Page 69 - 1958-10

Pag. 4
E!efflS?BB®!TO?S!I!3Era!I»Cro,KSSBK!S
Cuvîiifarea reprezentantului romîn Edvin Glaser
NEW YORK 18 Coresponden­ ale Gartei O.N.U., ale dreptului tare a diferendelor internaţionale din New York au transmis inter­ tuaţie foarte stranie îmtrucît
tul special Ager preş la O.N.U.
an u n ţă: In Comitetul nr.
6 pentru problemele juri­
dice al Adunării Generale,
anul acesta se află pe or­
dinea de zi patru probleme :
1. Problema arbitrajului inter­
naţional ; 2. Problema codificării
imunităţilor diplomatice ; 3. Pro­
blema convocării unei a doua
conferinţe internaţionale pentru
modificarea dreptului maritim ;
4. Problema golfurilor „istorice“.
Problema arbitrajului interna­
ţional este obiectul unor discuţii
aprinse.
Poziţia statelor socialiste în
această problemă este clară. Vi­
tal interesate în menţinerea pă­
cii, statele socialiste pornesc în
politica lor externă de la fap­
tul că astăzi nu există probleme
internaţionale nereglementate
sau litigioase care să nu poată
fi rezolvate pe cale paşnică în
mod just. Printre mijloacele paş­ mele litigioase. Acordul statelor
nice de rezolvare a conflictelor — părţi în diferend domină dc
internaţionale, arbitrajul inter­ la început şi pînă la sfârşit în­
naţional poate juca un rol con­ treaga procedură arbitrată. Prin
siderabil în măsura în care se
întemeiază pe liberul consimţă­
mânt al părţilor interesate. Sta­
tele socialiste resping arbitrajul
impus. Iată de ce statele socia­
liste nu pot accepta proiectul al­
cătuit de comisia de drept inter­
naţional, care se bazează pe ide-
ea arbitrajului impus, dar sînt
gata să contribuie — prin dis­
cutarea în fond, articol ou arti­
col, a proiectului la modal-
carea lui în aşa fel îneît să co­
respundă principiilor de bază
Situaţia sanitara
um T u re la
ANKARA 18 (Agerpres). — decimaţi anual constituie un alt
Ziarul „Djumhuriet“ relatează aspect al stării sanitare deplo­
că majoritatea populaţiei din rabile din ţară. In Turcia numă­
Turcia este lipsită de asistenţă rul paturilor de spital existen­
medicală din pricină că abila la
4.000 de locuitori există un me­
dic, iar sute de ilccuri (raioane)
din cuprinsul ţării sînt încă
fără medic şi fără farmacie.
Marele procentaj al mortali­
tăţii din rîndurile copiilor şi
existenţa a 250.000 de bolnavi de
tuberculoză care au nevoie de
internare şi din care 25.000 sînt proa-pe inexistentă.
30QQOOOOOOOOOS30QgK3aoqOSQ3QOC^^
Cipru —
măr al discordiei
De cîţiva ani, Ciprul continuă
să fie un măr al discordiei între
Grecia, pe de o parte, şi Marea
Britanie şi Turcia, pe de alta.
De-a lungul anilor problema ci­
priotă a atras atenţia opiniei pu­
blice mai ales prin refuzarea fla­
grantă de către Anglia a dreptu­
rilor legitime ale poporului ci­
priot. Diferitele planuri, discuţii­
le diplomatice duse între statele
angajate în problema Ciprului
nu au dus Ia nici o rezolvare.
Dimpotrivă, evoluţia evenimente­
lor din ultima săptămînă denotă
o agravare şi mai serioasă a pro­
blemei cipriote. Care sînt factorii
care au generat situaţia 'de as­
tăzi ? Principalul este, fără în­
doială, refuzul intransigent al
Marii Britanii în ceea ce pri­
veşte acordarea dreptului legi­
tim la autodeterminare a popo­
rului cipriot. Scopurile urmărite
de Marea Britanie prin menţine­
rea unui statut colonial asupra
insulei sînt îndeobşte cunoscute.
Trebuie amintit principalul şi a-
nume că insula Cipru este prin­
cipala bază militară engleză din
Mediterana de est.
Grecia, ţară direct interesată
în obţinerea dreptului de autode­
terminare a Ciprului dat fiind
faptul că majoritatea populaţiei
este de origine greacă, cere per­
severent Angliei să acorde acest
drept inalienabil poporului cipri­
ot. Lovindu-se însă de refuzul
categoric al guvernului englez
de a discuta problema autode­
terminării, mai ales după intra­
rea în vigoare la 1 octombrie a
planului britanic care permanen-
Redacţia şl administraţia ziarului str. G Martie nr. 9, Telefon: 188) 189)75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale IVI.l.R. nr. g30 '!20 din 6 noiembrie 1919. — tip a ru l: întreprinderea Poligrafica „l M A I“ — Deva.
juliim eie ş i u i • jx lü m e te s i t ó • x tllim e ie ş l i r i - iß5mua\& g i t ó
f ill l i . 1.1
internaţional contemporan în ge­
neral.
Luînd cuvîntul în şedinţa din
după-amiaza zilei de 16 octom­
brie a Comitetului juridic, re?
prezentantu'l romîn Hdvin Gla-
ser, a spus printre altele:
„Trebuie să se înţeleagă că co­
misia de drept internaţional a
depăşit mandatul pe care i l-a
dat Adunarea Generală şi care
era de a elabora un model de
reguli care să Sie recomandat
statelor în ceea ce priveşte proce­ tă ipoteză, orice dezbatere detai­
dura arbitrată. Ceea ce este e-
senţial pentru arbitrajul interna­
ţional — a spus Glaser — este că
statele trebuie să i se supună con­
form dorinţei lor liber exprimate
printr-o convenţie specială, să-si
aleagă în mod liber judecătorii
adică pe arbitri, să determine
prin acordul lor liber consimţit
regulile de fond şi de procedură
după care să fie tranşate proble­
aceasta — a arătat E. Glaser —
se deosebeşte arbitrajul interna­
ţional de justiţia internaţională,
care se caracterizează prin fap­
tul că odată acceptat acordul de
către statele — părţi în litigiu,
de a supune diferendul lor juris­
dicţiei tribunalului internaţional
respectiv, mersul procesului le
scapă.
Delegaţia rornînă — a arătat
Edvin Glaser — atribuie o im­
portanţă de prim ordin tuturor
mijloacelor paşnice de reglemen­
te este în proporţie de un pat
la 600 de locuitori.
Din relatările ziarului reiese
totodată marea disproporţie în
ceea ce priveşte numărul medi­
cilor din mediul orăşenesc în
raport cu cel din mediul rural,
unde asistenţa medicală este a-
«%XXXX3QiiXLXX?D0ga3O0CX%3gQC00OCOQ0QgagC€XXX30QQP0QQC00C0tX^^
tizează pentru încă 7 ani ocupa­
rea militară de către Anglia a
insulei, guvernul grec ameninţă
cu retragerea din N.A.T.O., ceea
ce nu cade la inima conducăto­
rilor acestui bloc agresiv.
Şi în timp ce. în Consiliul
N.A.T.O. se... discută, lupta pa­
trioţilor ciprioţi creşte în inten­ Liban, retragere. care ar da
sitate. Zilnic agenţiile de presă
relatează despre ciocniri între ci­ speciale extraordinare a Adună­
prioţi şi armata engleză, despic
acte de sabotaj, manifestaţii de
masă. Lagărele de concentrare,
represiuni ie crunte instituite de
ocupanţii englezi pe insulă nu
reuşesc însă să intimideze popo­
rul cipriot. El îşi continuă eroic
lupta sa dreaptă, a cărei victo­
rie finală trebuie să fie de partea şi-au reluat activitatea. Şoselele
sa.
Situaţia dîn Liban
se normalizează
Ultimele telegrame ale agen­
ţiilor de presă confirmă faptul
că după luni de îrămîntări si­
tuaţia din Liban a intrat pe fă­
gaşul normalizării. Noul guvern
libanez, condus de Raşid Kara-
mi, înglobînd principalele forţe
politice ale ţării, se străduieşte
să creeze climatul de calm atît
de necesar ţării după lunga pe-
rioadă de lupte şi dezorganizare
economică. O mărturie a spriji­
nului de care se bucură noul gu­
vern este votul de încredere a-
cordat de parlament în unani­
mitate la 17 octombrie. In felul
acesta adepţii turbulenţi ai fos­
tului preşedinte Şamun se gă-
n o n \ i f 7f. s n n i w i s v j i r n i
um
şi de asemenea arbitrajului in
iernaţional. Aducînd critici pc.
deplin fondate proiectului, repre­
zentantul romîn a spus : dele­
gaţia rornînă consideră că dacă
proiectul elaborat de către co­
misia de drept internaţional pri­
vind procedura arbitrală nu su­ publicii Chineze. Noi nu recu­
feră . modificările pe care atîtea noaştem alt guvern“.
delegaţii le cer, proiectul în ches­
tiune este inacceptabil. Ir. aceas­
lată a acestui proiect ar fi o
simplă pierdere de timp. Dele­
gaţia rornînă este gata ca, într-
un spirit de cooperare construc­ nor forţe inamice la 10 mile de
tivă, să examineze, dacă aceas­
ta este voinţa majorităţii, arti­
col cu articol textele care au
fost elaborate de către comisia
de drept internaţional“.
In Cufoa
Continua, tupíele între răsculaţi
şi trupele lui Batista
NEW YORK 18 (Agerpres).
— După cum anunţă corespon­
dentul din Havana al agenţiei
United Press International, in
Cuba continuă lu-pMe între răs­
culaţii lui Fidel Casiro şi trupe­
le guvernamentale. In legătură
cu apropiatele alegeri preziden­
ţiale fixate de dictatorul Batis­
ta la 3 noiembrie a. c., răscula­
ţii îşi intensifică acţiunile în în­ aceeaşi provincie un detaşament
treaga ţară.
Corespondentul anunţă că ac­
ţiunile patrulelor de răsculaţi
silit semnalate în ultimul timp
şi în provincia Havana, unde
ele au efectuat cîfeva atacuri a-
S t r a u s s c e re in te n sifica re a
m ilita rizării R . - G e r m a n e
BONN 18 (Agerpres). — In­ serviciului militai general obli­ O noua exp lo zie
tr-un interviu acordat ziarului
„Neue Rhein. Zeitung“ ministrul
vest-german al Apărării, Strauss
a pledat din nou pentru inten­
sificarea militarizării R. F. Ger­
mane. El a cerut să se creeze
în Germania occidentală „o pu­
tere militară de proporţii ma­
xime“ şi s-a pronunţat pentru
„introducerea necondiţionată“ a curitate colectivă.
sesc izolaţi, întrucît toate parti­
dele politice sprijină guvernul
Karami.
Primele declaraţii oficiale ale
premierului libanez arată fără
echivoc că principalul deziderat
al noului guvern este retragerea
trupelor americane staţionate în
astfel viaţă hotărîrii sesiunii
rii Generale a O.N.U. din august
şi ar da posibilitate poporului li­
banez să-şi rezolve singur pro­
blemele sale interne. In ce pri­
veşte situaţia din ţară, se anun­
ţă că Ia Beirut viaţa a revenit
în întregime la normal. Toate
magazinele şi întreprinderile
ce leagă Beirutul de restul ţării
au fost degajate iar de săptămî-
na viitoare, după cum anunţă
ministrul Afacerilor Interne al
Libanului, vor îi ridicate toate
restricţiile de circulaţie. Toate a- bleme. In declaraţia acordată zi­
cestea arată că noul guvern,
bucurîndu-se de sprijinul popu­
laţiei, va putea într-un timp
scurt să creeze un climat favora­
bil unei activităţi politice şi e-
conomice normale.
P e n tru O SOÎuţie p a ş n ic ă
a probiemei ’algeriene
Se împlinesc în curînd 4 ani
de cînd pe teritoriul Algeriei se
desfăşoară lupte crîncene între
trupele colonialiste franceze şi
armata naţională de eliberare al­
geriană. Nici unul clin guvernele
care s-au perindat în ultimii ani
Interviul acordat de Nehru
televiziune um Mew York
DELHI 18 (Agerpres). — se trimite spre examinare pro­
După cum transmite corespon­ blema insulelor chineze de coas­
dentul din New York al agen­ tă Curţii internaţionale de jus­
ţiei Press Trust ol India, zilele tiţie cu participarea O.N.U. Neh­
trecute posturile de televiziune ru a arătat că se va crea o si­
viul acordat de primul minis­
tru al Indiei, Jawaharlal Nehru.
Răspunzând la o întrebare cu
privire la Taivan, Nehru a de­
clarat : „Recunoaştem numai un
singur guvern al Chinei, şi a-
nume guvernul popular al Re­
Referindu-se la bombardarea
litoralului Republicii Populare
Chineze de către ciankaişişti,
Nehru a spus : „Cum poate să
tolereze un guvern prezenţa u-
teritoriul său şi să admită bom­
bardamente ? Aceasta este o si­
tuaţie în care n-ar vrea să se
afle nici un guvern“.
Comentînd propunerea de a
'î’!!!!|||||!!!;-------------- i-----------------------
supra garnizoanelor trupelor gu­
vernamentale. Răsculaţii şi-au
intensificat considerabil acţiu­
nile în provinciile Las Villas şi
Pinar del Rio, învecinate cu
provincia Havana. In provincia
Las Villas răsculaţii au atacat
o staţie de cale ferată şi i-au
dat foc. In oraşul Plasetas din
de răsculaţi a atacat o garni­
zoană.
Guvernul dictatorului Batista
scrie în continuare coresponden­
tul, a aruncat împotriva răscu­
laţilor forţe însemnate, folosind
şi aviaţia.
gatoriu în R. F. Germană. In
această ordine de idei Strauss
a cerut înzestrarea cu arma a-
tomică a forţelor militare aerie­
ne vest-germane şi a sistemului
de apărare antiaeriană. Strauss
s-a pronunţat împotriva creării
în Europa a unei zone denude-
arizate şi a unui sistem de se­
la cîrma Franţei n-au încercat
să găsească o rezolvare paşnică
a acestei probleme, care secătu-
ieşte economia franceză şi imo­
bilizează şi distruge imen­
se forţe omeneşti. Măsuri­
le represive, luate de con­
ducătorii Franţei, departe de
a avea rezultatul scontat de
colonialiştii francezi, au determi­
nat poporul algerian să-şi inten­
sifice acţiunile pentru obţinerea
independenţei. Crearea guvernu­
lui provizoriu al Algeriei a dat
acestei lupte un nou imbold, un
caracter organizat, atît militar
cit şi diplomatic.. Declaraţiile
primului ministru algerian, Fer-
hat Abbas arată limpede că lup­
ta poporului algerian va conti­
nua pînă la realizarea indepen­
dentei ţării. Adopiînd însă o po­
ziţie umanitară şi realistă, gu­
vernul provizoriu algerian a
propus guvernului francez o re­
zolvare paşnică a acestei pro­
lele trecute agenţiei MEN, Ferhat
Abbas afirmă că guvernul provi­
zoriu al Republicii Algeria este
gata să înceapă în orice mo­
ment tratative cu guvernul fran­
cez fără a face din recunoaşterea
independenţei Algeriei o condiţie
prealabilă a începerii acestor
tratative.
Dacă şi guvernul De Gaulle
va adopta acum o poziţie rea­
listă calea tratativelor este des­
chisă şi odată cu ele, probabil, şi
cea a rezolvării paşnice a proble­
mei algeriene.
O.N.U. nu recunoaşte teritoriul
guvernului popular. „Dacă ea
(Republica Populară Chineză —
N.R.) nu este recunoscută, a
spus Nehru, atunci cum poate
China comunistă să recunoască
vreun organism al O.N.U. ?“
Nehru a subliniat că, după pă­
rerea lui, recurgerea la Curtea
internaţională de justiţie nu va
duce la rezolvarea problemei a-
partenenţei insulelor.
Nehru s-a pronunţat de ase­
menea împotriva blocurilor mi­
litare. „Noi, a spus ei, credem
că blocurile militare şi înarma­
rea nu vor duce la o securitate'
adevărată“. Condamnând poli­
tica blocurilor militare, Nehru a
declarat că în Asia apuseană
ele au suferit un eşec total.
G rev ă la Detroit
NEW YORK 18 (Agerpres).
— După cum relatează cores­
pondentul din Detroit al agen­
ţiei United Press International,
la 17 octombrie în statele Mic­
iiigan şi Wisconsin, 14.000 de
muncitori ai societăţii „Ameri­
S.U.A. îşi vor mări bugetul militar
NEW YORK 18 (Agerpres).
— Locţiitorul ministrului Apă­
rării din S.U.A., Donald Quar­
les, a declarat că Statele Unite
prevăd ca in următorul an bu­
getar, care va începe la 1 iulie
1059, să mărească bugetul mili­
tar. Quarles, a declarat ziariş-
—oAo—-
nucleară americană
LAS VEGAS 18 (Agerpres).
— Comisia S.U.A. pentru ener­
gia atomică a anunţat că in de­
şertul Nevada a avut loc vineri
o explozie nucleară — a opta
din actuala serie efectuată in
S.U.A.
Dezbaterile de la O.N.U
Pe ordinea de zi a Adunării
Generale a O.N.U. figurează o
serie de probleme care-şi aşteap­
tă o rezolvare eîicieniă şi con­
structivă. Pînă acum dezbateri­
le purtate pe marginea puncte­
lor de pe ordinea de zi au dus
la rezolvarea unor probleme.
Printre ele, desigur, merită să fie
amintită adoptarea în unanimi­
tate de către Adunarea Genera­
lă a creării fondului special
O.N.U. destinat ajutorării ţări-
ior slab dezvoltate. Problema nr.
1 la ordinea de zi rămîne însă
problema dezarmării, cu cel mai
important element al său înceta­
rea pentru totdeauna şi pretutin­
deni a experienţelor nucleare.
De curînd, reprezentanţii S.U.A.
şi Angliei fa O.N.U. au fost ne­
voiţi să declare oficial că guver­
nele lor acceptă concluziile şi
recomandările conferinţei experţi­
lor de Ia Geneva, inclusiv reco­
mandările în legătură cu proble­
ma controlului. Această accepta­
re oficială nu înseamnă însă că
S.U.A. şi Angiia au hoiărît să
abordeze constructiv problema
încetării definitive a experienţe­
lor nucleare. Proiectul de rezo­
luţie prezentat de S.U.A. în nu­
mele unor ţări occidentale con­
firmă pe deplin acest fapt.
Rămîne acum ca puterile oc­
cidentale să dea dovadă de mai
multă raţiune şi să pornească
cu sinceritate pe calea unor tra­
tative constructive în problema
dezarmării pentru a elibera 0 -
menirea de uriaşul jug al po­
verii cursei înarmărilor.
' T. OLARU
Nr. 1193
Cercetările eipi§rat®riS®r
sovietici Iii Antarctica
MOSCOVA 18. (Agerpres). Pînă la sfîrşitul zilei de joi,
•— TASS transm ite: După cum convoiul alcătuit din 3 autotrac­
se anunţă de la observatorul toare şi un autovehicul „Pingu­
Mirnîi, exploratorii sovietici din in“ înapoindu-se de la staţiunea
Antarctica au efectuat în ulti­ Pionerskaia la observatorul Mir­
mele trei zile in regiunea staţi­ nîi pentru a primi noi încărcă­
unii Pionerskaia cercetări seis­ turi, a parcurs 235 kilometri.
mice pentru determinarea gro­ Acest drum a fost străbătut în
simii gheţurilor de pe continent. 5 zile în condiţii meteorologice
Ei au utilizat in acest scop 4 grele, pe un viscol puternic,
care reducea vizibilitatea la 10
.autovehicule de tip „Pinguin“ metri. Convoiul mai are de par­
cu o capacitate sporită de stră­ curs 140 kilometri pentru a a-
batere a terenurilor greu acce­ ju-nge la observatorul Mirnîi.
sibile. La 16 octombrie la staţiunile
La 16 octombrie ora 8,50, ora intercontinentale s-au înregis­
trat următoarele temperaturi mi­
Moscovei, după o scurtă odihnă, nime: la staţiunea Sovetskaia
convoiul de autovehicule a por­ minus 72 grade Celsius, la sta­
nit de la staţiunea Pionerskaia,
indreptindu-se in interiorul con­ ţiunea Vostok minus 63 grade,
tinentului antarctic pentru a e-
fectua cercetări ştiinţifice com­ la staţiunea Komsomiolskaia
plexe în sectorul dintre staţiu­
nile Pionerskaia şi Komsomol- minus 61 grade, la staţiunea
skaia.
Pionerskaia minus 45 grade.
Sosirea 1§ noscoia
a mareşalului Abdel Hakim Amer
MOSCOVA 18 (Agerpres). — Abdel Hak'im Amer, vicepreşe­
TASS anunţă : La 18 octombrie dinte şi ministru al Apărării al
a sosit la Moscova la invitaţia Republicii Arabe Unite.
guvernului sovietic mareşalul
Sindicate americane protestează
împotriva politicii aventuriste
Dulîes
NEW YORK 18 (Agerpres). — Po­ guvernul S.U.A. faţă de Republica
litica de provocări militare dusă de Populară Chineză este criticată cu ve­
hemenţă de către reprezentanţi ai di­
feritelor grupuri sociale ale ţării. Re­
cent două sindicate americane au pro­
testat împotriva acestei politici a con­
ducătorilor S.U.A.
can Motors Corporation“ au de­ Organul sindicatului muncitorilor
clarat grevă. Cauza grevei este din transporturi a publicat un articol
refuzul societăţii de a încheia un al preşedintelui acestui sindicat în
nou contract colectiv în baza care secretarul de stat Dulles este fă-
condiţiilor propuse de sindicatele
muncitorilor industriei de auto­ V
mobile si de avioane.
cut principalul răspunzător pentru con­
flictul din Taivan. Dulîes, subliniază
liderul sindical, perorează şi rătăceşte
pe dibuite de Ia o margine a prăpas­
tilor că în următorii ani buge­ tie'! pînă ia cealaltă.
tul militar va continua să creas­
că cu 5-10 la sută. Preşedintele sindicatului muncitori­
lor dîn comerţul cu amănuntul, cu ri­
Iri acest an bugetar, bugetul dicata şi de la magazinele universale,
Ministerului Apărării se cifrează luînd cuvîntul ia una din secţiile a-
la 40.755.000.000 de dolari — cestui sindicat a criiicat de asemenea
cu vehemenţă politica provocărilor mi­
cel mai ridicat buget din timp litare fată de R. P. Chineză.
de pace.
<2> <L•> -<?3>O <L><L>•<L>¦O -O**(&><&'<$>•<?>
$
( Centralele electríce cehoslo once au produs în luna august. '
$ 1958 un iota! de 1.082.300.000 Kw-ore energie electrică. In'
( comparaţie cu energia electrică furnizată in luna august a a-(
fitului trecut, creşterea energiei electrice se ridică la 8,9%. Ea'
se datoreşte intrării, in june !iune a noii centrale electrice şi m ă-(
ririi capacităţii ’centralelor elec trice existente.
IN FOTO: Instalarea unui transformator de înaltă tensiu-)
1ne la termocentrala în construc ţie la Komorany, Boemia del
nord unde s-a. instalat acum cit eua zile cet de-al doilea turbo-f
1generator. In anul 1959 această centrală electrică va produce <
27.000.000 de. Kw-ore. S
Primul radîotelescop din China
PEKIN 18 (Agerpres). — de soare, va putea li studiată
China Nouă transm ite: Profe­ intensitatea lor, vor putea ii în­
registrate variaţiile de tempera­
sorii şi studenţii institutului po­ tură a soarelui, a structurii pe­
litehnic „Sinhua“ au realizat telor solare ele. Noul radiote-
primul radîotelescop din China.
Radiotelescopul va cunoaşte nu­ lescop va putea ii folosit, de a-
meroase aplicaţii. Cu ajutorul semenea, pentru observarea lunii
lui vor putea li recepţionate şi si a căii lactee.
înregistrate, radioundole emise