Page 71 - 1958-10

*

Pasrl 2 DRÜMUE S 0 W Â U S M U W 1 1 Nf. 1194

SKI®BXffi3SS2S: BnaoPBaMwwwswaEsaaM

P O ^Ş IV A

/\ /N/\/N /\ /VA AVOVA /\ A A A A A

controlul asupra producţiei! fid a e p M

Comuniştii din sectorul II al mitetului de secţie sindical să or­ mare măsură de ce colectivul

minei Lupeni şi-au ales noul bi­ ganizeze întrecerea socialistă sub sectorului II al minei Lupeni a Cum a ajuns la un atelier model
rou al organizaţiei de bază. Cu lozinca „Nici o brigadă sub nor­ dat în 3 trimestre mai mult de CONSTANTIN IONESCU - Vingard
acest prilej ei au analizat cu mă“ şi ea să continuie pînă cînd 7.800 tone de cărbune peste plan, raionul Sebeş. — La sezisarea dvs. In Pe învăţătorul fruntaş Desideriu vin din taxele şcolare să se repar­
mult simţ de răspundere activi­ nici o brigadă nu va mai rămî- reaiizînd în acelaşi timp 180.000 legăiură ca pensia din luna ianuarie Siito, de la şcoala medie maghiară tizeze pentru atelier un procent de
tatea întregii organizaţii, de ba­ ne sub normă. Trebuie spus că Iei economii la preţul de cost. a. c.t Sfatul popular raional Sebeş răs- din Deva, îl cunosc de mai mulţi 30 la sută. A obţinut astfel sume
ani. Niciodată nu mi-am închipuit din care a procurat o bună parte din fecţioneze diferite motoraşe electrice
ză desfăşurată în perioada ce întrecerea a cuprins cea mai ma­ ? piinde ziarului că oficiul de prevederi însă că ar fi capabil să realizeze unelte şi piese. A format apoi un sau cu benzină. In prezent elevii lu­
atîtea lucruri minunate cîte ml s-au larg colectiv de prieteni şl sprijini­ crează ia o mică maşină de calculat,
s-a scurs de la ultimele alegeri. re parte a minerilor din sector. Deşi darea de seamă nu a a- sociale raional, intr-adevăr a greşit oferit să văd în atelierul pregătit cu tori ai atelierului — părinţii copiilor, montează un teodolit cu lentile pri­
atîfca migală pentru introducerea ele­ conducători de întreprinderi, profe­ mite de la I.O.R., sau execută piesele
O însemnată parte din darea Astăzi însă, ea a mai scăzut, din mintit nimic despre problema omiţind să vă ordonanţeze pensia pe mentelor de politehnizare în şcoală. sori şi chiar elevi — care au donat unui compresor în miniatură.
de seamă, precum şi majorita­ intensitate, deşi sectorul II mai pregătirii din timp a noilor locuri luna ianuarie. S-au luat măsuri, şi diferite materiale şi unelte. S-a adre­
tea tovarăşilor care au luat cu- are cîteva brigăzi care încă nu de muncă, în discuţii, mai mulţi veţi primi prin mandat poştal pensia M-a Impresionat plăcut aici în sat apoi în scris unor întreprinderi Un sprijin preţios s-a primit şi de
vîntul, au subliniat munca pe reuşesc să lichideze cu rămîne­ membri de partid au subliniat în cursul acestei Luni. primul rînd ordinea şi curăţenia „de şi fabrici (I.O.R. Bucureşti, uzina la Secţia de învăţămînt şi cultură a
care comuniştii au desfăşurat-o rea în urmă. farmacie'1, aşezarea tuturor unelte­ electrică, P.T.T.R., întreprinderea ci­ oraşului Deva care, pe lingă faptul
pentru mobilizarea întregului co­ că succesele colectivului secto­ * lor, pieselor, aparatelor şi maşinilor nematografică regională, Combinatul că a pus la dispoziţie mai multe pie­
lectiv al sectorului în direcţia utilii linn*. rului II puteau fi şi mai mari da­ în cutii, rafturi, sau pe mese special siderurgic din Hunedoara etc.), ob- se, controlează şi îndrumă activita­
sporirii continue a producţiei de că conducerea sectorului ar fi SIMION MALAEŞTEANU - Cîrrieş- construite. Şi nu sînt puţine piesele ţinînd de Ia fieoare cîte ceva. El în­ tea desfăşurată aci.
cărbune cocsiîicabil. Adunarea generală acordat atenţie mai mare pregă­ ti raionul Haţeg. — In urma sezisării care înzestrează atelierul şcolii ma­ suşi fiind un vechi şi priceput con­
tirii la timp a noilor abataje în trimise de dus. redacţiei, referitor la ghiare. Iată cîteva oifre: 20 men­ structor de radio şi mecanic, a adus învăţătorul Siito şi-a creat un co­
Aprecierea unanimă a comu­ de dare de seamă special la blocul 4. starea podului de la Cirneşti, comite­ ghine, 100 burghie, 115 pile, 80 la­ în atelierul şcolii o bună parte din lectiv larg, din cei mai buni şi pri­
niştilor a fost că organizaţia de tul executiv al Sfatului popular raio­ me bomfaere, forje, polizoare, şuble- piesele personale. cepuţi elevi la atelier, încredinţîn-
bază s-a ocupat îndeaproape de şi alegeri a organizaţiei Mai multe locuri de muncă de nal Haţeg ne răspânde următoarele ": re, dălţi, ferăstraie, chei, diferite apa­ du-le sarcini pentru conducerea a-
problemele ce le ridică sporirea de basa n!r. 2 de la la panourile 5/1 şi 3/1 nu au fost podul dintre satele Cirneşti şi Unciac Am urmărit cu atenţie stocurile numitor sectoare ale atelierului. A-
producţiei de cărbune, c a : or­ mina Lupeni deschise la timp, ceea ce a în­ a fost pus tn reparaţe încă din arud rate de precizie, motoraşe electrice, ceştia sînt responsabilii „secţiilor“
ganizarea întrecerii socialiste în­ greunat îndeplinirea ritmică a 1956\ In momentul de faţă este asiga. depozitate în atelier. Am găsit aici de mecanică, radio, telefonie, elec­
tre brigăzi, întărirea disciplinei Faptul că în această întrecere planului. Unii membri şi candi­ rată circulaţia ca un tonaj de 4—6 etc. etc. tricitate, mici invenţii etc. Respon­
în muncă, întreţinerea în bune au fost antrenaţi şi tehnicienii a daţi de partid au criticat aspru tone. Nu se poate asigura circulaţia piese de telefon, condensatoare, lămpi sabilii au ta rîndul lor ajutoare care
condiţiuni a utilajului etc. făcut ca brigăzilor să le fie asi­ biroul organizaţiei de bază pen­ ca un tonaj mai mare pe o lungime Nu s-a ajuns prea uşor la procu­ răspund — pe grupe de elevi, de
gurată o asistenţă tehnică mai e- tru faptul că n-a sezisat la timp de 13 m. din cauză că piloţii nu au de radio, bobine, sîrmă diferită, di­
Faptul că biroui organizaţiei ficace. această problemă şi n-a reco­ fost bătuţi suficient în teren, ceea ce rarea acestei puzderii de obiecte, cu buna desfăşurare a lucrărilor practi­
de bază a condus bine activita­ mandat conducerii administrative a făcut să scadă rezistenţa lor. fuzoare, aparate de proiecţie cu arc
tea comuniştilor, orientînd-o spre Un exemplu grăitor în această a sectorului măsurile ce trebuiau ajutorul cărora la orele practice de ce şi curăţirea locului de muncă.
cele mai importante probleme ale direcţie îl constituie brigada mi­ luate pentru a înlătura această In anal 1958, materialele necesare voltaic, derulatoare de filme, toate
producţiei şi ale întăririi vieţii nerului Mihai Garamsegi. Multă stare de lucruri. au fost primite în cantităţi insuficien­ atelier se realizează în întregime pro­ Felul în care este utilai atelierul,
interne de partid, este o expresie vreme ea a rămas sub normă, te. Terminarea podului a fost inclusă scoase din uz, date la reformă. Iată
a ridicării la un nivel mai înalt nu datorită nepriceperii mineri­ Lipsa galeriilor de cap a fă­ tn planul de lucrări pe anal 1959. grama prevăzută de Ministerul lnvă- şcolii medii maghiare, metodele fo­
a muncii de partid, lucru subli­ lor, ci pentru că nu le erau asi­ cut ca unele brigăzi să întîm- însă că din aceste vechituri elevii au
niat de membrii şi candidaţii de gurate la timp vagonete goale şi pine greutăţi în aprovizionarea Comitetul executiv al sfatului popu­ ţămîntului şi Culturii. losite în desfăşurarea lecţiilor prac­
partid care au luat cuvîntul pe material lemnos necesar armării. cu material lemnos. Acolo unde lar raional a urgentai terminarea lu­ reuşit să construiască aparate de ra­
marginea dării de seamă. Afaistrul miner Petru Bunea, a fost această situaţie, lemnul crărilor de la acest pod, Insă ele au Iată cum a procedat învăţătorul tice, de aici, constituie un exemplu
candidat de partid, a primit sar­ de armătură era transportat în dio (în stare de funcţionare) cu una
Una din adunările generale a cina să se ocupe îndeaproape de abataj cu ajutorul Kibfei din ga­ fost neglijate de către secţiunea dru­ SiitS: a insistat pe lîngă conduce­ bun, oare e bine să fie urmat de cît
luat în discuţie problema spriji­ brigada lui Garamsegi. Simţind leria de bază. Aici se pierdea — două sau chiar 3 lămpi, să con­
nirii brigăzilor mai slabe pentru răspunderea faţă de sarcina pri­ mult timp şi se cereau mari e- muri. In prezent s-au luat măsuri de rea şcolii, ca din fondurile ce pro­ mai multe alte şcoli din regiune.
a lichida cu rămînerea în urmă. mită din partea organizaţiei de forturi fizice.
Cu acest prilej comuniştii au bază, tov. Bunea, fără să negli­ înlocuirea şefului de secţie, care a do­ GH. LUPAN
tras concHuzia că o însemnată Cei mai mulţi dintre tovarăşii
parte dintre brigăzile care rămî- jeze celelalte brigăzi din revi- care au luat cuvîntul în cadrul vedit delăsare în muncă şi în alte Sumare constatan pe marginea
neau cu planul neîndeplinit per­ rul său, s-a ocupat mai concret adunării au recomandat noului
sistau în această situaţie din de aprovizionarea cu goale şi birou ales să se ocupe îndea­ probleme. unei culegeri de materiale literare şcolare
' cauza încălcării disciplinei în lemn a brigăzii Iui Garamsegi. proape de problema pregătirilor.
m uncă. de către unii muncitori. Acest lucru l-au simţit minerii Biroui organizaţiei de bază tre­ A. PAS CU — Lupeni. — In legă­ !'Am tn faţă primul număr al unei 'Mai săracă, creaţia originală propria- me ca o tribună de popularizare a
In unele brigăzi numărul absen­ şi şi-au sporit şi ei eforturile în buia să aibă o viziune clară a- adegeri de materiale literare şcola. zisă este reprezentată prin versurile tinerelor talente. Pentru aceasta, con­
ţelor nemotivate era m a re ; iar muncă, reuşind ca în scurt timp supra perspectivei în care se va tură ca sezisarea dvs. privind activi­ re „Iloria“, culegere trimestrială a lui Ni&olae Danciu şi ale Magdei ducerea cercului literar trebuie să
în altele existau oameni ce ma­ să lichideze cu rămînerea în ur­ desfăşura în viitor lupta pentru tatea dublului „Sprijiiud minier“ din cercului literar ,,M. Etninescu" de la Nichifor din clasa VlII-a serală. De- desfăşoare o muncă permanentă de
nifestau tendinţă de chiul. mă. mai mult cărbune. El nu trebuie Lupeni, Uniunea regională a coopera­ Şcolala medie nr. 1 din Alba Iulia, ocamdată, aceştia se menţin la uşoa­ descoperire şi îndrumare a celor care
să se limiteze numai Ia cunoaş­ tivelor meşteşugăreşti, cercetînd cazid, care-şi propune, după cum spune tov. re înţepături la adresa colegilor. U- îşi încearcă cu timiditate condeiul.
Adunarea generală a consta­ Pozitiv este faptul că organi­ terea situaţiei curente. Faptele au găseşte că sezisarea a fost întru to­ prof. Lascu Tit Liviu, în cuvîntul nei colege malagambistef Nicolae Va trebui ca viitoarele numere ale
tat că rămînerea în urmă este zaţia de partid a antrenat în lup­ dovedit cît rău aduce lipsa per­ tul justă. In vederea remedierii lipsu­ introductiv, să strîngă laolaltă, Danciu li dedică următorul catren: culegerii să publice mai mulle lucrări
mai evidentă Ia acele brigăzi în ta împotriva rămînerii în urmă spectivei. rilor semnalate s-au luat măsuri de a „crîmpee din strădaniile membrilor, „Cu un moţ lăsat pe frunte / Crezi originale (versuri şi proză) inspira­
care nu lucrează nici un membru şi pe acei tehnicieni şi maiştri nu se mai întrebuinţa clubul pentru celor trei secţii ale cercului literari că ai pe vino-moace ? / Parc-ai fi un te din munca şi lupta pentru constru­
sau candidat de partid. Pentru a care fac parte din activul fără Controlul permanent al comu­ petreceri şi nunţim A fost activizată istorie literară, creaţie literară şi pui de curcă / Ieşit proaspăt din gă­ irea socialismului.
lichida această stare de lucruri, de partid. Maistrul miner Eugen niştilor asupra producţiei cons­ comisia culturală a cooperativei pen­ dramaturgie, pentru a le face cunos­
adunarea generală a organizaţiei Prohasca, de pildă, din activul tituie chezăşia îndeplinirii sigu­ tru a desfăşura o muncă educativ, cute elevilor întregii şcoli“. oace", iar Magda Nichifor schiţează Parcurglnd cuprinsul culegerii
de bază a recomandat conducerii fără de partid, a primit sarcina re a planului la toţi indicii. culturală cu membrii cooperatori. în cîteva linii portretul palavragiu, „Horia“, mi-am adus aminte de fe­
administrative a sectorului ca la Iniţiativa scoaterii acestei culegeri l u i ': „E guraliv / Colegul meu / Ctnd ciorul popii din IIordon ţ care în
C. ARMEAN Pentru a asigura o activitate perma­ este lăudabilă şi merită toată atenţia. urmă cu mulţi ani, îşi publica pri­
nentă în cadrai clubului, s-a intervenit Modest, şi ca prezentare grqfică. şi e întrebai ) Tace mereu. mele .încercări, literare în revista So­
la U.C.E.C.O.M. pentru a aproba un sub raportai cuprinsului şi realizării In culegere îşi găsesc loc şi une­ cietăţii literare a liceului din Nâsă-
post de responsabil, de club scos din ud „VIritis Romana Rediviva". Ele­
producţie. artistice a lucrărilor, primul număr le materiale folcloristice. Reţinem vul de atunci a devenit mai apoi mă.
„Clntecul lui Horia“, auzit de eleva rele poet George Coşbuc.
următorul început de lună să al­ să se îngrijească de brigada mi­ al culegerii rămîne totuşi o realiza­ Marcela Cioara, de la Prefă loan
din Cricău. E foarte posibil ca nu peste multă
cătuiască în aşa fel brigăzile de nerului Mihai Demian. Aici însă Recent lă Hăş- re valoroasă. vreme, citind o emoţionantă operă li­
Desigur, profilul culegerii nu este terară, să-mi amintesc de primele
mineri, încît în componenţa fie­ iucruriie au stat mai rău. Tova­ dat raionul Hu­ Cele mai multe materiale' pe care încă bine precizat şi primul număr numere ale culegerii „Horia" a cer­
nu este reprezentativ întrutotul, pen­ cului literar „M. Emitiesen" de la
căreia să intre cel puţin un răşul Demian a avut de muncit nedoara a luat le găzduieşte culegerea tn paginile tru activitatea literară a elevilor Şcoala medié nr. 1 din Alba Iulia.
pentru posibilităţile care există tn
membru sau candidat de partid. cu unii muncitori cu atitudine fiinţă o gospo­ sale, sînt lucrări de istorie literară. cadrul şcolii. Sperăm însă că viitoa­ In orice caz, iniţiativa creării unor
rele numere ne vor aduce noi şi culegeri de materiale literare şcolare,
Conducerea sectorului a ţinut înapoiată faţă de muncă, care dărie colectivă Merită să fie citate în primul rînd, mari satisfacţii. ar trebui împărtăşită şi de conduce­
rea celorlalte şcoli medii din regiune.
seama de această recomandare. absentau nemotivat de Ia lucru. in care membrii pentru documentarea şi maturitated Culegerea de materiale literare şco­
realizării, lucrarea elevei Raveca Ro­ lare „Horia" este concepută ca un prof. C. CLEMENTE
De asemenea, la recomandarea Cu aceştia a trebuit să mun­ ei au înscris, pe şantier literar. Ea trebuie să se afir-
tam, lucrare intitulată ¦„Condamna­
organizaţiei de partid, conduce­ cească mai mult. N-a trecut mult lingă pămint şi
rea războaielor imperialiste în opere­
rea sectorului a repartizat pe timp însă şi el a reuşit să-i con­ unelte agricole,
le scriitorilor dintre cele două răz­
lîngă fiecare loc de muncă cîte vingă pe aceştia de răul pe care-I un mare număr boaie mondiale" cit şi cea semnată

un tehnician pentru a se ocupa aduc brigăzii şi ior înşiie. Cînd de animale. de Eugenia Sasu, „O prietenie lite­

în mod special de cîte o bri­ absenţele nemotivate au fost în- IN CLIŞEU : rară . O. Cazimir — G. Topirceipiu".

gadă. Pe această bază a început lăiurate, brigada a început să-şi Colecliviştii a-

şi întrecerea între tehnicieni pen­ îndeplinească sarcinile de plan. duc animalele

tru sprijinirea brigăzilor rămase Preocupările intense ale or­ înscrise, la se­

în urmă. Pe de altă parte, adu­ ganizaţiei de partid pentru pro­ diul gospodă­

narea generală a recomandat co­ blemele producţiei explică în riei.

şeştf la a'dolescenţi şi adoles­ renko. „Noi trebuie să educăm în cea mai mare intimitate în­
tre mamă şi fiică şi între tată
cente, îormînd la ei adevărate în aşa tel pe copiii noştri — a- şi tiu. Felul cum îi vorbim şi ce-i
spunem copilului nostru trebuie
sentimente de prietenie şi dra­ rată Makarenko — încît ei tre­ să constituie o preocupare prin­
cipală a părinţilor. Discuţiile se
goste. buie să se poarte ţaţă de iubire pot desfăşura pe linia exemple­
lor personale ale părinţilor, sau,
riefenie şi dragoste Sarcini importante au în a- ca ţaţă de un sentiment serios cînd acestea nu există, să se fo­
ceastă perioadă părinţii. Munca şi adînc, încît plăcerea, iubirea losească literatura, cazurile cele
noastră de părinte poate fi plină şi fericirea lor ei să şi le reali­ mai ilustrative şi eroii demni de
urmat.
ESSEEXZ3SS2M2E de satisfacţii numai dacă la a- zeze în cadrul unei familii“.
ceastă vîrstă vom înţelege aces­ Incepînd cu vîrstele cele mai Un rol deosebit îl are medicul
Sentimentul de dragoste, luat lor măreţe, a idealurilor mari premergătoare dragostei consti­ te particularităţi, vom socoti fragede, părintele, educatorul şi şcolar şi profesorul de ştiinţele
naturii, care în cadrul orelor de
în accepţiunea curentă obişnui­ despre viitorul său. Aceste sen­ tuie perioada de cunoaştere re­ sentimentul prieteniei şi al dra­ apoi organizaţiile de tineret au predare sau de consultaţii pot lă­
tă, are o,sferă şi un conţinut bo­ timente trăite cu toată fiinţa de ciprocă a adolescenţilor de ace­ gostei adolescentului şi adoles­ datoria să sădească în sufletul muri într-o atmosferă ştiinţifică
gat, reierindu-se la dragostea de adolescent sau adolescentă, după laşi sex sau de sexe opuse şi de centei ca o înnobilare a tirii lor. copilului dragostea şi stima pen­ sănătoasă unele din problemele
patrie, la dragostea iată de tre­ un anumit timp, de cele mai la ea se face saltul către senti­ E de datoria noastră să deschi­ tru virtuţile, pentru calităţile şi
cutul glorios al poporului nos­ multe ori, se transformă în că­ mente puternice, către pasiune. dem adolescentului o perspecti­ frumuseţea morală a femeii sau ce frămîntă pe adolescenţi sau
La unii are o desfăşurare len­ vă largă spre viitor, umanitară, bărbatului. Adolescentul sau ado­ adolescente.
tru, dragostea faţă de proprieta­ sătorie.
Societatea noastră socialistă a
tea socialistă, tată de om, ex­ Cu vremea, sentimentul de tă, în timp, la alţii e bruscă, cu pătrunşi tiind de conştiinţa că lescenta trebuie obişnuiţi să nu creat condiţii pentru dezvoltarea
primată prin umanismul socia­ trăiri puternice, după particula­ avem de format un viitor cetă­ vadă în prietenii sau prietenele pe un făgaş nou a sentimentelor
list şi internaţionalismul prole­ ^v rităţile firii fiecăruia. de prietenie şi dragoste la ado­
tar, dragostea faţă de partid şi lescenţi, eliberîndu-i pentru tot­
conducătorii statului nostru eto. j !PE T E M E ) Prietenia ca îormă cc precede ţean al patriei noastre. lor, în colegii sau în tovarăşii şi deauna de racilele şi practicele
sentimentele de dragoste, se for­ dăunătoare ale societăţii bazate
Sentimentul de dragoste iată <iPEWAGOGICE) mează pe relaţii sincere, tovă­ Sînt unii părinţi care consideră tovarăşele lor, în general în se­ pe exploatare. Căsătoriile din
de fiinţă de sex opus, de care răşeşti, de respect reciproc în sentimentele de dragoste ale a- xul opus, unicul obiect de satis­ ziua de astăzi nu se mai con­
ne ocupăm, are o sferă mai res- cadrul moralei comuniste. Ea are dolescentului sau adolescentei ca facere a plăcerilor trupeşti.
trînsă şi face şi el parte din sen­ ^ f Ta* Vin»' ^ la bază o concepţie comună asu­ pe o mare nenorocire căzută a- In ce priveşte dezvoltarea senti­ tractează avînd ca punct de ple­
timentele nobile, superioare ale pra vieţii, o gamă de interese şi care bogăţiile materiale, blocuri,
omului, specifice numai lui. dragoste se transformă, capătă scopuri comune. Prietenia se dez­ supra familiei şi copilului. Fiica mentelor de prietenie şi de dra­ moşii, aur, sonde, ci omul cu ca­
o îormă lentă de manifestare, voltă cu succes la adolescenţi şi îndrăgostită e certată, jignită de goste de mai tîrziu, copilul are lităţile sale, cu capacitatea şi
Adolescenţa este socotită ca întruchipată în prietenie, speci­ adolescente în procesul muncii către marnă şi de multe ori şi un exemplu destul de puternic la puterea sa de muncă, cu frumu­
fiind una din vîrstele cele mai fică vieţii iamiliare în tot cursul productive, pornind de la atelier, de ceilalţi membri ai familiei. părinţii săi. Respectul reciproc al seţea sa morală şi fizică.
irumoase ale vieţii, şi prin fap­ desfăşurării ei. In faza aceasta uzină, continuînd pe băncile şco­ Dar a proceda în telul acesta e celor doi părinţi, manifestările
tul că acum apare prima dra­ de prietenie avem de-a tace cu lii şi ale universităţii. complect greşit. Părinţii sînt a- lor de dragoste, delicateţea, ă- Societatea noastră socialistă,
goste trăită cu toată fiinţa sa caractere care s-au contopit, s-au ceia care au datoria să ajute tenţia unuia faţă de celălalt for­ prin ideologia şi toate formele
de adolescent, ea rămîne vie şi îngemănat în procesul dragos­ Identitatea de principii este copiilor în această ¦privinţă, să-i mează uri puternic exemplu edu­ sale de suprastructură, influen­
neştearsă pentru totdeauna. E tei puternice, pe baza idealuri­ condiţia de bază a prieteniei. Fie povăţuiască să aleagă o bună cativ în ochii lor şi dezvoltă ţează şi educă tineretul nostru,
momentul cînd sentimentele de lor, a concepţiilor despre lume că tinerii lucrează la acelaşi prietenie. Nesocotirea acestor copiilor încă de timpuriu aten­ deschizîndu-i perspectiva unui
dragoste ale adolescenţilor şi a- şi viaţă, a gusturilor şi intere­ cuptor Martin, fie pe aceleaşi probleme poate duce la nume­ ţia pentru raporturi serioase, pli­ viitor luminos ca cetăţeni de nă­
dolescentelor trebuie privite de schele de construcţie ce înfru­ roase drame sentimentale, poate ne de frumuseţe dintre bărbat dejde ai erei comuniste. Rămîne
către părjţi şi cei din jur ca pe selor comune. museţează patria noastră, fie că aduce suferinţe părinţilor şi în­ şi femeie. ca toate aceste condiţii mate­
un lucru serios al vieţii lor. Cel care odată a trecut prin pe acelaşi ogor al colectivei sau drăgostiţilor. riale create să fie folosite cu
în aceeaşi sală de liceu sau ti­ Incepînd cu pubertatea, pentru prisosinţa de către tineretul nou
I. M. Secenov, mare iiziolog toate aceste taze naturale ale niversitate, scopul lor este co­ In lumina acestor probleme, orice părinte şi educator se pun al patriei noastre noi.
rus, se ocupă în lucrarea sa „Re­ dragostei, spune Secenov, poate mun, iar bucuria muncii con­ se pune o întrebare legitim ă: . o serie de probleme din sfera prof. ALEXANDRU. GAZANGIU
flexele creierului“ printre alte cu greu să iubească cu pasiu­ structive înfrăţeşte şi leagă ini­ Cum trebuie să formăm senti­ sexuală, care trebuie lămurite cu
probleme şi de problema pasiu­ ne a doua oară. Pasiunile repe­ mile şi gîndurile tinerilor. mentele de prietenie şi dragoste mult tact pedagogic. Perioada a-
nilor, în care încadrează şi tra­ tate în dragoste sînt o dovadă la adolescent şi adolescentă ?
tează şi prima dragoste. Acest a caracterului nesatistăcător a Invăţămîntul mixt clin ţara dolescenţei constituie momentul
lucru este uşor de explicat. A- celor precedente. noastră aduce un aport preţios
vem de-a tace cu vîrsta visuri­ în dezvoltarea relaţiilor tovără- Indicaţii toarte preţioase pen­ cînd părintele trebuie să stea de
Prietenia, ca un tenomen so­
cial şi proces psihic, este tot aşa tru rezolvarea cu succes a aces­ vorbă cu copilul său deschis des­
de natural şi în ultima şi în pri­
ma fază a dragostei. Prietenia tor probleme găsim din abunden­ pre aceste probleme importante.

ţă în opera marelui pedagog so­ Makarenko recomandă ca a-

vietic Anton Semionovici Makă- ceste discuţii să se desfăşoare