Page 72 - 1958-10
P. 72
Pag. 4 n u r ' i r r s n r i /\r i ^ w 1r m Nr 11ß 4
eraram aon y .....«»^CTTMrrTiMamtjiwCTn«MaMBaCMBHBnBMBBtgMMWBaagaaBMtamBBBBaEBffttSmiMa ş tir i • v S ä u n e iß . ş tiri
DIN ACTIVITATEA xsiiim eLe şlitâ. • x tttin x e le ş lir l • ju itlm e le
PARTIDELOR COMUNISTE
— Plen as-a C .C . al P.M.U.P. şi-a încheiaf lucrările —
VARŞOVIA 20 (Agerpres). politicii partidului la sate;
După cum anunţă agenţia c) De modificări în statutul
PAP, la ÎS octombrie au luat P.M.U.P.
sfîrşit lucrările celei de-a Xll-a Plenara a adoptat de aseme
plenare a C.C. al Partidului nea în unanimitate o hotărîre
Muncitoresc Unit Polonez. în problema convocării Congre
In încheierea discuţiilor, la sului al IlI-lea al Partidului
care au participat 29 de tovarăşi, Muncitoresc Unit Polonez. Ple Plenara Consiliului Naţional Al 36-lea avertisment
a luat cuvîntul Wladislaw Go- nara hotărăşte că cel de-al IlI-lea al P. C. al Indiei
mulka, prim-secretar al C.C. al Congres al P.M.U.P. să fie con 1558*55I
vocat la Varşovia la 10 martie
P.M.U.P. 1959.
Plenara a aprobat în unani
al R.P. Chineze adresat S.U.Aa) De directive cu privire ia tului Central sînt stabilite nor Săptămânalul „New Age“ rela Plenara a discutat problema
mitate următoarele proiecte: In hotărîrea Plenarei Comite DELHI 20 (Agerpres). lui Comunist al Indiei.
dezvoltarea Republicii Populare mele de reprezentare şi procedu tează că între 8 şi 13 octombrie privind situaţia internă a Indiei, PEKIN 20 (Agerpres). — Purtătorul de cuvînt al Minis fost- întreprinsă în scopul vădit
Polone pe perioada 1959—1965; ra alegerii delegaţilor Ia Con a avut loc la Madras plenara precum şi unele probleme ale si China Nouă transm ite: La 19 terului Afacerilor Externe al de a apăra vasele trupelor go-
Consiliului National al Partidu- tuaţiei internaţionale. octombrie, ora 23,30, o navă a- R. P. Chineze este împuternicit mindaniste din Taivan, care fac
b) De directive în problema greşul al IlI-lea al Partidului.
încheierea lucrărilor plenarei Comitetului
Central ai P. 0. Italian mericană de debarcare a pă să declare următoarele: In ciu transporturi militare spre Ţzîn
da repetatelor avertismente din mindao. După ce ţara noastră
ROMA 20 (Agerpres). — La laţii au întîmpinat dificultăţi S IT U A Ţ IA D IN L IB A N truns in apele teritoriale ale partea guvernului nostru, for a declarat că este inadmisibil ca
17 octombrie s-a încheiat la Ro datorită poziţiilor politice şi ideo R.P. Chineze în regiunea Sia- ţele maritime şi aeriene mili americanii să excorteze vasele
ma plenara Comitetului Central logice adoptate de Uniunea Co tare ale S.U.A. pătrund mereu ciankaişiste în apele insulei
al Partidului Comunist Italian, muniştilor din Iugoslavia la BEIRUT 20 (Agerpres).—O- de libertăţi democratice şi stabi min şi Ţzînmin. Imediat după a- Ţzînmindao, considerăm aceasta
Congresul de la Liubliana. Li în apele teritoriale şi in spaţiul o provocare excepţional de gra
la care au participat şi membrii nia elaborată de comuniştii iu pinia publică libaneză a întîm lirea egalităţii tuturor libanezi ceasta, la ora 23,50, în aceeaşi aerian al ţării noastre. De data vă. In legătură cu aceasta gu
Comisiei centrale de control. goslavi, a declarat Longo, dă vernul Republicii Populare Chi
o lovitură principiilor fundamen pinat cu bucurie ştirea că par lor. regiune, trei contratorpiloare a- aceasta pătrunderea navelor a- neze adresează cel de-al 36-lea
In legătură cu al doilea punct tale ale politicii noastre, care se avertisment serios.
de pe ordinea de zi a plenarei bazează pe condamnarea NATO lamentul a acordat în unanimi Unii partizani ai lui Şamun şi mericane au pătruns în apele mericane in. apele teritoriale din
— informarea despre relaţiile şi ca bloc agresiv şi pe apărarea regiunile Siarriin şi Ţzînmin a
contactele cu celelalte partide politicii de pace dusă de Uniu tate votul de încredere noului mai ales „partidul naţional so teritoriale ale R. P. Chineze
comuniste şi muncitoreşti — a
luat cuvîntul Luigi Longo, secre nea Sovietică. guvern Karami şi consideră a- cial“ sînt nemulţumiţi de noul pentru apărarea susmenţionatei
tar general adjunct al partidu In încheiere. Longo a subliniat cest fapt drept un prim pas im guvern. După cum anunţă zia nave.de debarcare. La ora 23,55
lui. că şi pe viitor trebuie dezvolta portant pe calea concilierii na rul „Al Nifah“, Şamun a hotă- spre aceste nave de război ame
Referindu-se la relaţiile dintre
te relaţiile şi contactele cu par ţionale. rît să lupte împotriva guvernu ricane, în direcţia coastelor Ordinul Ministerului Apărării Nationale
P.C.I. şi Uniunea Comuniştilor al R. P0 Chineze
din Iugoslavia, Longo a subli tidele comuniste şi muncitoreşti. Ziarul „Telegraph“ salută no lui cu ajutorul unor detaşamen Ţzînmindao, au pornit cîteva
niat că în ultimul timp aceste re-
ul guvern şi scrie că o condiţie te armate formate din membrii şlepuri cu motor pentru debar
lll!
principală şi primordială pentru acestui partid. care ale ciankaişiştilor însoţite
concilierea naţională este retra Se anunţă că preşedintele de un vas de război ciankaişist. PEKIN 20 (Agerpres). — La tre trupele noastre a bombar
gerea imediată a •trupelor ame Şehab a cerut lui Asada Arna- Vasele de război americane au 20 octombrie Ministerul Apără
ricane din Liban. Pentru aceas ka, liderul „partidului naţional părăsit apele teritoriale ale R.P. rii Naţionale al Republicii Popu dării insulelor de coastă. Dacă
ta este necesar de asemenea, social“ să pună capăt provocă Chineze la 20 octombrie ora lare Chineze a dat următorul
subliniază ziarul, să se treacă rilor săvîrşite de membrii parti ordin : lucrul acesta poate fi tolerat, u-
Tovarăşi din Armata populară tunci ce nu ar mai fi de tolerat?
de eliberare de pe frontul
la promovarea unei politici de dului lui şi să predea armele. 4.48. Fuţzian : Trebuie reînceput aşadar bom
Delegaţia rom i întâmpinată neutralitate faţă de toate puteri Intrucît autorităţile din Tai bardamentul ca o măsură de pe->
van au introdus în cursul nopţii
le străine, blocurile internaţio de 19 spre 20 şi în cursul dimi depsire. ,
neţii de 2 0 octombrie o escortă
cu căldură in drum spre Praga nale şi pactele militare, să se S itu aţia politica din Franţa militară americană în apele insu Este cu totul de nepermis ca
stabilească relaţii de prietenie lei Ţzînmindao, ordinul adresat americanii să se amestece în tre
armatei noastre de a suspenda burile chineze. Noi avem
BUDAPESTA 20 (De la tri gare, la punctul de frontieră . 0 - cu toate ţările şi în primul rind PARIS 20 (Agerpres). — O- cum, scrie ziarul „Les Echos“, bombardarea insulei Ţzînmindao datoria naţională nobilă. Cei
misul special Agerpres). — Du hoshaza, membrii delegaţiei au cu acelea care se ridică în apă datâ cu apropierea campaniei e De Gaulle se situează anticipai încetează de a se mai aplica. care persistă în greşeală
minică la ora 15, trenul oficial fost întîmpinaţi de oficialităţi rarea popoarelor mici, să se în lectorale, se ascute lupta pentru pe poziţii de arbitru — rol ce va Trupele noastre au suspendat în sînt în definitiv foarte pu
cu care călătoreşte spre Praga din R. P. Ungară, şi de Ion Po- tărească prietenia cu ţările ara putere între grupările politice reveni preşedintelui republicii“. două rînduri bombardarea şi to ţini. Se pare că va sosi timpul
delegaţia de partid şi guverna pescu, ambasadorul R.P.R. în care sînt legate de diferite pă Ziarul „Liberation“ scoate în e- tuşi autorităţile din Taivan nn cînd autorităţile din Taivan îsi
mentală a Republicii Populare R. P. Ungară, care au însoţii au adoptat o atitudine mai rea vor da seama de necesitatea de
Romîne a părăsit teritoriul ro- delegaţia pînă la frontiera ceho be frăţeşti. Concilierea naţiona turi ale burgheziei franceze. Du videnţă divergenţele între Du listă. Autorităţile din Taivan au a părăsi drumul greşit şi de a
mînesc prin punctul de frontie slovacă. persistat în atitudinea lor de accepta o reglementare paşnică,
ră Curtici, trecînd în R. P. Un lă, arată ziarul, trebuie să pre pă părerea unei serii de cornen Gaulle şi Soustelle, care deţine încăpăţînare, au refuzat să a- şl noi cantinuăm să sperăm
gară. . Pe clădirile de la frontiera dopte o politică paşnică şi au că aşa se va întîmpla
maghiară erau arborate drapele vadă lichidarea anarhiei, redre tatori ai ziarelor, unele măsuri portofoliul de ministru al Infor intensificat pregătirile de război în această eventualitate. A-
In gările Arad şi Curtici nu de stat ale R. P. Ungare şi R. P sarea economiei şi comerţului, ale şefului guvernului, De Gaul maţiilor în guvernul său. După anunţînd făţiş o aşa-zisă „reîn mericanilor nu le ajută să
meroşi locuitori, în frunte cu Romîne. asigurarea unui învăţămînt ac le, în domeniul pregătirii alege ce a arătat că Soustelle întreţine toarcere“ pe continent. Şi acum, se agaţe mai departe de Taivan
conducătorii organelor locale de cesibil pentru tineret, acordarea rilor parlamentare stau mărtu strînse legături cu marii latifun în ajunul sosirii în Taivan a lui şi de regiunea strîmtorii Tai
partid şi de stat, au salutat căl Continuîndu-şi drumul spre rie a intenţiilor lui'de a contro diari algerieni şi-a apărat timp Dulles, pe care î-au invitat pen van. Este cu totul de nepermis
duros pe membrii delegaţiei. frontiera cehoslovacă, trenul tru a pune la cale îndeplinirea ca americanii să se amestece în
Clădirile gărilor erau pavoazate oficia! a sosit duminică seara în -O — Ia activitatea guvernului şi par de 3 ani lozinca colonialiştilor şi pe viitor a „tratatului“ dintre treburile interne ale Chinei, şi
festiv cu drapele de stat ale capitala R. P. Ungare — Buda ciankaişişti şi americani, auto noi nu vom accepta în nici un
R. P. Romîne şi R. Cehoslovace, pesta. Pe. peronul gării de vest, Congresul scriitorilor lamentului, neîngăduind consti cu privire la „Algeria fr.anceză“, rităţile din Taivan au introdus
cu portretele tovarăşilor Gh. delegaţia de partid şi guverna tuirea în sînul viitoarei Adunări „Liberation“ subliniază că Sous în apele insulei Ţzînmindao va
Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, mentală a R. P. Romîne în frun din ţările europene Naţionale a vreunui mare bloo telle intenţiona să organizeze se militare americane care au
Antonio Novotny şi Wiliam St- te cu tovarăşii Gh. Gheorghiu- alegerile în aşa fel încît să de rămas în aceste ape ca escortă
roky. Pe pancarte mari erau în Dej şi Chivu Stoica a fost în- ROMA 20 (Agerpres). — La care să poată dispune de o in vină stăp.în cu depline puteri în timp de 5 ore. Aceasta consti
scrise urări pentru prietenia ro- tîmpinată de tovarăşii Gyorgy tuie o înălcare Făţişă a condiţii
mîno-cehoslovacă, pentru unita Marosan, membru al Biroului 18 octombrie s-a deschis la Nea- fluenţă considerabilă. „încă"'a-' viitorul parlament. lor suspendării temporare de că caz nici o- manevră americană
tea frăţească de nezdruncinat a Politic al C.C. al P.M.S.U., mi
ţărilor socialiste. nistru de stat, Sandor Ronai, pole Congresul scriitorilor din Oiscursul electoral af lui Adiai Stevenson care are ca scop folosirea auto
membru al Biroului Politic al ţările europene, organizat de A- rităţilor din Taivan pentru a
Adresîndu-se celor veniţi să C.C. al P.M.S.U., preşedintele
salute delegaţia în gările Arad Adunării de Stat a R.P. Ungare. sociaţia naţională a scriitorilor NEW YORK 20 (Agerpres). ten de New York (insulă situa încălca suveranitatea ţării noa
'şi Curtici, tovarăşul Gh. Gheor Endre Sik, ministru al Aface italieni. La congres' participă a- - - Vorbind la Miiwaukee la 18 tă în imediata apropiere a me stre. Militarii şi civilii patrioţi
ghiu-Dej a subliniat că vizita rilor Externe al R.P. Ungare ?i proximativ 300 de literaţi din octombrie, în cadrul campaniei tropolei americane — N.R.), in din Taivan, Penhuledao, Ţzîn
delegaţiei de partid şi guverna de alte personalităţi. Europa, care reprezintă 2 2 de electorale, liderul democrat Ad sule care au aparţinut întotdeau mindao şi Matsushan trebuie să
mentală a R. P. Romîne în R. ţări. iai Stevenson a atacat cu vio na continentului şi care pînă în
Cehoslovacă va constitui o im Membrii delegaţiei romîne s-au lenţă politica externă şi internă cele din urmă nu vor putea fi se trezească. Taivanul, Penhu
portantă contribuţie la dezvolta întreţinut cu conducătorii ungari La Congres va fi discutată a partidului republican. menţinute“,
rea colaborării multilaterale ro- sosiţi în întîmpinarea lor. După problema strîngerii legăturilor ledao, Ţzînmindao şi Matsus
mîno-cehoslovace, la întărirea aproximativ o oră de şedere Ia Ocupîndu-se de situaţia din Stevenson a spus că Statele
unităţii ţărilor marelui lagăr aî Budapesta, trenul oficial şi-a între literaţii din Europa in re strîmtoarea Taivan, Stevenson Unite „trebuie să fie gata să han trebuie să se reîntoarcă la
socialismului. zolvarea problemelor profesiona discute cu Uniunea Sovietică la patria mamă.
continuat drumul spre frontiera le, a drepturilor de autor, rela a sp u s : „Noi i-am permis lui orice nivel“.
Sosind pe-teritoriul R. P. Un- cehoslovacă. ţiilor cu editurile, sistemului şi „Com ifefe’e salvării publice“ din Algeria
normelor de traducere a opere Cian Kai-şi să ne aducă mat Liderul democrat a adus de
lor literare în alte ţări etc. Lu asemenea aspre critici politicii continuă să se destrame
crările congresului vor dura pî aproape de război, să primejdu dusă de guvernul republican în
nă la 21 octombrie. domeniul educaţiei, economiei şi PARIS 2 0 ,(Agerpres). — Re Oran adepţii „integrării“ nu au
iască prestigiul şi pacea State tragerea militarilor francezi din depus armele. In pofida faptului
lor Unite, din cauza unor mici al respectării drepturilor omu „comitetele salvării publice“ din că din „comitetele salvării pu
insule care sînt tot atît de a- lui. blice“ s-au retras nu numai mi
proape de China c'a insula Sta- Algeria a dus la destrămarea
>r- Í. . >«. if. acestor organizaţii reacţionare litarii, ci şi mulţi membri ci-:
T care îşi propuneau ca sub stea vili, aceste comitete au anunţat
gul aşa-numitei „integrări“ (a- că intenţionează să-şi continue
La rsoi sosesc prielfeni si fovarăşi" Cehoslovacia şi Partidul Mun avint luptei pentru construirea
citoresc Romîn. Prietenia din socialismului, pentru pace in dică alipirea Algeriei la metro activitatea. Comitetul din Oran
n!n r despre vizita ţările noastre". polă) să menţină regimul colo şi-a exprimat, printre altele, „re
tre popoarele noastre a fost în nialist în această ţară. Intr-o gretul“ în legătură cu ultimele
romîne în ţara prietenă tărită şi de tratatul cehoslova- Ziarul „Prace" publică un
co-romîn de prietenie, colabora serie de cazuri membrii civili ai hotărîri ale lui De Gaulle, în-
re şi ajutor reciproc a cărui a articol de fond intitulat „Îm
zecea aniversare am sărbăio- preună pe acelaşi drum, spre acestor comitete au anunţat di trLicit „integrarea nu a fost în
rit-o în acest an". acelaşi ţel". Articolul vorbeşte
despre condiţiile care au con zolvarea comitetelor. Astfel, în că definitiv realizată“. Comite
Referindu-se la colaborarea tribuit la cimentarea relaţiilor
dintre ţările noastre, articolul de prietenie dintre ţările noa regiunea Sidi Bel Abbes, au fost tele din Alger şi Oram au anun
arată în continuare că: „Aju stre. „Amindouă ţările noastre,
torul reciproc şi colaborarea se spune in articol, luptă pen dizolvate toate cele 2 0 de „co ţat de asemenea că în curînd va
mitete ale salvării publice“ ca fi convocată o conferinţă a „co
PRAGA 20 Corespondentul prieteni, tovarăşi", se spune: mîni vor face cunoştinţă cu re existau acolo.
Agerpres transm ite: Poporul „Capitala şi întreaga noastră succesele obţinute de poporul mitetelor salvării publice“ din
cehoslovac a luat cunoştinlă ţară întîmpină mîine cu since nostru în construirea socialis
Totuşi, în oraşele Alger şi aceste departamente.
din ştirea transmisă sîmbătă ră bucurie delegaţia Partidului mului şi vor avea in acelaşi economică dintre Cehoslovacia tru apărarea păcii împreună cu
seara de radio Praga că dele Muncitoresc Romîn şi a guver timp posibilitatea să se convin şi Republica Populară Romînă alte forţe iubitoare de pace, a-
gaţia de partid şi guvernamen nului romîn condusă de tova gă cit de mult se interesează s-a dezvoltat în ultimii ani în- vînd in frunte Uniunea Sovie
tală a R.P.R., care a fost invi răşul Gheorglie Gheorghiu-Dej, poporul nostru de construirea tr-un ritm rapid şi sîntem con tică. Prietenia şi colaborarea MIERCURI 22 OCTOMBRIE 1958
tată de Comitetul Central al prim-secretar al C.C. al P.M.R,. socialismului în Romînia şi cit vinşi că există cele mai largi noastră contribuie la forţa la
Partidului Comunist din Ceho şi membru al Prezidiului Marii de calde sînt sentimentele care perspective pentru continuarea gărului. socialist".
slovacia şi de guvernul ceho Adunări Naţionale, din care leagă popoarele ceh şi slovac lor şi mai departe cu acelaşi Ziarul „Obrana Liclu" publi SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
slovac să facă o vizită de prie face parte şi tovarăşul Chivu de cel romîn". succes". că un articol intitulat „Romî
tenie în R. Cehoslovacă, ă ple Stoica, membru al Biroului nia prietenă şi aliată". In arti DEVA: Idiotul; PETROŞANI: La ordi Fiii munţilor; SIMERIA : Pe Donul
cat din Bucureşti, îndreptîndu- Politic al C.C. f l P.M.R. şi In continuare ziarul „Rude In articol se vorbeşte apoi col se vorbeşte despre dezvol nul dys.; Pe Donul liniştit; ALBA IULIA: liniştit (scria Il-a) ; TEIUŞ : Comoara
Pravo" arată că tradiţia legă despre succesele obţinute de
se spre Praga. Ştirea este pu preşedinte al Consiliului de Mi turilor dintre poporul romîn şi R.P.R. pe drumul construirii tarea relaţiilor de prietenie Don Quichote ; Pălăria lui A natol; căpitanului Martenz ; ZLATNA : S că
blicată la loc de frunte dumi niştri al R. P. Romîne, precum cel cehoslovac a fost cimentată socialismului. dintre ţările noastre. Referin ORAŞTIE: Pe Donul liniştit (seria pat din ghearele demonului; APOL-'
nică dimineaţă de întreaga şi alţi conducători de stat şi de de lupta comună împotriva După ce se vorbeşte despre du-se la contribuţia adusă de Ta) ; SEBEŞ: Tigrul zburător; HA DU DE SUS : Fiica Tibetului ; BARC7
presă centrală cehoslovacă. partid din R.P.R.". fascismului, ciad soldaţii ro- poziţia R.P.R. şi a R. Ceho armata romînă la eliberarea ŢEG : H aiducii; IL1A : Poetul ; BRAD: MARE: împotriva tuturor; PETRI LA :
Ziarele cehoslovace consacră „Reprezentanţii poporului mini eliberatori şi-au vărsat slovace în lagărul ţărilor so Cehoslovaciei, ziarul scrie ; Maeştrii schiori de mîine; LONEA: Rîndunica.
un spaţiu amplu vizitei dele prieten romîn se vor întîlni în sîngele şi pe pămintul nostru, cialiste, articolul spune în în „Divizii romineşti, luptînd u-
gaţiei romîne. timpul vizitei lor în ţara noa contribuind la eliberarea pa cheiere : „Astăzi putem spune măr la umăr cu armatele so SELECŢ1UN1 DIN PRO GRAMUL DE RADIO
stră cu reprezentanţii Partidu triei noastre. vietice, au eliberat regiuni din
„Rude Pravo", „Prace“, lui Comunist şi guvernului no în adevăratul sens al cuvîntu- Slovacia şi Moravia, jertfind Programul 1 : 5,40 Muzică uşoară; cert de prîriz; 16,20 Muzică uşoară;
„Mlada Fronta", „Obrana Li- stru, cu care vor avea un „Atunci cină ideile socialis lui că la noi sosesc prieteni şi vieţile soldaţilor lor. Prietenia 7,15 Melodii populare romîneşti; 9,00 17,20 Muzică ; 17,30 Aăari orchestre de
du" şi toate celelalte ziare ce schimb de păreri în privinţa mului au triumfat in ambele tovarăşi. Noi ii întimpinăm cu noastră, care avea deja vechi Muzică din opere; 9,30 Vreau să ştiu !; muzică populară rom înească; 18,27
hoslovace publică la loc de celor mai importante probleme ţări s-au creat condiţii favora inima deschisa. Grija şi dra tradiţii, a putut să se dezvolte 10,00 Cînlece populare romîneşti; 11,05 Muzică uşoară ; 19,00 Melodii populare
frunte pe primele pagini foto ale ambelor ţări. Delegaţia ro- bile 'pentru lărgirea şi adînci- gostea poporului nostru îi va pe deplin pe baza celei mai Teatru la microfon : „Discipolul diavo romîneşti ; 19,30 Opera „Carmen“ de
grafiile tovarăşilor Glieorghe rea relaţiilor noastre. Din acel însoţi pretutindeni pe pămîn- strînse colaborări in domeniu! lului" ; 14,00 Muzică uşoară; 15,40
mînă se va întîlni de asemenea moment prietenia dintre po tul ţării noastre, în fiecare în politic, economic şi cultural". Din folclorul popoarelor; 18,00 In slui B izet; 22,30 Vechi melodii populare
Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica poarele noastre s-a întărit şi treprindere, in fiecare sat. • Le ba patriei; 19,15 Noi înregistrări de
cu oamenii muncii din oraşele, prin relaţiile de prietenie ale dorim să se simtă la noi ca Ziarul „Mlada Fronta" 'pu muzică instrumentală; 20,55 Muzică romîneşti ; 23,15 Concert de noapte.
însoţite de prezentarea unor reprezentanţilor guvernului ro- acasă, le dorim ca vizita lor blică un amplu articol intitu populară estonă; 21,15 Din activitatea
date biografice. întreprinderile şi satele noastre mîn şi cehoslovac, precum şi in R. Cehoslovacă să aducă lat : „Bun venit, prieteni ro- echipelor artistice de am atori; 21,30 Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ;
şi va discuta cu ei. 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
In articolul de fond din „Ru 20,00; 22,00; 23,52 (programul 1);
de Pravo", intitulat „Sosesc In felul acesta, oaspeţii ro- dintre Partidul Comunist din roade bogate şi să dea un nou rtiîni r . Muzică uşoară romîncască; 23,40 Mu 14,00; 16,00; 18,00;. 21,00; 23,00 (pro-
I •#¦•*¦•!***•¦*«“•** **»••« *#•*«•••»•L»«a i »• .|#«?3<•»•••»•*••*••»• # 5 *« t zică uşoară. Programul I I : 14,50 Con gramul 11), I
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr, 9, Telefon; 188; I8 9 ;7 5 . Taxa plătită în numerar conform aprobăm <>iie cjionil Generala P .T .l.R , nr. 236,320 din 6 noieiiil.iv 1919. — lip a n ;!; în t r e p r in d e r e a l’ oiigi ;il.,d „i M AI" Deva.