Page 73 - 1958-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI VA!
j Anul X Nr. 1195
în t r e c e r e vie -
rezultate sem nificative
Apropierea zilei de 7 Noiern brie face ca in toate secţiile u-
zinei „Victoria“ — Gălan, să se desfăşoare tot mai viu între­
cerea pentru intimpinarea acestei zile cu rezultate cit mai în­
semnate in muncă. Iată cîteva fapte concludente:
In 17 zile - 282 tone
de fontă peste plan
Furnalele aruncă spre înăl­
ţimi nori alburii de fum. Maca­
ralele cu uruitul lor caracteris­
tic introduc mereu in pintecele
acestor uriaşi nesăţioşi tone de
minereu, cocs, calcar, şpan. Pe
platforma de încărcare, oame­
nii, fiecare la locurile de mun­
că, muncesc de zor.
...Pregătirile sînt gata. Se dă
drumul la fontă. Aceasta, ase­
menea unui şuvoi, se rostogo­
leşte, dirijată de oameni, spre
tipare. Descărcarea s-a terminat.
Oamenii îşi continuă munca mai
departe, mai voioşi, mai cu e-
lan.
Această însufleţire le-o dă a-
propierea marii sărbălori de la
7 Noiembrie. Zi pe care ei o in­
iimpină aşa cum se cuvine. Do­
vada : între 1-17 octombrie in­
clusiv, muncitorii, inginerii şi
tehnicienii de aci au dat peste
prevederile planului 282,31 tone
de fontă. Dar pină la 7 Noiem­
Au lichidai rămânerea m urmă
VULCAN (de la s'ubredacţia
noastră voluntară) — Luptând
împotriva greutăţilor de la locu­
rile de muncă, minerii de la sec­
torul III al minei Vulcan au li­
chidat rămânerea în urmă din
prima decadă a lunii. In mai pu­
ţin de 10 zile ei au reuşit să
extragă peste prevederile planu­
lui 813 tone cărbune.
Acest succes se datoreşte efor­
turilor colectivului, care în do­
rinţa de a întîmpina ziua de 7
Noiembrie cu realizări cît mai
) Muncitorii dc la Atelierele G.F.R. Simeria au în vedere repararea a (
) cît mai multe vagoane. Pentru aceas ta se execută lucrări diferite. Fotore- (
) porterul nostru a surprins pe strunga rii fruntaşi Petru Constantinescu şi ^
J Nicolae Rusia care strunjeau bandaje le de pe roţile vagoanelor.
Bunii gospodari
In acesie zile de toamnă aprovizio­
nările pentru iarnă slau in atenţia în­
treprinderilor şi instituţiilor. Acum se te făinoase, biscuiţi, zahăr, untură,
încarcă hambarele, magaziile, pivniţe­
le, continuă conservarea legumelor şi
zarzavaturilor, se fac provizii de lem­
ne şi cărbune. Iarna poate ji lungă
şi aspră, iotul trebuie deci prevăzut.
Această obligaţie este bine cunoscută
şi la Şcoala medie maghiară din ora­
şul Deva, iar tovarăşii din conducerea
şcolii (director Bela Both, director ad. rind se va depozita aici cantitatea de
junei Ioan Barabaş) fac totul pentru
a nu ţi surprinşi de primii fulgi de.
zăpadă, cu magaziile goale.
Vizilind cămara cantinei şcolii, ră-
mii plăcut surprins de cantităţile de
alimente depozitate aici, cît şi de buna anexă a şcolii, din recolta căreia se
rinduială şi ordine ce domină peste
iot. Zeci şi zeci de borcanef mari şi
mici, frumos orînduiie pe poliţe, arată
hărnicia personalului adminislrativ din
această scoală. Conservele de bulion
Miercuri 22 octombrie 1958
„„© S E IM E
brie mai este încă timp. Şi, fără
îndoială că şi tonele de fontă
date peste plan vor fi, zi de zi,
mult mai mari.
428 tone semicocs mai
mult decît prevede plano!
Munca la semicocserie nu e
deloc uşoară. Dar, colectivul a-
cestei secţii, dornic de a intîm-
pina ziua de 7 Noiembrie cu re­
alizări cit mai mari, nu precu­
peţeşte nici un efort. Şi, astfel
prin muncă unită ei traduc pe
zi ce trece dorinţa lor în fapte.
Mărturie a însufleţirii cu care
munceşte colectivul acestei sec­
ţii stă faptul că de la 1 la 17
octombrie inclusiv, s-au produs
peste prevederile planului, de
producţie 426,96 tone de semi-
cocs.
Rezultatele obţinute, ca urma­
re a strădaniei depuse, şînt de­
osebit de semnificative. Dar
muncitorii de aci nu se mulţu­
mesc numai cu atît. Ei continuă
munca cu şi mai mult elan pen­
tru ca în zilele care au mai ră­
mas pină la 7 Noiembrie să a-
dauge celor 426,96 tone, alte şi
alte zeci de tone de semicocs.
frumoase, au găsit căile de în­
vingere a greutăţilor.
Cele mai bune brigăzi s-au do­
vedit a fi cele conduse de mi­
nerii Pavel Boyte, Rudolf Hu-
nyadi şi Rudolf Karacsonyi, care
au dat în plus 301 tone, 172 şi
respectiv 62 tone cărbune.
In prezent minerii sectorului
muncesc pentru îndeplinirea an­
gajamentelor luate în cinstea lui
7 Noiembrie.
AUREL HOZU
^
(1.200 kg.), diferite murături (525 kg.), şină de gătit de toată frumuseţea, iar
compoturi (200 kg.), rezervele de pas­
ulei etc., silit garanţia că hrana ele­
vilor nu va lăsa cu nimic de dorit. In
magazie se pot vedea şi borcane cu
smîntină, lăzi întregi cu struguri şi
diferite dulciuri.
Dar nu numai magazia vorbeşte de
buna aprovizionare i un beci încăpător
a fost amenajat în aceste zile şi în cu-
un vagon şi jumătate de carlofi) 2.500
kg. varză, diferite legume şi zarzava­
turi. Demn este de amintit faptul că
toate aceste produse au fost obţinute
de pe terenul ce formează gospodăria
întreţin şi cei 11 porci (de cile 170 —
200 kg. fiecare) şi 15 purcei.
Recent au fost amenajate sala de
mese, încăpătoare, curată şi luminoasă,
bucătăria în care s-a construit o ma­
Referate pe teme
Comunistul Leontin Puşcaş este furnalist la furnalul nr. 2 al uzinei
„Victoria“ Călan. Echipa din oare face parte, şi-a depăşit planul pe perioada
1-18 octombrie a.c., cu 5 la sută.
IN CLIŞEU: Leontin Puşcaş luc rînd la destuparea ştlcului.
Din experienţa colectivelor fruntaşe
Cumşi-a îndeplinit planul trimestrial
colectivul fabricii „Sebeşul“
Colectivul fabricii „Sebeşul“ din
Sebeş produce în fiecare zi bunuri
de larg consum pentru oamenii mun­
cii din regiunea noastră cît şi din
alte regiuni. Important deci este să se
ştie cum se munceşte aici, care sînt
realizările şi gîndurile de viitor ale
muncitorilor. Pentru a pune la curent
cititorii noştri cu rezultatele obţinute
de acest colectiv în trimestrul III,
precum şi cu alte aspecte ale muncii
din fabrică, un reporter al ziarului
nostru a rugat pe tov, Simion Groza,
directorul fabricii, să răspundă la cî­
teva întrebări:
ÎNTREBARE : Care au fost rezulta­
tele obţinute de colectivul fabricii în
trimestrul UI î
RĂSPUNS : Vreau să spun chiar de
fa început că în acest trimestru am
avut unele greutăţi În îndeplinirea
planului deoarece, după cum se ştie,
în acest timp s-au executat importante
lucrări de mutare a secţiilor în noile
hale. Cu toate acestea, colectivul nos­
tru s-a străduit şi a reuşit să îndepli­
nească şi planul de producţie. In tri­
mestrul III, planul producţiei globale
a fost îndeplinit în proporţie de 100,47
la sută, preţul de cost-redus cu 18,50
la sută faţă de 10,34 la sută cît era
prevăzut, realizîndu-se de asemenea
însemnate economii. După cum se
observă, rezultatele nu sînt strălucite.
Totuşi, consider că faţă de condiţiile
în care s-a lucrat ele sînt destul de
bune.
ÎNTREBARE: Cum s-a ajuns la
aceste rezultate?
RĂSPUNS: Cerinţele consumatori­
lor pentru obiectele care se fabrică la
noi sînt pe zi ce trece tot mai mari.
Avînd la bază acest lucru, am căutat
să folosim tot ce a fost mai bun pen­
tru a da o producţie sporită şi de ca­
litate. Pentru ca muncitorii să dea
o productivitate marey am organizat
trei cursuri teoretice de calificare, Ia
care au participat 150 de oameni. Aici
s-a explicat pe larg semnificaţia unor
conductele cu apă potabilă au fost in­
troduse în fiecare încăpere.
De altfel, vizitatorul poate constata
că pe ' locul unde nu demult era o
adevărată vraişte, zi de zi se conslru
ieşte şi se amenajează cîte ceva. Ii
prezent se montează aici un gard im
prefmuitor, din prefabricate, se pregă
teste sala de gimnastică, se confecţio
nează jgheaburi pentru un spălător
Curtea şcolilf odată pustie, e transfor
mată azi într-un frumos părculeţ pe
care elevii îl apreciază mult pentru că
au lucrat şi ei la airienajarea lui.
'Am colindat Şcoala medie maghiară
din Deva, de la biroul directorului
pînă la ultima remiză ce e, în cons­
trucţie. Peste tot am găsit rinduială,
curăţenie ; într-un cuvint aici se vede
din plin nuna harnicilor şi pricepu­
ţilor gospodari.
GH. L
începerea convorbirilor oficiale
4 pagini 20 bani
termeni ce sînt mai puţin cunoscuţi,
ca : preţ de cost, productivitate, etc. E-
xistau în fabrica noasţră mulţi munci­
tori cu experienţă în producţie, dar
care nu aveau o calificare superioară.
26 dintre aceştia au urmat un curs
de ridicare a calificării lor devenind
ajutori de maiştri.
Un alt factor care a contribuit la
rezullatele arătate este buna organiza­
re a întrecerii socialiste, In consfătu­
irile de producţie muncitorii se chea­
mă la întrecere socialistă pe schimburi,
grupe sindicale şi individual. Rezulta­
tele lor sînt oglindite în graficele de
producţie, unde se ţine o evidenţă
strictă. Aceste grafice sînt urmărite
de către muncitori cu multă atenţie,
eie constituind un stimulent puternic
în obţinerea unei producţii sporite.
Cred că procedeul folosit la noi, acela
de a populariza pe o lozincă aşezată
în secţie în fiecare zi omul care a
muncit cel mai bine, constituie unul
dintre cele mai bune stimulente mora­
le. Cel puţin la noi a dat rezultate
foarte bune.
Cred însă că rezultatele din trimes­
trul III a.c. puteau fi şi mai bune.
Spun aceasta nu pentru a fi modest,
pentru a arăta că neapărat trebuie să
avem şi lipsuri. Nici vorbă să mă gîn-
desc la aşa ceva. La noi în fabrică
mai sînt încă muncitori care lipsesc
nemotivat de la lucru. Asemenea com­
portări au în special cei nou veniţi,
care nu înţeleg încă ce înseamnă a
(Continuare In pag. 3-a)
j
Tînăra ingineră
Rodica Gabor a
absolvit facultatea
în anul acesta şi
a venit să lucreze
la I.C.l.L. Sirneria.
Ea îşi dă mult In­
teres pentru a a-
plica în practică
cunoştinţele teoreti­
ce. IN CLIŞEU:
Ing. Rodica Gabor
determinând procen­
tul de grăsime în
lapte.
./*
de învăţămînt
La Institutul de mine din Pe­
troşani s-au ţinut în ultimul
timp mai multe referate despre
rolul şcolii sovietice în educa­
rea elevilor şi studenţilor. Foar­
te mult a fost apreciat referatul
cu tema : ,,Probleme ale mate­
maticii în şcoala sovietică" pre­
zentat de către profesorul Eu­
gen Dobrescu. Tot aici s-au mai
expus şi referatele „Figuri de
pedagogi sovietici", „Un mare
matematician sovietic“ şi altele.
La aceste expuneri au partici­
pat aproape 500 de studenţi si
profesori. Cu acest prilej mai
mulţi participanţi au luat cu-
vîntul şi şi-au exprimat recu­
noştinţa faţă de ajutorul dat
de Uniunea Sovietică in dome­
niul învăţămîntului de stat.
r-©—
Prin contribufie
voluntara
De mai mulţi ani, drumul co­
munal dintre satele Veţel şi He-
repeia nu mai fusese reparat.
In unele locuri era aproape im­
practicabil.
Din iniţiativa comitetului e-
xecutiv al Sfatului¦popular co­
munal Veţel. raionul llia, s-a
început repararea acestui drum
prin contribuţia voluntară a ce­
tăţenilor. Pînă acum s-au trans­
portat pentru repararea drumu­
lui circa 850 m.c. de pietriş.
Printre cei care au contribuit
mai mult la transportul pietri­
şului se numără tov. Iulius Gas-
par, Ludovic Steier, Dolfi Bre­
tea, Adrian Popa şi alţii.
La şcoala înaltei calificări
Împreună eu colegii mei de la Şcoa­
la tnedie metalurgică din Oraşul Sta-
lin, studiam deseori harta Uniunii So­
vietice cu tainica speranţă în suflet
că odată terminînd şcoala voi avea
ocazia de' a studia la şcoala înaltei
calificări ) în Uniunea Sovietică. Ne
străduiam să ne însuşim cît mai bine
cunoştinţele preliminare pentru a ob­
ţine cît mai bune rezultate la exame­
nul de diplomă şi astfel să ne numă­
răm printre cei mai merituoşi.
Cînd în 1952 la Ungheni, am păşit
pentru prima oară pe pămîntul sovie­
tic eram conştient că în viaţa mea
are loc un eveniment de seamă şi că
trebuie să depun toate forţele mele
pentru a nu înşela speranţele celor
ce.m-au trimis. De aceea, în Kiev, ta
facultatea de termo-energetică din ca­
drul Institutului Politehnic, am luptaty mas bun de la colegii şi profesorii
din primele zile pentru a nu scăpa
din vedere nici un amănunt, nimic din
ceea ce ar fi fost de folos ţării mele.
Cu studenţii sovietici m-am împrie­
tenii repede. Dormeam cu el în ace­
laşi cămin, învăţam cu el, mă distram
cu ei în timpul liber. In scurt timp am
învăţat limba rusă Prietenii mei cei
^ Recenzii asupra unor cărfi sovietice
.. GOu. - _ p. r*1il_ e’ j. ul sMăpi tăm â____ ! ,* ni cărţii— ii . . 1. î manului______ ____ 1 . * „Mama“ de MaximAA _ _____ __ u
sovietice, la biblioteca raională
din Petroşani s-a organizat o
^ expoziţie cu cele mai noi ediţii
(ale literaturii sovietice. Tot la
sediul bibliotecii raionale s-a
prezentat o recenzie asupra ro­
dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale
ale Republicii Populare Romlne
şi Republicii Cehoslovace
PRAGA — De la trimişii speciali Agerpres. — Luni dupM-
amiază, la palatul Hratl din Praga au început convorbirile oficiale
dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale Republicii Popu­
lare Romîne şi Republicii Cehoslovace.
La convorbiri din partea romînă participă tovarăşii : Gh.
Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., membru în Pre­
zidiul Marii Adunări Naţionale, Chivu Stoica, membru în Biroul
Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Pe­
tre Borilă, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepre­
şedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec, membru supleant
al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului
de AAiniştri, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic
al C.C. al P.M.R., şi Gh. Gaston Marin, preşedintele Comisiei de
Stat a Planificării.
Din partea cehoslovacă la convorbiri participă tovarăşii : An-
tonin Novotny, prim-secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia,
preşedintele Republicii Cehoslovace, Viliam Siroky, membru în
Biroul Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, preşedintele guver­
nului cehoslovac, Jîri Hendrych, membru în Biroul Politic al C.C.
al P.C. din Cehoslovacia, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia,
Otakar Simunek, membru în Biroul Politic al C.C. al P.C. din
Cehoslovacia, preşedintele Direcţiei de Stat a Planificării, Ludmila
Jankovcova, membru supleant al Biroului Politic al G.G. al P.C.
din Cehoslovacia, locţiitor al preşedintelui guvernului cehoslovac,
şi Vaclav David, membru al C.C. al Partidului Comunist din cehos­
lovacia, ministrul Afacerilor Externe.
Convorbirile oficiale care au loc între cele două părţi au ca
scop dezvoltarea multilaterală a colaborării romîno-cehoslovace.
Vizfia licita ie delegaţia romînă
tovarăşilor a. Novotmj şi VMrohu
PRAGA — De la trimişii spe­ cia, preşedintele guvernului ce­
ciali Agerpres. — Luni la amia­ hoslovac.
ză. membrii delegaţiei de partid
şi guvernamentale a R. P. Ro­ Au fost de faţă tovarăşii: Jiri
mîne în frunte cu tovarăşul Gh. Hendrych, Otakar Simunek,
Gheorghiu-Dej, prim secretar al membri ai Biroului Politic a!
C-G. al P.C. din Cehoslovacia,
C.C. al P.M.R., membru in Pre­ Vaclav David, membru al G. @.
zidiul Marii Adunări Naţionale
a R. P. Romîne, au făcut o vi­ ai Partidului Comunist din Ce­
zită la palatul prezidenţial Hrad hoslovacia, ministrul Afacerilor
din Praga tovarăşilor Antonin Externe al Republicii Cehoslova­
Novotny, prim secretar al C. C. ce, şi Gustav Soucek, şeful sec­
al Partidului Comunist din Ce­ ţiei externe a G.G. al P.G. din
hoslovacia, preşedintele Repu­ Cehoslovacia.
blicii Cehoslovace, şi Viliam Si­
roky, membru în Biroul Politic Conducătorii de partid şi de
a) S.G. al P.C. din Cehoslova­ stat romîni ş i . cehoslovaci s-au
întreţinut într-o atmosferă de
caldă prietenie.
Ing. M1RCEA TATARU — „Aparataj de . control termotehnlc"
— reuşind să dau, împreună cu colec­
şeful serviciului metrologic tivul de aci, o justă folosire aparate­
de ta C. S. Hunedoara lor tehnice pentru menţinerea criteriilor
necesare desfăşurării în condiţiile cele
noi, Galişev Leonid Benlaminovlcl, mai optime a procesului tehnologic.
acum e inginer la Podolski Log, Ku- In primăvara anului acesta am fost
rovski Nicolai Gavrilovici, actualmen­ din nou Ia şcoala înaltei calificări, la
te inginer la sistemul energetic din Combinatul metalurgic din Zaporoje,
Donbas, Ermacova Tamila Gavrilov- „Zaporojstal“, la un curs de speciali­
na, acum inginer Ia Kiev, mă luau zare. Am revăzut cu multă bucurie oa­
cu ei la Teatrul dramatic, la Teatrul meni dragi şi tot atît de sincer s-au
de operă şi balet, Ia muzee, la locuri bucurat şi ei la vederea mea. Am
Istorice. In vacanţe organizam împre­ constatat că într-un singur an, popo­
ună excursii, vizitam uzine etc. rul sovietic a obţinut realizări uriaşe
pe drumul construirii comunismului şi
Timp de cinci ani am trăit împreu­ sînt convins că într-un timp scurt,
nă cu aceşti oameni minunaţi. In foarte scurt, Uniunea Sovietică va în­
1957 am terminat facultatea ob- trece principalele ţări capitaliste în
jinînd diplomă de merit. Cu toate domeniile şi în special în pro­
multă părere de rău mi-am luat ră­ ducţia de oţel pe cap de locuitor.
mei. Am adus cu mine în ţară cunoş­ Cu ocazia Lunii prieteniei romîno-
tinţele căpătate de la profesori celebri sovietice transmit poporului sovietic
în Uniunea Sovietică cum sînt docent dorinţa mea fierbinte ca realizările
Romunenco Stanislav Vasilievici, do­ lor să fie din ce în ce mai mari. Co­
cent Taranov Boris Pavlovici ş.a. legilor şi profesorilor mei le doresc
succese noi pe drumul construirii co­
Aici^ la Combinatul siderurgic din munismului.
Hunedoara aplic cursul tui Babenco
Oaspefi dragi din II.R.S.S.
Timp de mai multe zile regiu­ Hunedoara, noul oraş muncito­
nea noastră a găzduit un grup resc hunedorean, oraşul Deva,
de pictori din R.S.S. Letonă. Din localităţile Mintia şi Ghelar. Pic­
grupul de oaspeţi au făcut parte torii letoni şi-au făcut mai mul le
pictorii Anderson Edwin, Osis desene şi schiţe cu aspecte din
Maigonis şi Dischler Valdis. combinatul siderurgic, după ve­
Oaspeţii au vizitat cu acest pri­ chile costume pădureneşti din
lej Combinatul siderurgic din Ghelar etc.
D espre te h n ica m in e ritu lu i s o v ie tic
Majoritatea minelor clin Va­ vietice mai multe referate des­
lea Jiului sînt dotate cu utilaje pre noile maşini folosite în mi­
de fabricaţie sovietică. Randa­ nele din Uniunea Sovietică, pre­
mentul acestora in /rrocesul de cum şi despre tehnica securită­
producţie este destul de evi­ ţii miniere. Referatele au fost
dent. Dar, in Uniunea Sovieti­
foarte documentate cu exempli­
că tehnica mineritului se dez­
voltă continuu şi ea este cunos- ficări din minele din Donbas şi
cută la timp şi de către minerii
noştri. De /tildă, la minele Vul­ din alte mine din Uniunea So­
can şi Lupeni s-au expus in ca­
drul Lunii prieteniei romîno-so- vietică. La expunerea lor au
participat peste 350 de mineri
din Lupeni şi Vulcan.
\ A _____ .
Gorki. De asemenea, sutele de
elevi ai şcolii profesionale din
Petroşani au ascultat zilele tre­
cute o expunere despre cartea
lui Vladimir Ilici Lenin „Sar­
cinile Uniunii Tineretului“.