Page 74 - 1958-10
P. 74
Pat?: 2 DKUMO& SOCIALISMULUI nHHBHB1re^*,ir.itfEgaBgar-«wD:B Nr. 1195
Inuuutiüdfr^u.i•»w raraaagazRggggjgffiiJttgBareEragCT
In căutarea unui preşedinte Din activitatea sfaturilor populare
de colectivă Propuneri înfăptuite
'Am trecui într-una din zile grajdul gospodăriei am găsit mici şi nu-i chip să te apropii Deschiderea . Prin grija comitetului executiv O frumoasă realizare a obţinut Economii, s-au realizat şi la
pe la gospodăria colectivă din trei colectivişti. Făceau ordine. de ele — justifică însoţitorul învăfănfîîniulu! politic ai sfatului popular, cele mai im şi deputatul Vaier Muntean din instalaţia electrică a căminului
Boz raionul Sebeş, cu gîndul de Preşedintele fusese dimineaţă pe meu. portante propuneri pe care ale cultural. Deputatul comunal Tra-
a lua unele informaţii in legă aici şi, după spusele lor, plecase U. T. M. gătorii din Gălan le-au făcut circumscripţia electorală nr. 4. ian Munteanu, de meserie elec
tură cu dezvoltarea fermelor de la cimp. După vizită am ieşit din nou. candidaţilor de deputaţi la 2 La propunerea alegătorilor şi cu trician, a efectuat întreaga ma
animale. Fusesem in urmă cu un în curte. Tocmai pe cînd mă pre Recent, elevii claselor VIII-X1 de martie au fost deja traduse în concursul lor s-a făcut alinierea nopera voluntar, în timpul lui
an pe acolo şi atunci văzusem — Nti-i rost de vorbit cu el găteam să-i spun c-am aflat viaţă. Astfel, s-a asfaltat şosea străzilor prin mutarea garduri liber, realizînd astfel economii
că stau slab cu sectorul zooteh astăzi — mi-am zis in sinea ceea ce-am dorit, colectivistul ua ce duce la gară, iar canali lor iar în unele locuri s-au plan de aproape 3.000 lei. De aseme
nic. Voiam neapărat să aflu mea. Am venit degeaba. mă întreabă: tat alei de pomi. Pînă în prezent
ce-au făcut după Consfătuirea
de la Constanţa. Dar află dacă Dintr-un car, un colectivist a- — Saivanul l-aţi văzut 2 » la Şcoala medie din Haţeg, s-au a- 2 zarea destinată a opri i- s au plantat cca. 2 0 0 pomi. nea, alegătorii au dat pentru
ai de la cine! La birou nu era runca paie pentru aşternut nundaţia pe strada Filimon construcţia căminului cultural
nimeni. Uşile erau însă deschi sub animale. Din cînd în cînd Nu. * dunat} intr-un cadru festiv, pentru '¦> Sîrbu şi în cartierul blocurilor Printre propunerile mai im 18.000 lei peste contribuţia vo
se şi aceasta mă făcu să cred îmi arunca pe sub cozorocul uzinei „Victoria“ a fost executa portante făcute în satul Batiz luntară votată anterior.
că preşedintele, sau poate soco şepcii nişte priviri iscoditoare, — Ei, atunci hai să vi-l arăt! a deschide noul an in invătămîniul ¦> tă. De asemenea, peste gura de a fost şi aceea privitoare la ac
titorul, trebuie să fie prin curte. înţelegeam că vrea să spună Urcarăm in sus înspre grajd. canalizare s-a construit un pod celerarea lucrărilor de construc La 7 Noiembrie căminul cul
ceva, dar nu îndrăzneşte. După Mergînd, mă tot uitai în jur ere- politic U.T.M. In sala clasei a Xl-a ? de ciment de 12 metri lungime. ţie la căminul cultural. In a- tural va fi gata.
Ies afară şi-mi rotesc ochii în cîteva schimburi de priviri o- zînd că voi da cu ochii de sai ceastă acţiune au fost mobilizaţi
toate părţile. Nu văd pe nimeni. mul se hotărî totuşi. van, dar in afară de şire mari * cei 115 elevi cursanţi — utem işli«G In circumscripţia electorală peste 400 oameni executîndu-se La această acţiune au contri
Mai făcui ciţiva paşi şi iată că de furaje nu văzui nimic. Cînd *>s•i tineri — au ascultat cuvintul de *c nr. 3 deputata comunală Maria cca 1 0 .0 0 0 ore'muncă voluntară. buit şi deputaţii Maria Petro-
intră în curte un flăcău înalt şi — Şi numai cu preşedintele ne apropiarăm de grajd colecti Spineanu, la propunerea alegă Transportul de nisip, piatră şi a iescu, Busuioc Predan şi Adam
cu ochi albaştri, in vtrful unei puteţi vorbi ? Vă i-e frică să vistul se opri şi se întoarse in * deschidere privitor la importanţa * torilor, a antrenat pe săteni Ia celorlalte materiale de construc Grafenstein.
căruţe încărcate doldora cu car vorbiţi cu noi ? Sau poate cre tr-o parte. Puse o mină straşină construirea unui pot peste valea
tofi mari cît •pumnul. II întreb deţi că nu ştim să vorbim ? ta ochi iar pe cealaltă o întinse * pe care o are in şcoală invăţămin- * Ocolişului. In scurt timp, prin ţii au fost făcute cu utilajele pro Propunerile alegătorilor din
dacă n-a văzut cumva pe pre înainte in semn de arătare. contribuţie voluntară s-a con comuna Gălan au fost puse în
şedinte. — Văd că mă cam iei la fix — Uită-ll * iul politic U.T.M. respectiv cercii.* prii ale sătenilor, realizîndu-se practică. Deputaţii cărora ei le
— i-am zis. struit aci un pod de ciment de 6 an dat votul la 2 martie s-au
— Nu l-am văzut, vedeţi Mă uitai peste sat in direcţia ' rile „Să ne cunoaştem patria". A * metri lăţime şi 6 metri lungime. astfel economii de peste 1 2 .0 0 0 dovedit a fi buni gospodari şî
poate să fie pe la ferma de ani — Nu vă iau la nici un fix, arătată. Nu prea mult dincolo organizatori.
male, sau poate la cimp. Ce dar aşa e. de locul unde se termină satul, urmat apoi predarea primei lecţii. *¦* lei.
ştiu eu pe unde um blă! El are După cene-am „împăcat" ne-am la poalele unui deal ţuguiat şi
treburile lui, eu pe ale mele. aşezat pe ruda unui car şi am pleşuv, văzui o construcţie lun Vizionarea de filme ¦*
început discuţiile. I-am spus că gă. să nu exagerez, de vreo în comun t
Vrusei să-i mai pun cîteva doresc să aflu ceva despre fer 40-50 metri. Acela era saivanul
întrebări flăcăului dar văzînd că mele de animale. colectiviştilor din Boz construit O¦
se făcu ureche surdă l-am lăsat de curind. O altă adunare, organizată de ¦
în pace. Era grăbit să descarce — Putem să vă spunem şi
repede cartofii şi să plece după noi. Cunoaştem destul de bine — Arată a fi mare — ii zi către Comitetul orăşenesc de partid * îm i
alţii. Pe semne se afla în între că doară noi îngrijim. animale sei colectivistului.
cere cu cineva. le. Cam ce v-ar interesa ? Haţeg, a avut drept scop vizio- O® Deputatul din Crăciuneşfi
— Putem ţine 500-600 oi în
M-am îndreptat înspre un şo — Ştiţi, Consfătuirea de la el. narea în comun a filmului so- ®
pron lung unde auzii ceva vor Constanţa... vietic „Comunistul“, de către toţi *
bă. Aici găsii cîfiva colectivişti — Văd că v-aţi pus pe treabă. candidaţii şl membrii de partid, *
aranjînd cu nişte furci cartofii — Aaaa! Acum vreo 2-3 ani spuneaţi că
descărcaţi din căruţe, l-am sa — Da, da — mă întrerupse nu aveţi condiţii pentru a dez Cu acest prilej tov. Niou Sbu- « Petre, feciorul minerului lacob
lutat şi apoi i-am întrebat şi pe volta fermele de animale. Sabin din Grăciuneşti, este un
colectivistul, îmi dau seama ce l chea a vorbit despre tema filmu- ® tînăr de statură potrivită dar eu cat iar de-a lungul coastelor a- murile. Totul prin contribuţie
ei de preşedinte. — Aia a fost atunci cînd nu umeri largi şi mîini puternice. brupte ale munţilor stîlpii dubli voluntară. Atunci să fi venit să
doriţi. Apoi, am făcut şi noi ne dădeam seama de însemnă J lui, despre măiestria cu care reali- ¦ Fruntea brăzdată de cute îi dă aşteaptă firele electrice. Ormin- vezi cum antrena pe oameni la
— A fost pe la noi şi-a plecat tatea lor, dar ia intrebaţi-i acum înfăţişarea omului matur. Te pri denii vor sărbători ziua de 7 treabă şi cum îi lămurea pe ăi
multe in urma celor învăţate din pe colectivişti. Nu mai spun aşa J zatorii lui au redat pe ecran ima- « veşte deschis în faţă tot timpul Noiembrie la lumina becului eleo- mai îndărătnici. Gred că la toam
— răspunseră. Sînteţi. de la ra prelucrarea documentelor aces ceva. cît vorbeşte cu tine studiindu-te iric. nă vom avea în sat întovărăşire
tei consfătuiri. Am cumpărat IO $ ginile luptei pentru realizarea pla- ¦ atent însă nejenant. E zgîrcit la zootehnică...
ion ? Intre timp în jurul nostru se vorbă. A4ai mult ascultă, iar ...Discuţia a revenit apoi la te
vaci pentru producţie. Avem şi adunară şi alţii. Unul dintre ei J nului de electrificare a ţării, a cioc- * cînd răspunde, impresia de aspră ma aşteptată. Mulţi îl cunosc pe Alţii povestesc cît s-a străduit,
— Da. 8 viţei. Aşa-s de frumoşi. Poftiţi nu se râbdă să nu intre in vor Petru lacob, deputatul, de cînd de la 2 martie de cînd e deputat;
bă. - - J nirilor cu grupurile gărzilor albe * seriozitate întipărită pe fiziono era miG de tot. raional şi pînă acum, să mobi
— Şi dacă nu e cu supărare de-i vedeţi. mie dispare, făcînd loc unei mo lizeze cetăţenii pentru grăbire 1
Am intrat în grajd. Intr-ade — O fi ea mică gospodăria ţ şi eroismul celor oare primind bo- * destii atrăgătoare, aproape ti „Prin ‘43 — povesteşte unul lucrărilor la căminul cultural din
ce aveţi, cu el,? Sau poate e noastră, dar aceasta nu înseam midă. mai vîrstniG, era gata, gata să Baiţa sau pentru înfiinţarea în
secret ? văr aveau 8 viţei de toată fru nă să fie şi săracă. Aşa mică %tezul focului revoluţiei din 1917, au * tovărăşirii zootehnice din Hăr-
museţea. Vacile nu le-am văzut cum e vrem s-o vedem tot mai ...Gîţiv'â ţărani vorbeau cu el fie prins de fascişti în timp ce ţăgani şi multe alte fapte prin
— Nu e nici un secret. Aş bogată şi apoi veţi auzi că a in t dovedit acelaşi eroism şi s-au jert- * despre o întovărăşire care trebuie strecura fructe prizonierilor din care a dovedit alegătorilor lui
fiindcă erau plecate la cimp, dar trat satul în ea. să se închege în toamna aceas lagărul nr. 9 de la Grăciuneşti. că nu le-a înşelat aşteptările.
vrea să cunosc ceva în legătură colectiviştii mi-au spus că sînt J fit chiar, atunci cînd frontul recon- % ta, alţii despre un bufet care ar A scăpat, că e prunc fain, în
Am plecat gîndindu-mă la a- trebui deschis cît mai curînd văţat cu greutăţile. Tat-su era Tocmai treceam peste podul
cu fermele de animale. frumoase şi bune de lapte. 9 strucţiei ţării a cerut-o. în satul Grăciuneşti etc. AMam mereu şomer, ca mulţi mineri de
— Aaaa... D’apoi nurriai el — Sug şi viţeii dar totuşi ceste cuvinte. Cit de mult a cres mulţumit deci să aflu de la el la noi de altfel. Aşa că de mic de peste Valea Ormindei, con
o Filmul „Comunistul a pmlăcvuti ^0 a trebuit să muncească. struit în întregime prin o'ontff«
vă poate spune. Noi lucrăm la predăm in fiecare zi cUe 90 li cut conştiinţa icolectiviştilor în- că e dep'utat comunal din 1956 buţie voluntară. De aci, se ve
t mult spectatorilor. A impresionat şi J şi deputat raional din 2 martie Dumneata vrei să ştii de ce
cimp, nu prea cunoaştem. tri lapte la contract. tru-un singur an — îmi zisei în a.c., apoi m-am ataşat unui e simpatizat de oameni. Păi cum deau deasupra Băiţei, asemeni
— Alte animale mai aveţi 9 « a fost plin de învăţăminte pentru J grup ce mergea spre satul Or- să nu fie ? In satul nostru el unor valuri de ocean încreme
— Văd că aveţi cartofi fru — Da, mai avem 14 boi, 12 sinea mea. Cit de hotăriţi au organiza serbările, el muncea ed nite în timpul unei furtuni, spi
¦ membrii şi candidaţii de partid, prin \ miodea cu speranţa că voi afla pionierii, cu utemeul, la căminul nările de piatră ale celor trei
moşi. cai şi 360 oi. Poftiţi să vă mai devenit ei să-şi dezvolte gospo cultural. Şi, du-te la el şi cere-i
* imaginile lui care au oglindit ere- * de la ei ceva mai mult. un sfat. Ia să vezi cum te în Măguri — a Peşterii, Băiţei şi
— Sînt minunaţi. Au crescut arăt ceva. dăria lor, să mărească puterea drumă. Doar e membru de par Troiţa sprijinite din spre vale de
mai mari ca-n alţi ani. Am intrat în maternitatea de &* dinţa şi devotamentul cowmAuniştilor t Satul e mult înnoit. Numai pu tid, aşa tînăr cum îl vezi. Fain Setraş care s-'a înălţat parcă şi
ei economică, avuţia obştească, om e Petruţ şi ager. De cînd e
Colectiviştii îmi spuseră că scroafe, nou construită. Pe mij 0 ţine case au rămas din cele deputat la Grăciuneşti satul s-'a mai mult Ca să poată privi jos,
mai au puţin şi termină recol să o vadă înflorind neîncetat I ^¦ sovietici, eroismul şi hotărîrea lor, ş6 electrificat, s-au reparat dru printre Măguri, la oamenii ce
loc un coridor lung şi curat, iar ˇ* de a continua munca pe şantierul ^« vechi. întregul sat este radiofi- s-au pornit să împrăştie întune
tatul cartofilor, iar după aceea în stingă şi-n dreapta boxe pli Am plecat convins că această ¦v de la Zagora în ciuda tuturor lip- $« ricul.
¦ surilor şi greutăţilor pe care a u »
se apucă de porumb. In urma ne de grohăitoare. Chiar de la hotărîre va creşte pe zi ce trece
¦ fost nevoiţi să le întîmpine. <>
lor tractoarele S.M.T.-ului ară şi creşterea ei va însemna tran
* PETRE FARCAŞ1U 2
terenul şi-l pregătesc pentru in- sformarea întregului sat într-un
?? subreclacţia voluntară Haţeg. $
sămînţări, iar o echipă de colec sat nou, socialist, în care oa «
t Conferiirîfă şâ program i*
o«
¦*» arîssîic t
¦ Zilele acestea în sala cămi-$
*
»¦nului cultural „GHeorghV B a-¦
$ritiu“ din comuna Baia d e j
¦ Griş a avut loc o frumoasă t
¦manifestare cultural-'artistioă ¦ PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE
Şîn cinstea Lunii prieteniei ro-J
«mîno-sovietice. Gu acest pri- 1 Mal mult ajutor îuraaliştfior din Calau“
¦ lej s-a citit ¦conferinţa „In-J
»
¦seninătatea Marii Revoluţii t
Materialul cu titlul de mai sus, pu fi scos în evidenţă fa'ptul că între sumul de apă, respectiv a preţului de
* Socialiste din Octombrie“. ?•> blicat în ziarul nostru nr. 1173 scotea prinderea de construcţii siderurgice cost cu 5,48 lei pe tonă fontă.
J Conferinţa a fost urmată dej în evidenţă faptul că furnaliştii de la Hunedoara a reparat cauperul nr. 1 în
uzina „Victoria" din Călan, stau prost 253 zile, timp peste măsură de mult". In ce priveşte problemele care apar
¦ un program artistic prezentat* ţin direct furnaliştilor au fost luate ma-1
%de elevii şcolii de 7 ani din * în ce priveşte preţul de cost al fontei. — Valorificînd praful de cocs re suri practice şi primele rezultate sînl
tivişti seamănă de zor cu maşi uşă am fost primiţi de către menii trăiesc o viaţă fericită şi l localitate. In material se ridicau o serie de pro zultat la cernere, preţul de cost al fon pozitive."
nile trase de animale. scroafe cu un grohăit asurzitor. C> bleme ce interesează şi Trustul minier tei se poate reduce cu 3,48 lei pe tonă Din răspunsul dat de Comitetul do
îmbelşugată. *O VIOREL POP $fr Hunedoara — Teliuc, precum şi Intre fontă.
Am plecat mai departe. La — Sînt nervoase. Au purcei prinderea de construcţii siderurgice Hu partid de la uzina „Victoria“ Gălan re-
T. MARIAN nedoara. — Prin valorificarea întregii canti zultă că pe furnalişti îi preocupă pro->
tăţi de praf volant, se pot face eco blemele sezisate de ziar şi caută să
-v ^ V VUVV'-'NA*V"Ns / v ^
Ion Pop-Reteganul Ziarul aştepta un răspuns concret nomii de 3,65 lei pe tonă fontă. pună în practică măsurile ce le apar
din partea Gomitetului raional de par — îmbunătăţind utilizarea cauperc- ţin în reducerea preţului de cost la
Ion Pop-Reteganul este unul din ură împotriva rămăşiţelor feudale şi şi scriam ceea ce puteam, cu deose Mai presus de toate, Ion Pop-Re tid Hunedoara, căruia de altfel i s-a fontă. Nu acelaşi lucru se poate spune
însemnaţii folclorişti ai Ardealului, cu o voinţă fermă de luptă aprigă şi bire adunam material pentru literatu teganul este un mare folclorist. încă trimis şi materialul pentru cercetare şi lor la furnalul nr. 2 preţul de cost se însă despre conducerea minei Teliuc sau
şl totodată un harnic scriitor „po stăruitoare pentru ridicarea poporu ra poporală care-mi era foarte dragă. din copilărie asculta ou multă plăce luare de măsuri — ca fiind cel mai poate reduce cu 15,79 lei pe tonă fontă, I.0.S.H., care nu au comunicat ziarului
poral". A publicat mai multe cărţi lui asupritt la un trai mai omenesc. Mă mai ocupam şi cu cultivarea flo re poveştile din casa părintească, competent. Nu ştim însă cum s-au pe prin reducerea consumului de cocs. nimic în legătură cu cele semnalate.
şi a colaborat ia cele mai importan Aceasta este ideea de bază în în rilor... Primăvara şi vara mă ocu apoi acelea de la şcoala din Năsăud trecut lucrurile că răspunsul a venii
te reviste şi ziare din Ardeal şi Ba treaga sa operă şi în activitatea de pam cu cultivarea grădinii: făcui şi Deva, unde stătea „în gazdă" Un numai de la Comitelui de partid al u — Introducerea de filtre în circuitul Comitetul raional de partid Hune
nat, între anii 1867.1905. pusă de-a lungul întregii sale vieţi. cea mai frumoasă pomărie în acel gă moară. In decursul anilor( ca în zinei „Victoria" Călan. Să vedem ce de apă industrială măreşte siguranţa doara nu poate să stea pasiv în faţa
„Am fost cu băgare de seamă pe ce ţinut". văţător, trecînd dinir-o localitate în spune acesta referitor la materialul de în exploatare şi se poate reduce con acestor probleme.
Ion P o r din Reteag şi-a desfăşu căi ajunge poporul nostru la bunăsta alta, aude tot felul de producţii ale mai s u s : „Aşteptăm ca cei vizaţi să
rat o bună parte din activitatea sa In 1878 este silit să plece din Ba ne ajute în viitor mai mult. Cînd spu CARJI APARUTE
nem aceasta ne gîndini la conducerea
minei Teliuc, cît şi la conducerea In perioada 6.X 1l.X — 1958.
I.C.S.H. Apreciem că era bine dacă s-ar
rodnică în regiunea Hunedoara. Cu re şi la trecere intre oameni şi pe ce ni Mare, din cauza unui proces al literaturii populare pe care, prin 1873 PRECIZARE V I. LENIN Corespondenţă m ititară (1917—1920).
toate acestea, viaţa şi activitatea har începe să le culeagă, iar în 1878 Colecţia „Biblioteca ofiţeru lui“
nicului scriitor şi folclorist este ne căi pierde aceste odoare. Acestea sînt ţăranilor cu an arendaş şi cu pri începe a le publica. Reuşeşte să ne In „Drumul socialismului" nr. 1192 328 pag. — 6,20 Iei — Ed. militară a M.F.A.
cunoscută pentru mulţi hunedoreni. dea astfel cea mai cunoscută cule din 18 octombrie 1958 s-au publicat
luoruri ce mi-au C om em orări marul comunal, cu gere de basme din Ardeal: „Poveşti două caricaturi. Precizăm că prima V, I. LENIN Despre război, armată şi ştiinţa militară,
Amintirea lui Ion Pop-Retegaruil r, ¦> ardeleneşti" publicată pentru prima caricatură intitulată „Chiulagiii“ a Culegere în două volume — volumul al IITea.
merită să fie păstrată vie în inima dată în 1888, ţeeditată de mai multe apărut la gazeta de perete „Minerul" 928 pag. — 20 lei — Ed. militară a M.F.A.
oamenilor muncii hunedorenil căci făcut spargeri de i . 5„,care ocazie el seri- ort, ultima reeditare revenind Editu de la mina Lupeni, iar cea de-a doua
scrierile sale se inspiră din viaţa reQ ttm m rii Tineretului din Bucureşti (1957). caricatură întitulată „Metode ciuda PERIO DICE
poporului şi se îndreaptă spre popor. cap şi pe acestea? ţăranilor. Aceas te...dar aplicate...“ a apărut la gazeta
Bl demască, uneori cu tărie, asupri l . i7 Din puţinul arătat, se vede că Ion de perete „Să construim Hunedoara" * * * Komuniist nr. 11/1958 — traducerea revistei sovietice
rea nemiloasă la care era supus Pop-Reteganul în activitatea sa de 4 lei
poporul. Astfel, în partea 17-a a „Po le-am pus pe hîr- peste un sfert de veac (a murit în
' LITERATURA ŞTIINŢIFICA
tie" — spune el într-una din lucră tă plecare i-a cauzat o mare durere
MED1 CINA
rile sale. căci începuse să iubească acel „colţ
A făcut şcoala primară în Reteag. de ţară", numit Ţara Haţegului. Mer.
ge la Lisa (Făgăraş) apoi se întoar
A mai studiat patru ani la Năsăud, ce din nou în regiunea Hunedoara,
iar în 1870 tatăl său îl înscrie la
veştilor ardeleneşti", una dintre po „preparandia" din Gherla, apoi în la Boiiţarul Superior. Prin stăruinţe 1905) a fost condus de înaltul gînd de la I.C.S.H. M. MĂICĂNESCU şi alţii Pro bleme de sexologie masculină
veşti începe cu aceste cuvinte: „Pe 1871 vine la Deva unde studiază o- şi jertfe deosebite, dă un nou avînt al ridicării nivelului cultural şi ma 216 pag. 11,40 lei — Ed. medicală
vremile, pe cînd era iobăgia cea grea, perele pedagogice ale lui Vasile Pe şcolii de aci, pe care o găsise pă terial al maselor din mijlocul cărora
trăia un om sărac într-o colibă din tri şi acestea Hau fost un permanent răsită. s-a ridicat. Pentru acest motiv foru TH. ECONOMU Traumatologie infantilă
pădurea domnească...". In aceeaşi po ghid în vrednica activitate dăscă rile competente îi acordă o mare con 564 pag. — 39,50 lei — Ed. medicală.
învăţătorul Ion Pop-Reteganul a
veste se arată cum „domnul" nemi lească pe care Ion Pop-Reteganul a făcut un învăţămînt de calitate, pes sideraţie. Astfel, „Secţia de Istorie
los, pentru an motiv de nimic, a bă desfăşurat-o. te tot pe unde a trecut, conducîn- literară şi folclor" a Institutului de ÜJ B L 1! C !! Y A T SE
tut, pînă i-a omorîi, pe pădurar şi înainte de terminarea studiilor du-se după principii pedagogice îna Lingvistică din Cluj, într-o şedinţă
pe soţia sa. „preparandiale", a fost numit învă intate. Dar, ceea ce impune în mod publică din 29 decembrie 1953 a i l 1/ ”"» 'I ' /—¦» r— * t — ' r —' r A” ' /— >/— »ţ
? ţător la şcoala grănicerească din Or- deosebit atenţiei noastre figura fiu comemorai centenarul naşterii folclo L O F E R T E DESERVICIU ]
Ion Pop-Reteganul s-a născut in lat (Ungă Sibiu), apoi la Vîlcelele lui de iobag din Reteag, este acti ristului şi scriitorului Ion Pop Rete-
1853 în Reteag, (raionul Dej). Tatăl Rele din „Comitatul Hunedoarei". vitatea lui literară, publicistică şi mai ganul, iar Sfatul popular regional
său a fost iobag, eliberat de iobă. „Acolo nu aflai şcoală, închinai ales aceea de folclorist. El a cola Cluj şi Academia Republicii Populare { TRUSTUL REGIONAL DE CONSTRUCŢIIL O C A L E ]
gie abia după revoluţia din 1848. deci o casă, iar în loc de bănci, bă borat la vreo 20 de ziare şi reviste Romîne — filiala Cluj, au inaugurat l DEV A, angajează imediat in ora sul Deva UN MAISTRU GAZ)
Dar, deşi în mod formal iobăgia a tui scindări pe pociumpi, cu mina şi a publicat peste 20 de cărţi cu la Reteag (regiunea Cluj, raionul l METAN, autorizat nelimitat şi UN INGINER MECANIC, spe- )
fost abolită, exploatarea ţărănimii mea, cum putui, şi adusei abecedare conţinut economic literar şt folclo Dej) o casă memorială închinată lui jr cialist în utilaje construcţii şi transport. 1
sărace de către „domnii de părnlnt" şi începui şcoala. Pină alunei nu fu ric. Literatura lui, publicată în unele Ion Pop-Reteganul, ca semn de pre L* )
a continuat în mod nemilos. Mintea sese şcoală în Vîlcelele Rele..." ziare şi reviste din vremea sa, ţuire a acestui prieten a celor mulţi.
a fost apreciată pentru conţinutul J \'v C UNIUNEA REGIONALĂ A COOPERATIVELOR DE CON- 1
isteaţă şi inima simţitoare a lui Ioan In 1876 este numit învăţător la său educativ, de scriitori ca V. Alec- Noi, hunedorenli, avem un motiv
Pop au fost profund impresionate de Baril Mare. Iată cum ne arată el sandri, T. Cipariu, Gh. Bariţiu, in plus să-i acordăm atenţia noastră: 1A'iMcenttaé [• SUM DEVA angajează, pe bază de concurs, REVIZORI CON- )
grozăvia acesiei exploatări. De aceea timpul petrecut aici:"... citeam conti George Coşbuc şi Ioan Slavici. Ion Pop-Reteganul a fost un scriitor
el va păşi. în viaţă. cu o puternică nuu scrieri de-ale bătrînilor noştri hunederean. [ TABILI. }
l: f Concurenţii trebuie să posede studii medii sau superioare !
ţ şi să aibă o vechime de cel pu ţin 2 ani in funcţie. )
- -- -..''VVN—''VW^W '-. 1 IU./'-Il-11-/'-J. /,_, J\-
