­ le prevăd uri „ compartiment pentru un grup de savanţi a descoperit o plan­ mestecă între dinţi tulpina şi frunzele
mării Bellingshausen, alta în librul scoarţei pămînteşti. Staţiile ţării mărfuri lung de 100 de metri. Un de­ tă necunoscută, pe care negrii o numesc plantei; asta le dă putere să îndure,
noastre înregistrează desial de des cu­ taliu deosebit de interesant: avionul iboga. Potrivit mărturiei acestora, po­ fără să simtă, oboseala nenumăratelor
Ţara Reginei Manda. Una din tremure ce se produc în Kamciatka, cu combustie atomică va putea zbu­ tirul lbogăi conţine un elixir miraculos, ore fără somn ale „zilelor sacre“.
cu calităţile „apei vii" din poveste.

Japonia, insulele Kurile. Neoada, Me­ ra, cu viteze supersonice, vreme de Cu prilejul „zilelor sacre", închinate înfloreşte Agave !

Uzinele de automobile „Lihacev“ xic. luni şi luni de zile, fără să aterizeze zeităţilor locului — sărbători care ţin
din Moscova au începui să pro­
măcar odată I o săptămînă, ba uneori şi mai mult, Fenomenul e într-adevăr impresio­

ducă un nou iip de automobil de Peniirw stimularea nant. Inchipuiţi-vă o plantă enormă, al

înaiiă clasă cu 7 locuri: „ZIL-lll". albinelor leneşe Un altar al lui Zeus cărei lujer depăşeşte, cîteodătă, acope­
Motorul de 8 cilindri montat pe păstrat pînă în zilele noastre rişul unei case cu e ta j; o plantă care
„Z IL -lll“ are o putere de 220 C.P. Un apicultor englez a născocit un — etalîndu-şi, ani şi decenii, doar
El permite maşinii să desfăşoare o aparat care. instalat în stup, înregis­ frunzele mari şi cărnoase, ascuţite la
viteză .de 170 km. pe oră. Automo­ vîrf ca nişte săbii — înfloreşie o sin­

bilul esle înzesirat cu transmisie trează zgomotul special pe care-1 pro­ Printre comorile de artă sal­ dintr-o lungă listă din care fie­ gură dată ia 100 de ani 1
hidraulică a căre-i conducere se duc albinele atunci cînd lucrează. Sco­ vate de trupele sovietice în tim­ care obiect ar merita descris şi
realizează prin apăsarea unui bu­ pul aparatului este de ordin educativ: pul războiului — şi pe care gu­ comentat — basoreliefurile egip­ E aşa-numita „Agave“, planta tro­
ton. autorul lui nădăjduieşte să stimuleze vernul U.R.S.S. le-a remis Re­ tene din al 3-lea mileniu pre­ picelor, podoaba deserturilor cu soare
ailWele leneşe reproducîndu-le zgomo­ publicii Democrate Germane — mergător erei noastre, portretele mult şi umezeală puţină. Florile ei sînt
IN FOTOGRAFIE: Noul automo­ tul celor ha’rnice. se află şi altarul lui Zeus, care sculpturale ale împăraţilor Tra- deosebit de bogate în nectar; din nec­
bil „ZIL-lll". împodobea, în antichitate, acro­ ian, Marc Aureliu, Antoniu Piui, tarul acesta, indigenii prepară o bău­
tură căreia i se 'atribuie puteri supra­

Interesantele produse ce sa § pola din oraşul Pergam. O pie­ un desen executat de Boticelli naturale.
ale unei fabrici interesante să unică, de o valoare inesti­ pentru „Divina Comedia“ a lui ...Vreţi să vedeţi cum înfloreşie Aga­
d e s p r e G. U. M, mabilă. Altarul acesta a fost Dante, pînze de Goya, Rubens,
făurit în secolul al II-lea înain­ Van Dick, Matisse, Picasso, co­ ve ? Pentru asta nu-i nevoie să vă de­
© „G.U.M." sînt iniţialele celui mai ştiţi dacă au sosii automobile „Volga" te de era noastră. O construc­ lecţiile de minunate miniaturi plasaţi tocmai la tropice. E deajuns să
mare magazin universal al Uniunii sau unde se pot minca cei mai gus­ ţie monumentală — numai friza ospeţiţi grădina botanică din Cluj, unde
indiene, gravuri japoneze, figu­ puteţi admira un minunat exemplar de
de marmură ce împrejmuia so­ rine japoneze de fildeş, etc., etc.,
clul avea o lungime de circa 120 etc. Agave care se află, la ora asta, în pli­
de metri — şi din care s-au
nă epocă a înfloririi 1

O viziiă la cea mai tînără fabrică timp ce la capătul opus — pe un Sovietice, situat la Moscova, în Piaţa toşi crenvurşii? In „oraşul-magazin", păstrat pînă în zilele noastre
Roşie, vizavi de zidurile stacojii ale sini destule ghişee de informaţii. E- peste 100 de statui de zei, titani,
din Capitală — fabrica de mase mic paneraş mobil — apar farfurii Kremlinului. xisiă şi ghişee unde se pot cere in­ uriaşi cu picioarele în iormă de 9 gt
formaţii cu iotul slrăine de magazin, şarpe şi numeroase animale din
plastice „Bucureşti“ — oferă prive­ şi pahare, savoniere şi ceşti, ilghenc, o G.U.M.-ul e supranumit şi „ora­ ca de pildă mersul trenurilor, progra­ mitologie. WÓC
şul magazin". Porecla şi-o merită cu mul spectacolelor, ora exactă, etc.
lişti de neuitat. găleţi şi iot felul de vase de bucă­ prisosinţă. El este un coniplex de ne­ „E o întreagă lume, şi reve­
numărate magazine, textile, tehnice, © Dacă v-a obosit plimbarea pe laţiile ei stîrnesc admiraţia şi o
De obicei, fabricile chimice îl in. tărie, cutii pentru medicamente, co­ alimentare, etc., legate între ele prin sirăzile G.U.M.-ului, iot urcind şi co- înflăcărată veneraţie“, nota cu­ Prin valorificarea unor deşeuri şi a unor materii prime încă insuficient
tlmpină pe vizitator cu pereţi negri, şuri şi sacoşe, nenumărate jucării străzi şi poduri aeriene; deasupra se borînd aitiea trepte, iăsaţi-vă purtaţi noscutul scriitor rus Turgheniev valorificate prin chimizare s-ar putea produce o serie de bunuri de iarg
carbonizaţi, cu secţii în care atmos­ pentru cei mici etc. Obiecte frumoa­ arcuieşte un „cer" de sticlă — tavanul singuri de scării La G.U.M. funcţio­ despre altarul din Pergam. consum c a :
fera o creează aburii, umezeala, sub- se, uşoare şi folositoare care nu se G.U.M.-ului — spre care urcă rumoa­ nează escalatoare, scări rulante, mo­
rea miilor de oameni prezenţi în fie­ bile, care nu-ţi cer alt efort decît a- Printre comorile de artă reda­
stanţele ioxice. Dar tînăra industrie sparg niciodată (cu farfuriile plas- , care clipă- în „oraşul magazin". cela al menţinerii echilibrului. te germanilor se numără sute
şi mii de piese de excepţională
a maselor plastice e o ramură a chi­ tice dispare şi veşnica sursă de cer­ © Oaspeţii cei mai frecvenţi ai ora­ ® Să ştiţi însă că titlul reportaju­ valoare, operele unor artişti ge­ • Dinir-un metru cub cioate de co­ ne laotoză, 4.000 ione albumină, 5.000
miei cu totul deosebită. Nu mimai turi conjugale I). Sînt obiecte de ioa- şului : amatorii de instrumente muzi­ lui nostru a fost o păcăleală. Nu poţi niali, pe care istoria i-a primit nifere (320 kg.) s-ar putea extrage tone grăsimi, 500 kg. vitamina B 2 etc.
produsele sînt frumoasei s-ar putea te culorile şi de toate mărimile. Un ' cale, amaiorii de aparate de radio şi... epuiza nici a sula mia parte din mi­ definitiv printre ¦aleşii săi. Ci­ 40—50 kg. coloţoniu, 7— 12 kg. tere­
spune că şi munca într-o asemenea grup de muncitori ai fabricii au ho- copiii. Primii au la dispziţie un în­ nunile G.U.M.-ului pe - două mici co­ tăm — absolut la întîmplare, bentină, 1—5 kg. ulei de flotaţie şi o ® Din castane sălbatice se poate ex­
tărît să folosească celofanul special treg raion de magazine, unele care loane de ziar... cantitate apreciabilă de ianin 2 trage ulei vegetal, extracte ianante,
fabrică are ceva din eleganţa şi cu­ al sacilor — a cărui principală ca- ( vînd numai armonici, altele cu vitri­ saponină, amidon, glucoză şi alcool.
răţenia lor. lilate o constituie impermeabiliiatea nele înţesaie cu instrumente de suflat, ® Din 400 ione deşeuri de lemnoase Un vagon de castane sălbatice poate
aşezaie într-o' neorînduială pitorească, de brad şi alte esenţe se pot extrage înlocui două vagoane de cartofi sau
Intri într-o secţie şi de la bun în- sa — pentru confecţionarea unor prin hidroliză mai multe ione de za­ 7,5 tone porumb, produse ce ar putea
hăr care prin fermentare pot da fi date în alimentaţie?
cepul te uimeşte aspectul ei de labo­ glugi pentru ploaie. 5—7.000 tone alcool, 2.000 tone droj­
® Coaja nucilor verzi, conţine foar­
rator. In saci de celofan speciali se Acestea sînt doar primele produse.

află materia primă: miliarde de gră­ Anul acesta însă, fabrica îşi va mări \

unţe albe şi mici ca nişte boabe de simţitor capacitatea şi magazinele etc. A doua categorie de oaspeţi au die furajeră, 12 tone lignină, economi- te multă vitamină C (acid ascorbic).

orez. CUeva maşini albastre, nu mai vor fi inundate de noi şi noi pro­ de ales, parcurgînd o gamă extrem de sindu-se astfel 3.500 tone de cereale Un kg. coji de nuci verzi conţine atita
mari ca - nişte strunguri „losif Ran- duse. variată, între ultimul iip de „Urai" şi care pot fi date alimentaţiei? vitamina C cit 10 litri zeamă de lă-
gheţ" — minunate maşini electroni­ — Viitorul va aduce 6 seamă de aparatul de radio ce poate încăpea în- mîie.
ce, ultimul ciwini al tehnicii mon­ surprize, mi-a spus la plecare ingi­ tr-un buzunar. Sînt aici aparate de ra­ ® Din sălciile din Lunca Dunării,
dio pentru toate gusturile, pentru ioa- care conţin 10 la sută ianin (coafa Vitamina C se găseşte în mare can­
stejarului conţine doar 8 la sută, cea titate şi în acele şi conurile de brad,

diale la ora aceasta — prelucrează nerul şef al fabricii. De la blana de ie posibilităţile materiale; unele costă dc molid 9 la sută), s-ar putea aco­ în lucernă şi fructele de măceşi?

zi şi noapte granídele albe de po. monion doré, moale, pufoasă, dar numai 90 de ruble. Şi, însfirşit, a peri necesarul de ianante tăbăcăriilor ® Din sîmburit de struguri şi tes­
lietilenâ, polistiren şi relon ' (materii în care moliile îşi vor ’rupe acele, şi ( Ireia categorie -— copiii — dau cel ţării noastre ? covină se pot scoate extracte ianante,
' prime obţinute prin chimizarea gaze­ pînă la acul de cravată, de la co- < mai mult de lucru vînzăioritor: stau coloranţi alimentari şi un excelent ulei
lor naturale) transformîndu-le in ce­ voare ce imită perfect pe cele per­ cile 2—3 ceasuri, fermecaţi, în faţa • Din zerul de lapte se poate ex­ de masă. (Din 30 kg. seminţe se pot
rafturilor supra-încărcate, neştiind ce trage: zahăr de lapte (lactoză), aci­ obţine 4 kg. ulei comestibil)•
dul tactic (folosit în industria textilă,

le ¦mai felurite obiecte de larg con­ sane şi pînă la automobile, yahturi'' j să aleagă mai în tii: o „mălrioşkă“ cu alimentară şi a tăbăcăriei), vitamina o Din oase ss poate extrage gela­

sum. Oricare din maşinile acestea e şi chiar avioane, iotul va avea l a < j nas de mucava, o figurină de mate- U nităţii La baie-i indicată vana, B 2 (riboflavina), un surogat de ouă, tina alimentară şi fotografică, clei de
6 adevărată uzină in miniatură. La lacio-dlbumină ,materiale' plastice (ga- oase, grăsimi de oase, glicerina, pre­
un capăt al ei, înir-o pilnie sini de- bază gazul metan şi gazele naturale, t ! rie plastică sau un aparat de radio cu T ap i a 9 Burete apă şi ştergar; lalitul), un cauciuc artificial (lado- cipitai de oase, oleină, stearină, negru
şertaţi sacii cu materia granulată, în premii) etc. în total 55 de produse animal (spodium) necesar pentru de-
principalele materii prime pentru pro- , i care, deşi e jucărie, poţi prinde uşor loH.ii th . gjn şUg U(,ete gestionar chimice. Evaluat în cifre aproximative colorarea zahărului, şi îngrăşăminte
s-ar produce anual din zer 12.50Q to­ chimice.
ducţia de mase plastice. J un post ? V ii!ca 11 Să-şi spele şobolanii blana,
I
---------- Le-a oferit pahare^n bar.
o Doriţi o informaţie ? Doriţi să