Page 7 - 1958-10

Nr. 1178 DRUMUL SOtilAl.lSMULm Pdor. 3

ssvsszsesa m ups 1

J Í ' " : É H 3h

Un obiectiv prinde BRIGADA I CAZANGII
ARTISTICĂ
'V1A T Â
Acum 2 ani, un grup de tineri Sec|ia tinerilor cazangii. Pă- — De la montaj, sînt neîn­
T-eofll Părău coborî cele dncl trep- pe Ana Bunea, apoi pe Muştean, pe inimoşi au hoiării ca prin cînt şi cănituri asurzitoare se aud încă trecuţi Octavian Nistor, Nicolae
Toma, apoi pe ceilalţi. Erau cinci de dans să înveselească feţele tova­ de-afară. înăuntru, pentru un ne­ Turdăşan, Eugen Stîrc, Victor
x, coti la stingă ţl ieşi In stradă. toţi. Cu el şase. N-au discutat mult. răşilor lor de muncă, să înţepe iniţiat, totul pare un intern. Cio­ Sînziana. Dintre cazangii, Pe­
Discutaseră cu o seară înainte într-o cu acul ironiei pe codaşi. Doi canele de nituit, cu zgomotul lor tru Constantinescu, lacob Matei-
Pustiu. Nimeni. In faţa telefoanelor, şedinţă, care s-a prelungit pînă tîr- ani... De atunci brigada artis­ ca de mitralieră, loviturile cio­ ca, Ioan Ritti şi Ladislau Si­
difuzorul atîrnat de un stllp, revărsa tică a staţiei C.F.R. a animat cu canului de mînă, hîrşîitul pile­ mion lucrează cel mai bine. Dar,
4 melodie de muzică uşoară, suaVă, tlu. prezenţa ei toate manifestaţiile lor, trepidaţia maşinilor, sparg aşa cum am mai spus, aproape
lină. Dimineaţa de iunie era senină şi culturale din Simeria şi împre­ timpanul. Munca grea, zgomo­ toţi muncesc cu tragere de ini­
încă răcoroasă. Drumul pînă la Cărpiniş li s-a părul jurimi. toasă, avîntată. Cazane enorme mă.
scurt. Au rls, au glumit. La înapoiere despuiate de aparate, şasiuri,
Oamenii nu mal veneau. Începu să se Insă — soarele scăpătase — nici unul De două ori. pe săptămînă, in roţi grele, sînt aşezate peste tot, Maistrul vorbeşte serios. Fap­
plimbe neliniştit prin faţa sediului. n-a 6cos un cuvînt măcar. Feţele le e- în ordine, ordine ştiută doar de tele confirmă. La atelieruţ C.F.R.
Glndurlle se învălmăşeau, fugeau, re­ rau înglndurate, obosite, paşii leneşi. cazangii. Intr-un loc se curăţă din Simeria, luna septembrie a
veneau, stăruind cu încăpăţînare doar adus peste plan o locomotivă re­

tdeea faptului ce trebuia făcut. Vor reu­ In faţa cdmitetului orăşenesc s-au oprit sala cea mică din staţie, tinerii coşurile de fum, în altul se mon­ parată cu ridicare de pe osii. Se
şi oare ? Intră din nou în sediul co­ şi şi-au strîns mîinile rostind doar cî- se strîng şi repetă monologările, tează ţevile fierbătoare, în altă înţelege că contribuţia tinerilor
mitetului orăşenesc U.T.M. şi prinse să teva vorbe : „Pe mîine dimineaţă, tot dialogurile, momentele vesele, parte montatorii fixează aparate din secţia cazangerie a fost mare
răsfoiască un dosar. aici". Părău intră în sediu, îşi prinse dansurile. Găseşti acolo pe aca­ de măsură, siguranţe, supape. şi rodnică.
capul în mîini şl căzu pe gîndurl. De Oamenii sînt aproape negri. Mai
Paşii apăsaţi pe scîndura noduroasă Cunoşti oamenii, le afli gîn-

5 coridorului^ 11 făcură să ridice ca- ce n-au reuşit ? Cum să ia oamenii ? Ce rul Sabin Popa cu vocea lui cal­ ales cei de la camera de fum. durile şi totul ţi se pare altfel.

oul. Erau el, profesorii. O văzu intîi să ie vorbească ? Cum să le vorbească? dă, care atit de bine prinde far­ Doar dinţii albi, sclipitori, îşi Zgomotul infernal parcă nu se
Grea s-a dovedit munca de cooperati­ mecul minunatelor noastre doi­ păstrează culoarea naturală. Sa­ mai aude, unsoarea de pe feţe
1 vizare. ne, pe Precup Dragostin, toi lopetele sînt negre, unsuroase. nu se mai vede. Şi oamenii, ti­
acar, cu vioara, pe Rozalia Mu- Dar sub ele, bat inimi tinere, în­ nerii cazangii, apar aşa cum
[ösenSci fruntaşi de âa^ Şl aşa au dus-o o săptămînă. Dimi­
neaţa plecau entuziaşti, hotărîţl, pentru

t şcoala profesională ca seara să-i găsească cu figurile trase, reşan, dansatoare şi solistă, pe flăcărate. Cazangiii îşi iubesc me­ sînt: harnici, chipeşi, prieteni

oarecum descurajaţi. Nu s-au lăsat. Şl soţii Eliza şi Iancu Mladin... seria. buni şi de nădejde. Le strîngi

cînd în a opta zi de muncă primul ţă­ Zilele trecute au prezentat Sus, în biroul maiştrilor, zgo­ mîna din toată inima.
ran din Cărpiniş a prezentat cererea spectacolul „Trenul veseliei". motul muncii se-aude vag. Aici,
de înscriere în lntovărăşire( bucuria Acum se pregătesc pentru altul. oamenii gîndeso, fao planuri, Revizorul de ace
le-a cuprins sufletul, oboseala a dis­ Mereu în mijlocul oamenilor, dau îndrumări. Aici se poate
părut ca luată cu mîna. Reuşiseră. A- mereu în pas cu actualitatea, cu- afla şi cine-s cei mai harnici O luminiţă se vede departe în multă plăcere tov. Ioan Moţ, se­ O clipă, scânteia aparatu­
poi au urmat celelalte cereri, a doua, a vîntul brigăzii se face simţii dintre cazangii. noapte. Pe măsură ce se apro­ cretarul de partid. lui fotografic a luminat feţe­
cincea, a şaptea... prin laudele aduse celor harnici, pie, devine din ce. în ce mai ma­ le tinerilor montatorl O cta-!
prin ţepii adresaţi celor rămaşi — Un tînăr bun ? La noi sînt re. Un şuierat scurt şi locomoti­ — Este unul din cei mal buni vian Nistor, Nicolae Turdăşan,
Cerere lingă cerere, hectar lîngă hec­ în urmă. Şi nu rareori, colindînd buni toţi tinerii. E secţia tineri­ va trece mai departe. Totul a tineri din staţia noastră — spu­ Eugen Stîrc şi Victor Sîn­
tar, întovărăşirea a crescut, oamenii au lor cazangii. Şi-aproape toţi sînt decurs normal. Nimic nu s-a în- nea tov. Moţ. Lucrează aici de ziana, tocmai în toiul muncii.
rupt cu nehotărîrea, cu ezitarea. La Simeria sau comunele din jur, harnici. tîmplat. Revizorul de ace Augus- vreo patru ani de zile. îşi face Ei montează aparatajul pe un }
Comitetul orăşenesc U.T.M. Simeria, pe auzi pe cîte cineva fredonînd me­ tin Florea de la staţia C.F.R. Si- datoria cu cea mai mare con­ cazan proaspăt reparat. Hăr­
fila unul dosar care cuprindea puncte lodiile brigăzii sau amintindu-şi Pe maistru îl rîcîie ceva la ini­ meria a fost la post. In fiecare ştiinciozitate. De fapt, el este a- nicia lor este evidentă.
multe, Nicolae Lupu — pe atunci prim- mă. Intr-adevăr sînt toţi harnici, oar, Insă atunci cînd revizorul
secretar — a bifat punctul „mutica de de glumele cu atîta haz spuse în dar nu poate trece cu vederea zi, tînărul revizor de ace, ve­ de ace lipseşte, tov. Augustln îl -- ---------------- - - --------- i
cooperativizare a agriculturii“. Un o- spectacolele prezentate. înlocuieşte cu succes. Ne punem
biectiv al conferinţei orăşeneşti prindea pe cei mai buni. De aceea îi nu­ ghează ca mulţimea de trenuri mari speranţe in el... 24,7 tone-combustibil convenţional. <
viaţă. meşte fără .zăbava ; Ar fi nedrept dacă am spune că sin-«
care vin şi pleacă din staţia Si­ Ce mai putem complecta la gur a realizat acest lucru. Chiar el,«
Acţiunea fnsă n-a tuat sfîrşlt. In Contribuţia tinerilor cele spuse de tov. Moţ ? Poate Vasile, nu e de acord.
Simeria lupta se dădea pe cinci fron­ meria să aibă drum liber, să a- că ar fi necesar de spus că revi­
PETRU UDREA turi. La Şăuleşti, la Biscaria, la Cărpi­ Oameni îmbrăcaţi în alb, pu­ să anunţe îndeplinirea planului zorul de ace Augustiri Florea es­ — Noi sîntem o brigadă de tine- <
ucenic antii III niş, la Uroi şi iar ia Biscaria pentru ţini la număr, majoritatea tineri. anual. sigure acestora garanţia circu­ te unul diin miile de tineri cres­ ret. Fiecare mecanic şi fochist areţ
gospodărie colectivă. Organizaţiile de Stau locului. O curăţenie desă- laţiei. cuţi şi educaţi In zilele noastre.
bază de la Atelierele C.F.R., staţie, vîrşită. Să fie spital? Nici vor­ De fapt La acest succes au
depou, l.C.M., „Munca colectivă“, bă. Aici sînt secţii, se produce. contribuit toţi. Dar un -cuvînt Despre candidatul de partid
I.C.I.L. şi-au trimis zi de zi delegaţii, Bănuiţi despre ce este vorba ?. gireu au avut de spus ei, tinerii,
cîte 8-10. N-au fost refuzuri. care formează 90 la sută din per­ Augustln Florea, a vorbit ou
Dacă nu, aflaţi... sonalul productiv. Virgil Lupi
Şi, alături de comunişti încercaţi, Era pe la începutul anului a- este maistru. El coordonează Vă amintiţi ? Aşteptaţi cu nerăb­ face faţă, -oărhehii- c să-şi facă- o- im­
utemiştii au muncit neobosit pentru a munca. Gheorghe Nicula se ocu­ dare să ocupaţi postul pentru care presie proastă despre el şi n-o să
da viaţă hotărîrilor partidului şi guver­ cesta. Colectivul întreprinderii aţi muncit atîta vreme. Strungarul aibă curajul să-i încredinţeze o io
nului. Traian Seraficeanu, Vasile Cor- visează să pună mîna pe o maşină comotivă ca lumea. După vreo trei
ceac, Gheorghe Sibic, Ioan Mitran, A- bună ca să arate el ce poate, să vadă luni maşina care era „la gard“ de­
lexandru Bob, Mircea Susan, Aurel oamenii că a învăţat ceva în timpul venise una' dintre cele mai bune din

Jurca, Ioan Ciornei^ Georgeta Simion şi de colectare şi industrializare a pă cu aparatura de la smimtînit, uceniciei. Mecanicul de locomotivă este depou. Reuşise să facă şi însemnate în vedere mai multe lucruri: să tran

ceilalţi, a căror enumerare ar umple laptelui din Simeria a pornit la Mihai Dobrllâ în sala de recep­ ceva mai emoţionat cînd i se încre­ cantităţi de economii de combustibil sporte-la timp materialele şi să. rea)
nu o pagină sau două, ci mulie de tot, o întrecere avîntată pentru a a- ţie. Au muncit toţi. Candidaţii dinţează maşina cu care trebuie să convenţional. De acum, mecanicul Va-' lizeze economii.

au fost printre primii care au răspuns proviziona oamenii muncii din de partid ILie Toma şi Maria remorcheze garni­ Cînd discútame
chemării organizaţiei, care au spulberat regiunea noastră cu lapte, brân­ Bertalan au adus un aport se­ cu Vasile Bota, îmi(
nehotărîrea individualilor cu exemplul zeturi, unt, smintînă, iaurt. Pla­ rios. Ei nu nesocotesc munca ce­ P R E O C U P Ă R Iturile. La început,' făcea impresia că«
celor din Simeria Veche, cu producţia nurile începutului nu erau prea lorlalţi care nu participă direct glumim, că vorbim «
chiar dacă tinerii

absolvenţi au ter­

acelora, cu veniturile lor, totul pe bază îndrăzneţe, însă fiecare munci­ dar care au partea lor de contri­ minat şcoala cu MULTIPLE despre alte treburii
de calcule care nu puteau fl contestate. tor avea în gind ca rezultatele să buţie. Dacă laboranta Maria Ne- cele mai bune no­ tinereşti. Dar cîfid^
fie dintre cele mai bune. Au tre­ delea n-ar fi făcut la timp ana­ te, există o oare­ îl priveam mai’ a-
Acum, în Simeria sînt 4 întovărăşiri

cu aproape 500 familii şl peste 700 cut zile, luni. Pe hirtiite cu evi­ lizele, treab’a ar fi întîrzlat, iair care neîncredere. tent, vedeam omul «

hectare pămînt. Totodată, ia Biscaria denţe se înregistrau mari depă­ dacă şoferul Remtts Sîma n-ar fi Şi această nu pentru că nu ar fi ca­ sile Bota se consacrase, era conside­ matur care ştie ce vrea. Vorbea în«
cresc mlădiţele primei gospodării co­ şiri de plan. Oamenii parcă prin­ transportat de dimineaţa şi pînă pabili, ci pentru că tinerii ajunşi în rat în duda vîrstei lui, ca unul din­ medul cel mai serios.

lective. Şi la toate acestea, utemiştii au deau aripi şi se avîntau şi mai seara tirziu produsele, nici cei mijlocul celor calificaţi, au puţină tre cei mai buni din depcu. — Acum lucrez pe locomotiva«;

gavrjla dudum an contribuit din plin, entuziaşti, aşa cum ¦mult în întrecere. Şi au ajuns ca din fabrică n-ar fi avut rezulta­ experienţă. Aşa s-a întîmplat şi cu De atunci au trecut 2 ani. Iri a; 230.315. Remorchez trenuri de marfă«
Vasile Bota, mecanic de locomotivă ceasta perioadă s-au petrecut multe
ucenic anul III ştiu iinerii să fie. pe la mijlocul lunii septembrie tele de pînă acum. la depoul G.P.R. Simeria. transformări atît în depou cît şi în pe distanţa Simeria-Coşlariu. îmi fac^

numai datoria. Dar să nu-1 uiţi pet

Cîteva ore printre ucenici După ce a terminat şcoala din Ti­ persoana tînărului mecanic. A umblat Gheorghe Amuzescu fochistul meu,^
mişoara, a fost repartizat să lucreze prin Uniunea Sovietică, a stat de pe mecanicii Matei Rigău şi Gheor-.
la Simeria. Avea numai 22 de ani. vorbă cu tinerii de aici, a învăţat ghe Istrate şi pe fochiştii lor. Im -f

Băiat dezgheţat, inspira multă încre din experienţa lor. preună, formăm brigada de tineret,'

Tinere! l-a informat pe oaspete că s-au chel­ — Dintre ucenicii noştri sînt 11 din dere. Totuşi, conducerea depoului, du­ In aceste zile, Vasile, acel flăcău împreună ne îngrijim de buna func­

Cei strigat, un băiat de vreo 15 ani, tuit pentru renovare 50.000 de lei. S-au anul III care, pe lîngă cursurile din pă ce l-a luat puţin la întrebări, să din părţile Sebeşului, cu părul des ţionare a locomotivei.

îmbrăcat Intr-o uniformă bleumarină, înlocuit uşile, s-a aşezat faianţă pe pereţii şcoala noastră, urmează şi liceul se­ vadă cum se descurcă, l-a dat pe o şi negru, nu se simte în apele lui. — Şi cum realizezi economii ?

cu pantalonii la durigă, cu capul des­ din sala de mese, s-au amenajat două ral. Şi încă ceva. Toţi băieţii sînt ute- locomotivă care era „la gard", cea Locomotiva 230.103 pe care a lucrat — Simplu. Eu procedez aşa...

coperit şi părul proaspăt pieptănat, se spălătoare, s-a pus parchet în sălile mişti, tineri vrednici, care vor deveni mai rea din depou. Vasile a cercetat mult timp, a trebuit s-o trimită la re­ Şi a spus că prin buna manipulare ¦

opri, măsură din cap pînă-n picioare de clasă şi peste tot, pereţii au primit muncitori pricepuţi şl de frunte. îndelung maşina. Era examenul cel paraţie generală. Cu toate interven­ a regulatorului, folosirea terenului/

pe noul venit, apoi răspunse: « o zugrăveală nouă. Călăuza oaspetelui a confirmat totul, mai greu din viaţă. Aplica în prac­ ţiile, nu s-a mai putut face nimic. întreţinerea maşinii, reuşeşte să eco-;
— Doriţi ceva ? In curtea şcolii, acolo unde există cu gravitatea caracteristică tinerilor la tică cunoştinţele teoretice. Şi a înce Imbătrînise. Pînă la întoarcerea ei, nomisească combustibil. Nu l-am iă
— Vreau să vizitez şcoala voastră. vîrsta adolescenţei. Din modestie însă, put să pipăie fiecare şurub, fiecare Vasile lucrează pe diferite maşini. sat pînă ce n-a vorbit şi despre akeţ
un teren de volei şi altul de baschet, mecanism, ca să nu-i facă vreun ne­ Are în vedere ca şi acestea să fie în­ preocupări.
Vrei să-mi fii călăuză? un grup de ucenici dintre cei care a-

— Cu plăcere. veau educaţie fizică în dimineaţa a- a ţinut ca numele său să rămînă în ano­ caz pe drum. Tăcut şi modest, a în­ treţinute în perfectă stare de funcţio­ — Ar fi şi păcat să mă limitez n u -‘
Oaspetele, însoţit de tîrrăra călăuză ceea,. jucau volei. Profesorul l-a primii nimat. Oaspetele, după cuin se vede, s-a ceput treaba fără a promite nimic. Se nare, să realizeze cît mai multe ecc- mai la meserie. Sînt băiat tînăr. Aici
a vizitat timp de cîteva ore Şcoala pe oaspete cu toată bunăvoinţa. conformat dorinţei acestuia. gîndea însă că dacă nu va putea la depou, în calitate de secretar aii
profesională de ucenici din Simeria. organizaţiei U.T.M., caut ca fiecarej
— La şcoala noastră se face mult

La direcţiunea şcolii, prin bunăvo­ sport. Aproape toţi ucenicii joacă vo­ tînăr să se achite în mod conştiin­

inţa tovarăşului director Avram, a aflai lei, fotbal, baschet. Echipa de volei a cios de sarcinile de orgânizaţie şi dej
că în prezent şcoala pregăteşte 92 de cucerit anul acesta locui 1 pe regio­ producţie. Acum, am început să în­
muncitori, în meseriile de montatori, nala C.F.R. Timişoara, a devenit cam­ văţ. Vreau să urmez liceu! seral. Cred
cazangii, strungari, că anul acesta au pioană regională Ia volei juniori şi a că la limba rusă c să-mi vină foarte)
absolvit şcoala 39 de ucenici, iar în ocupat locul III la finala pe ţară a uşor. Cînd am fost în Uniunea So

anul I au fost primiţi 30. ceferladei şcolilor profesionale. Con­ vietică m-am împrietenit cu o s:u

Intr-una din clase, se desfăşura toc­ stantin Pascu şi Ioan Tirea sînt cei dentă de la fizico-matematici. Primesc,

mai ora de tehnologia meseriei pen­ mai buni voleibalişti ai noştri. Dar a- des scrisori de la Zina. Le citesc sin­

tru ucenicii din anul II. Visalon Pe- vem şi mulţi care joacă fotbal. Vasile gur...
truţ, unul dintre cei mai buni uce­ Teslic Aurel Pipoş, Corneliu Ostap şi Cu multă emoţie a vorbit Vasile)
nici, explica tocmai din ce se compu­ Tiberiu Popovici sînt juniori ai echipei
ne un vagon de marfă. Vocea era si­ C.F.R. Simeria despre dragostea lui de-a scrie.
gură, răspunsurile scurte şi la obiect. —. îmi pla’ce mult să scriu. Cînd^
Profesorul, l-a lăudat pe Visalon Pe- Vizita s-a încheiat tot în biroul direc­
truţ, dar n-a uitat să-i numească ţiunii. Tovarăşul Avram a ţinut să a- ra-am înters din Uniunea Sovietică)
printre cei mai buni şi pe Aurel Pi- dauge: am aşternut pe hîrtie vreo 60 de pa
poş; Eugen Burza, Ioan Tirea. gini. Trebuie să mai lucrez pe ele, să)
Cîteva îndrumări şi loco­ le stilizez.
Ucenicii din anul III, erau la prac­ motiva va părăsi depoul să
tică în atelierele C.F.R. Tînăra călăuză remorce pînă cine ştie unde Văzînd că se ocupă şi cu scrisul,

m-am împrietenit şi mai mult cu Va­

însă nu s-a răbdat pînă n-a rostit nu­ un tren de marfă. La depoul sile Bota. Ne-am făgăduit să ne m ai1

mele colegilor s ă i: Onisim Ciora, Pe- C.F.R. din Simeria, asemenea întîlnim.

Iru Udrea şi Gavrilă Duduman. plecări au loc în fiecare oră

— Aceştia lucrează acum ca şi mun­ din zi şi din noapte. Şi nicio­

citorii cu experienţă. Şi-s buni şi la dată nu se întîmplă vreo în- Pagină redactată d e :

carte... tîrziere cit de mică. Pentru GH.PAVEL

EUGEN BURZA Sălile de clasă proaspăt renovate, aceasta, un merit deosebit re­ A. JURCA
ucenic anul II sala de mese, dormitoarele, totul scli­ vine şi tinerilor care lucrează V. ALBU
pea de curăţenie. Administratorul şcolii aici. FOTO: I. TEREK
- /u /u .; tJ