Page 68 - 1958-10

Nr. 1193
Munca politică de masă •chezăşia succeselor
Fiecare minut liber constitu ie pentru agitatori un minunat prilej de a eiu 'de vorbă cu oa­
menii.
IN C LIŞE U : Agitatorul Io sif Dan, maistru de întreţinere la secţia chimică a cocseriei din
cadrul C.S.H., vorbind muncită rilor din brigadă despre unele probleme legate de bunul mers
al procesului de producţie.
DE PREGĂTIRE ŞI INSTRUIRE
depinde eficacitatea muncii
Şi în munca politică de masă, ca şi
în oricare alt domeniu a! muncii de
partid, principalul sînt oamenii. Biroul
organizaţiei de bază de la secţia O.S.M.
a Combinatului siderurgic Hunedoa­
ra, a format colectivul de agitatori
din membri de partid, candidaţi şi din
tovarăşi din activul fără de partid, cu
o înaltă pregătire profesională. In rîn-
dul agitatorilor noştri sînt oţelari frun­
taşi, maiştri şi ingineri.
Este ştiut că de felul cum sînt pre­
gătiţi agitatorii depinde eficacitatea
muncii lor. Cunoscînd acest lucru, bi­
roul organizaţiei noastre de bază acor­
dă o deosebită atenţie pregătirii agi­
tatorilor. La şedinţele de instructaj ale
agitatorilor, pentru a asigura instruirea
concretă a acestora cu diferite proble­
me economice specifice secţiei, biroul
organizaţiei de bază a invitat pentru a
face expuneri pe aceste teme maiştri
şi ingineri, buni cunoscători ai pro­
blemelor economice din secţie.
Instruirea agitatorilor de pe Ungă
organizaţia noastră de bază se face
ori de cîte ori este nevoie. Această in­
struire se face în mod diferenţiat, adică
separat cu agitatorii de la cuptoare,
separat cu cei de la hala de turnare,
cu cei de la întreţinere etc. Operati­
vitatea în munca de agitaţie are un
rol foarte important. Agitatorii noştri
au fost pregătiţi în această direcţie
şi în prezent ei acţionează în mod o-
perativ atunci cînd se ivesc diferite
probleme care cer intervenţia lor,
fără să aştepte indicaţii din partea
biroului organizaţiei de bază.
Obiectivele principale ale muncii
politice de masă în secţia noastră, în
ce priveşte realizarea planului de pro­
ducţie, au fost lămurirea şi mobiliza­
Atelierul de turnătorie de la Ate­
lierele C.F.R. Simeria, deşi mic, are
o importanţă deosebită. Aci se toarnă
toate piesele din fontă şi bronz ne­
cesare executării reparaţiilor la loco­
motive şi vagoane. De calitatea pie­
selor turnate depinde în bună măsură
munca lucrătorilor din alte secţii. Da­
că o piesă turnată nu este lucrată
cu grijă, defectele de la turnare ies la
iveală la' strung, la freză, la probele
de presiune cu abur, aer sau apă etc.
De aceea, de felul cum turnătorii
îşi fac datoria, de calitatea muncii lor,
depinde în foarte mare măsură şi ca­
litatea reparaţiilor. Pentru a asigura
piese de bună calitate şi a reduce re­
buturile sub procentul admis, organiza­
ţia de bază a antrenat în munca de
gitaţie toţi membrii şi candidaţii de
partid, cît şi tovarăşii din activul fără
de partid, cu o înaltă calificare.
In unele cazuri, cînd se produce re-
butarea unei piese dintr-un sortiment
care se toarnă mai des şi în canti­
tăţi mai mari, agitatorii au organizat
convorbiri cu toţi muncitorii atelierului
pentru ca din greşeala unuia să tragă
toţi învăţăminte. In asemenea cazuri,
după ce se explica amănunţit cauzele
care au dat naştere la rebutarea piesei
şi cum puteau fi ele înlăturate, se pu­
neau întrebări de către agitatori la
care turnătorii erau invitaţi să răs­
pundă, controiîndu-se astfel dacă ei au
înţeles cum pot fi evitate rebuturile.
Printre cei care rebutau piese se
număra tov. Constantin Lazăr şi loan
Gogoaşă. Tov. Sigismund Zasloţi, agi­
tator, s-a ocupat îndeaproape de îndru­
marea acestor doi muncitori, i-a aju­
T R IB U N A
><©.'«®s.3©î<î uO.:0 |-!#Lji r^..O .4F
rea prin toate mijloacele a întregii
mase de muncitori, ingineri şi tehni­
cieni, la lupta pentru creşterea pro­
ducţiei, productivităţii muncii, reduce­
rea preţului de cost, îmbunătăţirea ca­
lităţii şi reducerea rebuturilor, reduce­
rea consumului de combustibil şi ma­
teriale, realizarea de economii etc.
Ca o urmare firească a înarmării
şl pregătirii mai temeinice a agita­
torilor cu problemele cele mai actuale
ale secţiei, munca desfăşurată de a-
ceştia a fost mai eficace.
Agitatorii au organizat convorbiri,
discuţii pe grupe de muncitori şi de la
om la om. Cele mai bune rezultate
le-au dat însă convorbirile pe locul de
producţie. Munca concretă desfăşura­
tă de către agitatorii organizaţiei de
bază a ţinut trează atenţia întregului
colectiv asupra principalelor probleme
ale planului de producţie, antrenîndu-1
la înfăptuirea lui.
Iniţiativa pentru creşterea produc­
ţiei de oţel cu 300 kg. pe metru pă­
trat vatră de cuptor şi zi calendaris­
tică, pornită de echipa comunistului
Dumitru Şerban, care este unul din
cei mai buni agitatori, cea de redu­
cere a preţului de cost cu 40,51 lei pe
tona de oţel, pornită de la echipa
prim-topitorului Alexandru Nojogan
sînt un rezultat practic al activităţii
politice a organizaţiei noastre de bază.
Reducerea timpului de oprire pentru
reparaţii la cald, a constituit una din
preocupările de seamă ale agitatorului
Dumitru Brînzei. Acesta a organizat o
convorbire cu muncitorii şi maiştrii,
în cadrul căreia a dezbătut această
problemă. Ca urmare a măsurilor luate,
s-a reuşit ca timpul de reparaţie la
cald să se reducă simţitor. De pildă,
tat să-şi ridice calificarea şi astfel el
au 'reuşit ca de mai bine de două
luni să nu depăşească procentul de
rebut admis şi să se numere acum
printre muncitorii fruntaşi în muncă.
Un alt agitator, tov. Mihai Anto-
nescu, s-a ocupat îndeaproape de tur­
nătorul Petru Podeleanu, pentru a-1
ajuta să-şi ridice calificarea şi astfel
să dea lucrări de cît 'm ai bună cali­
tate.
Munca politică desfăşurată de agi­
tator,! şi ajutorul dat de ei muncitorilor
*»o«*$4-‘$*'**'f^*-*e***-'*»«•»••$»*©•«o**b» '*o
ANTON RACEANU
şef de echipă lăcătuş la furnalele
uzinei „Victoria“-Călan.
>»' z •-o--©••«-si• •B **1»^ •» t »
¦0*0 --C
în luna septembrie timpul de repa­
raţie al cuptoarelor la cald s-a redus
cu 53 ore, ceea ce în tone reprezintă
cantitatea de 250 tone oţel.
Larga popularizare a iniţiativelor,
a propunerilor, prin panouri, grafice,
lozinci, gazeta de perete, staţia de
radioficare a combinatului, au făcut
ca acestea să fie larg răspîndite şi a-
plicate nu numai în cadrul secţiei
noastre, ci şi în alte secţii ale com­
binatului.
Aceste rezultate sînt concretizate în
faptul că producţia de oţel pe metru
pătrat vatră de cuptor şi zi calenda­
ristică a crescut de la o lună la alta.
Ca urmare, colectivul secţiei noastre
a reuşit să dea peste planul de pro­
ducţie, în cele 9 luni alé anului, mai
mult de 18.000 tone de oţel. De ase­
menea, ca urmare a activităţii des­
făşurate pentru reducerea preţului de
cost pe tona de oţel, numai în primele
7 luni ale anului s-au realizat peste
7.000.000 lei economii. Rebuturile s-au
redus cu 0,2 la sută faţă de procentul
admis.
Obiectivele propuse în cadrul muncii
politice de masă, ca urmare a muncii
desfăşurate de către agitatori şi toţi
membrii de partid, au fost atinse. A-
ceasta se datoreşte perseverenţei şi
răspunderii cu care a muncit fiecare
membru şi candidat de partid la locul
său de muncă, se datoreşte faptului
că ei au ştiut să mobilizeze, prin exem­
plul şi puterea lor de convingere, în­
tregul colectiv la lupta pentru creşte­
rea necontenită a producţiei de metal.
ADAM TOMA
secretarul organizaţiei de bază,
secţia O.S.M. (veche)
!5 ! W
III
mal puţin calificaţi, în vederea ridi­
cării calificării, au dat rezultate bune.
Colectivul atelierului nostru, pe lîngă
faptul că îşi realizează în fiecare lună,
în mod ritmic, sarcinile de plan, a
reuşit să reducă rebuturile cu peste
10 la sută faţă de procentul admis,
contribuind astfel în mod nemijlocit la
îmbunătăţirea calităţii producţiei şi la
realizarea integrală a sarcinilor de
plan. PETRU DANCIU
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R. de la atelierul de turnătorie
AGITATORI FRUNTAŞI
VASILE PETRARU
ajuslor la secţia IV-a mecanic
şef a Atelierelor C.F.R. Simeria.
v t C 0 i K C J » î * 3 ¦ * • •« * « i
'DRUMUL SOCIALISMULUI ' Pag: 3
encan
A G IT A T O R U L U I
¦ .¦ ,o ,<yi
In activitatea a numeroase organizaţii 'de partid din ţie, pentru creşterea productivităţii şl reducerea preţului •¦ ¦¦
regiunea noastră există — in domeniul muncii de agita­ de cost. Organizaţiile de partid au acordat mult inte­
ţie — o experienţă pozitivă care merită să !ie popu­ res muncii politice de masă in rîndti rile muncitorilor, HJE MISTRIE• Sfii 63S* K'Üttäfö Si SBSiS* t
larizată. Aceste organizaţii de partid au folosit cu price­ inginerilor şi tehnicienilor, expiicînd acestora necesita, 4•vede şi ... « X
pere un mare număr de agitatori pentru lămurirea oame­ tea intensificării luptei pentru îndepli nirea ritmică şi la
nilor muncii asupra importanţei sarcinilor trasate de cel toţi indicii a planului de producţie. ¦¦
de ai II-lea Congres al partidului şi asupra necesităţii
îndeplinirii lor. Agitatorii au adus o importantă contri­ In pagina de faţă, publicăm unele aspecte ale muncii Sub acest mic sugestiv titlu este J
buţie la lupta pentru îndeplinirea planului de produc­ politice de masă desfăşurată de orgard zaţiile de partid
din cadrul unor întreprinderi. cunoscut postul utemist de control X
de la grupul 1 şantiere al Trustului ¦
4 construcţii Hunedoara. J
Acest Iile Mistrie se află peste tot %
cu rebuturi Gazeta de perete - mijloc j acolo unde lucrează tinerii construc- %
tori. Poale este şi el unul sau mat
mulţi dintre zidari, fierart-betoniştt, %
Multă vreme ne-a frămîntat proble­
ma rebuturilor mari care se dădeau de educare a maselor dulgheri. Asia nu are importanţă. Im- X
portant este că Ilie Mistrie observă X
de către unii turnători. Atunci, am
toate lipsurile şi greşelile de pe şan- X
luat hotărîrea să confecţionăm o vi­
In activitatea noastră, a agi­ loare de peste 60.000 lei. Cau- * tier şi le scoale la iveală cu arma $
trină cu şase compartimente. In trei
din ele expunem, la intervale scurte, tatorilor, de un real iolos ne zele — se arăta In articol — ascuţită a satirei şi umorului. Cuvin. X
piese turnate, care corespund calităţii, este gazeta de perete. Cu ajuto­ nu erau altele decît lipsa de tul lui Ilie este greu şi ascultat cu X
rul ei noi reuşim să combatem grijă faţă de bunul obştesc, lip­ mult interes. De cîte ori apare cu $
iar în celelalte trei expunem piese re­ multe din lipsurile care se ivesc să manifestată la 'mulţi munci­ citeceva nou — şi asta o face des — X
bútate, specificînd în dreptul piesei în procesul de producţie. tori de aici şi pasivitatea de în furii! lui se string zeci de con- ¦
numele celui care a făcut-o. Efectul care dădeau dovadă faţă de a- structori tineri şi vîrstnicl şi rîd cu X
Aşa, de pildă, atunci cînd un
expunerii în vitrină a pieselor rebúta­ tovarăş săvîrşea o abatere mai ceastă stare de lucruri şefii de haz de felul în care Ilie ştie să ta •
te este cît se poate de îmbucurător. gravă şi cu tot ajutorul dat ş a n tie r: ing. Lazăr şi Cioroga- in „răspăr" pe cbi care sini indisci- ¦
Iată un exemplu grăitor. Gu cîtva continua să persiste în ea, am! ru. Pentru atitudinea lor, cei vi­ plinaţi, sau pe cei care nu. au grifă *
timp în urmă am expus în vitrina cu folosit oa mijloc de îndreptare novaţi au fost aspru criticaţi în
rebuturi unele părţi de radiatoare, co- gazeta de perete a organiza­ de avutul obştesc. ¦
turi etc., rebútate de către turnătorii ţiei noastre de partid. Uneori am
articolul apărut, demonstrîndu- De ctirînd au fost aspru criticaţi t
li-se, prin exemple vii, că prin % la postul utemist de control, maistrul j
Traian Sîrbu, Gheorghe Vucsta şi sezisa-t abaterile pe care le co­ felul lor de a privi lucrurile, t zidar Gheorghe Cora şi tinerii Qrban %
miteau unii tovarăşi, abateri ca­ «OooOO<>
Gonstantiri Păduraru. Rezultatul popu­ re trebuiau combătute fără în- contribuie direct la creşterea CaroI şi Băeţelu Constantin, care au L
larizării felului de muncă al acestor tîrziore, colectivului de redacţie preţului de cost al lucrărilor. fost găsiţi cu băutură în timpul ser- ţ
al gazetei de perete. Pe baza a- Efectul a fost acela că în scurtă o viciului. 2
turnători a fost acela că în momentul cestor sezisări au fost publicate vreme s-a strins tot materialul
de faţă ei lucrează cu multă atenţie şi articole critice prin care se com- ¦oo ‘Altădată, mat mulţi meşteri, prin- %
ca urmare toarnă piese de calitate, băteau cu tărie adele de indis­
realizînd un procent de rebut sub cel ciplină, neglijenţa în muncă, risipit, iar acum muncitorii de tre care Sima Mihai, Müller Tibe- X
admis. Alţi turnători ca loan Şoimoşi, tendinţa de chiul, lipsa de gri­ aici lucrează cu mai multă a- riu, Muntean Simion, lancu Qheor- X
Viorel Avram şi Ludovic Gaşpar, cău- jă faţă de avutul obştesc etc.
tînd să aibă cît mai puţine piese re­ De multe ori am scris chiar eu teniţie, folosind judicios fiecare ¦¦$*> ghe şi magazionerul Lefter Ionel, X
bútate pentru a nu apare la vitrina diferite articole care au fost pu­ bucată de material. s-au întUnit într-o caricatură ater- X
blicate la gazetă.
cu rebuturi au reuşit să reducă rebu­ Un accent deosebit am pus pe gînd după condica de prezenţă care *
Combătînd cu tărie lipsurile
turile cu cîte 5-16 procente sub cel ad­ existente în cadrul întreprinde­ combaterea, prin intermediul ga- plecase fără semnăturile lor, pentru }
rii noastre, am izbutit ca rînd
mis. pe rînd acestea să fie în mare zeiţei de perete, a lipsei de dis- « că ei îniîrziaseră de la serviciu. X
Dînd piese de calitate, scăzînd pro­ parte lichidate.
ciplină manifestată mai ales la « Postul utemist dé control se îngri- X
centul de rebuturi, noi reuşim astfel să Astfel, cu cîtva timp în ur­
mă a apărut la gazeta de pe­ unii funcţionari. In nenumărate o ie?{e V de condiţiile in care loca- %
contribuim activ la reducerea preţului rete un articol, care relata că la
de cost al produselor, la îmbunătăţirea şantierul electric de la Bluming Unduri tovarăşele Magdalena % tese tinerii constructori. Nu de mult %
se făcea o nepermisă risipă de
întregului proces de producţie. materiale. In numai trei luni Moraru, de la serviciul tehnic, X a i ost publicată o caricatură prin ca- ţ
TRAIAN GEORGESCU s-au risipit aici materiale în va-'
Maria Jugănaru, de la contabi­ re se arăta că unii tineri ca Simeni J
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R. nr. 2, secţia turnătorie litate, loan Deac de la servi­ loan, Sas Carolrj şi alţii, nu păs- *
a uzinei „Victoria" — Călan
ciul control, au plecat în timpul trează• cu grijă mobilierul şi dormi* t
orelor de serviciu pentru a-şi torul în care suit cazaţi, nu păs. *
face cumpărături sau pentru trează curăţenia. Critica a fost dé ¦
a-şi rezolva diferite treburi. I un rea- I°-os- Tinerii criticaţi şi-au *
Pentru faptele lor au fost criti­ schimbat atitudinea faţă de avutul ¦
caţi prin gazeta de perete aju- obştesc.
iîndu-i astfel să-şi remedieze ¦¦¦¦¦
lipsurile în care persistau. *
Articolele critice, caricaturile ¦¦* Postiit utemist de control s-a do- X
sau epigramele care apar la vedit a fi o formă de agitaţie deose- X
„V IE S P E A “ gazeta de perete, ori de cîte ori « bit de eficace. El dă un preţios aja- %
se ivesc unele lipsuri, ne ajută « tor muncii politice de masă desfăşa- J
Gazeta de perete a organizaţiei de bază din cadrul Trustului 4 cons­ să le lichidăm imediat. In mod t rată de agitatorii organizaţiei de *
trucţii din Hunedoara are şi o rubrică de satiră şi umor intitulată „Viespea“. firesc, prin aceasta, gazeta de t partid.. Mulţi dintre agitatori vin ca %
Nu exagerez dacă spun că din toată gazeta, această rubrică este urmărită
cu cea mai mare atenţie. Este şt firesc. Aici publicăm numai materiale cri­ perete contribuie activ la educa- «• sezisări concrete asupra unor stări ¦
tice, scrise într-o formă mai atractivă. „Viespea" înţeapă cu acul ei atitudi­ rea oamenilor muncii din între­ de lucruri necorespunzătoare. El aja- *
nea înapoiată ţaţă de muncă, lipsa de grifă faţă de avidul obştesc şi multe prinderea noastră, la creşterea Xtă Ia crearea unei opinii de masă
simţului de răspundere a mun­
alte atitudini care nu cadrează cu m unca noastră. împotriva indisciplinei în muncă şi *
Voi da mai jos sumarul cilorva materiale publicate la această rubrică. citorilor faţă de sarcinile ce le
„Viespea“ are un colţ de „mică publicitate". 'Aici sînt scrise articole revin. a lipsei de grifă faţă de avutul ob- ţ
foarte scurte, care, pe ion de satiră, fac diferite „oferte“. Iată: CONSTANTIN MIHAI şlesc. ¦
Jnginer... operativ". agitator — I.C.S. Hunedoara
„Una din carierele de piatră urm ează să intre în funcţiune într-un
viitor foarte apropiat. Inginerul lacob sohn Henri însă n-a terminat nici
acum devizul pentru o parte a acestei lucrări",
LA PANOUL DE ONOARE
„Viespea“ face apoi apel la toate serviciile trustului3
„Dacă aveţi lucrări care nu trebuie terminale, adresaţi-vă cu încredere
inginerului nostru lacobsohn. Nu veţi avea nimic de reproşai", a i m id ii
Altă ofertă:
„Cereţi consultaţii In domeniul pisciculturii de ta „doctorul“ Ignătescu.
Funcţionarul Ignătescu Radu este şi un bun pescar. Sînt săptămîni în care La uzina „Victoria“ Gălan chipul cîtorva dintre fruntaşii
este mai mult pescar decît funcţionar. De luni pînă miercuri discută despre popularizarea fruntaşilor în pro­ întrecerii. Şeful unei echipe de
peşlii pe care i-a prins, sau a vrut să.i prindă slmbătă după-amiază şi du­ ducţie constituie o preocupare lăcătuşi de la furnale, Anton
minică. De joi pînă simbătă, vorbeşte despre peştii pe care-i va prinde la de seamă pentru toate organi­ Răceanu, apare la panoul de o-
capătul săptămînii"... zaţiile de partid, sindicale şi de noare pentru a nu ştiu cita oară.
U.T.M. Articolele expuse la ga­ Dar faptul că se menţine frun­
Un alt exemplu: zetele de perete vorbesc despre taş din anul 1952, că pe luna
„Evrica /“... succesele înregistrate de ei, agi­ august şi-a realizat sarcinile de
„După îndelungate cercetări, echipele de arheologi au găsit sub silozul tatorii le popularizează rezulta­ plan în proporţie de 109 la sută,
de pe şantierul B. 1 de la grupul 1 o cantitate de ciment cu care a lucrat tele obţinute în producţie şi în­ iar în septembrie în proporţie
întregul şantier timp de trei zile. Explicaţii detailate cereţi inginerului deamnă pe ceilalţi muncitori de 113 la sută, îi dă eu priso­
Fira Ştefan — şeful grupului B 1., din a cărui neglijenţă s-a risipii ci­ să-şi însuşească din experienţa sinţă dreptul să fie din nou popu­
mentul". lor, să le urmeze exemplul. Dar, larizat. Nu pentru prima dată
Acestea sînt numai cîleva din materialele publicate la „Viespea“. Tre­ unul din mijloacele folosite cu este popularizat ia panoul de o-
buie arătat că ele se bucură de apreci erea unanimă a cititorilor, mai ales succes în direcţia popularizării noare şi harnicul turnător Fran-
pentru faptul că se ocupă de cele mai importante probleme din viaţa colec­ celor mai buni muncitori îl con­ ciso Mavruşca. El este fruntaş
tivului. Credem de asemenea, că este pozitiv faptul că cei înţepaţi de stituie panoul de onoare. numai din 1957, dar în anul a-
„Viespe" se simt obligaţi să ia măsurile necesare In vederea lichidării lip­
surilor. Aşezat aproape de intrarea cesta a obţinut lună de lună
In acest fel „Viespea“ aduce un real aport muncii politice de masă principală, ţi se oferă uşor pri­ o depăşire a planului de produc­
desfăşurată de organizaţia de partid de la Trustul 4 construcţii. lejul să cunoşti pe cei mai vred­ ţie de peste 40 la sută. Nimeni
nici muncitori. nu se miră cînd vede din nou
MARIA 1VAN la panoul de onoare chipul can­
responsabila gazetei de perete In zilele acestea spaţiile rezer­ didatei de partid Maria Kiss.
vate fotografiilor sînt ocupate de Cele 28 procente în august şi
„Constructorul “-Hunedoara. 25 în tuna septembrie, obţinute
CORNEL COVALIOV peste pian o îndreptăţesc să fie
sudor la grupul de şantiere alături de ceilalţi fruntaşi.
5 din tadrul Trustului Asemenea lor au dorit să de--
4 construcţii Hunedoara. vină şi alţi muncitori din uzină.
Au vrut şi ei să fie popularizaţi
•a«*#***»«*«-#**®*¦»• * la panoul de onoare ca fruntaşi.
Şi au reuşit. Astăzi, lîngă Ma­
vruşca, Răceanu sau Maria
Kiss, pot fi văzute şi chipurile
utemiştilor Richard Libich, Ro-
zalia Brener, a turnătorului co­
munist Ludovic Matei, a candi­
datului de partid Viorel Predoni
CORNEL LUCAC1 . . s F7A1 şi a multor altor muncitori har­
macaragiu la O.S.M. Nr. 2 1 g. A I fc I nici.
din cadrul'Combinatului siderurgic ?antierul 1 COCSene dnl cadrul E o cinste să fi popularizat
la panoul de onoare. Şi pentru
Hunedoara. I-C>s- Hunedoara. a acorda această cinste celor
care o merită, comitetul de par­
j **i *i • 0”*“i -5 fi **‘b1 1 \*i?,***»»»»«c» 1 tid, comitetul sindical şi cel
U.T.M., folosesc panoul de onoa­
re în scopul pentru care el a
fost creat.
GH. SPERIOSU
membru al Comitetului de partid
de la uzina „Victoria" Călan