Page 75 - 1958-10

Nr. 1195
Comuniştii — însufleţitorii Educaţia patriotică
LUPTEI PENTRU MAI MULT CĂRBUNE
Pentru membrii şi candidaţii de
partid din sectorul II al minei Petri-
la adunarea de dare de seamă şi ale­
geri a constituit un minunat prilej
de-a trece în revistă activitatea rod­
nică pe care ei au desfăşurat-o de la
Ultimele alegeri, pentru întărirea orga­ siunii mari care închisese o galerie
nizaţiei de bază, a rolului ei condu­
cător în viaţa colectivului de mineri
şi tehnicieni din sector pentru spori­
rea continuă a producţiei de cărbune.
Acolo unde greutăţile
sînt mai mari
Darea de seamă a vechiului birou
a scos în evidenţă un mare număr de
fapte din viaţa comuniştilor şi a în­
tregului colectiv al sectorului 11, dem­ dînd dovadă de un înalt spirit de pa-
ne de toată lauda. Principalii indici
ai planului au fost cu mult depăşiţi.
In 9 luni colectivul sectorului a dat
patriei 25.638 tone de cărbune peste
plan. Productivitatea muncii a fost cu
265 kg., pe post mai mare decît cea
planificată. Ca urmare a creşterii pro­
ductivităţii muncii, preţul de cost al
tonei de cărbune a fost cu 4,24 lei
mai mic decît cel planificat.
Discuţiile din cadrul adunării au
avut darul să scoată la iveală princi­
palii factori care au dus la aceste
succese.
Se ştie că într-un trecut nu prea
îndepărtat sectorul li era codaş. Mai
mult de un an el nu-şi îndeplinise
sarcinile de plan.
In această situaţie, cei oare au luat
Iniţiativa lichidării hotărîte cu rămî-
nerea în urmă au fost comuniştii. Ei
au întreprins mai multe acţiuni me­
nite să contribuie la îndeplinirea aces­ de cărbune peste plan.
tui Important obiectiv.
Una din adunările generale ale or­
ganizaţiei de bază a analizat proble­
ma sprijinirii brigăzilor rămase în ur­
mă. In acest scop ea a recomandat
conducerii administrative a sectorului
să ia măsuri de organizare a brigă­
zilor din punct de vedere al califi­
cării şl să pună în fruntea brigăzilor
membri de partid candidaţi şi mineri
fără de partid cu o înaltă calificare
şi cu experienţă în muncă. Apoi, bi­
roul organizaţiei de bază a organizat
o consfătuire cu toţi responsabilii de
brigăzi în care s-a consultat cu el a-
supra posibilităţilor pe oare sectorul mai mari. Ei au subliniat ca pozitiv Această problemă frămlntă mult con­ vagoane, aceasta pentru ca beneficiarii tră să lupte cu hotărîre împo­ adresa lor.
le are în vederea îndeplinirii sarcini­ faptul că biroul a acordat o atenţie ducerile exploatărilor carbonifere din să poată face atît recepţia cit şi des­ triva oricăror manifestări de ne­
lor de plan.
O însemnată parie dintre respon­
sabilii de brigăzi au arătat biroului
organizaţiei de bază că în sector se
desfăşoară slab munca politică şi în partid.
special munca de la otn la om. Din
această cauză în unele brigăzi sînt
muncitori care absentează nemotivat
de la lucru, nu folosesc cum trebuie
timpul de muncă şi de aceea brigă­
zile nu-şi pot îndeplini sarcinile de
producţie.
In aceeaşi consfătuire mai mulţi co­
munişti s-au angajat să facă tot ce le
Contractările ca mijloc de asi­
gurarea fondului centralizat al
statului, constituie o problemă
de mare importanţă şi pentru
realizarea ei sînt chemaţi să-şi
dea aportul unităţi c a : între­
prinderea „Recolta“, U.R.G.G.-
urile şi O. R. A. 6 . A. Res­
pectarea contractelor, a predării
produselor contractate stă ca o
sarcină de cinste în faţa produ­
cătorilor. Ceea ce se constată
îmbucurător în direcţia aceasta,
este faptul că cea mai mare par­
te dintre contractanţi se achită
la timp de sarcinile ce şi le-au
asumat.
Sezisînd în mod just importan­
ţa contractărilor şi a predării
produselor contractate la timpul
stabilit, gospodăriile agricole co­
lective şi întovărăşirile agricole
din raionul Sebeş au contractat
şi predat prin I.R.A.C. Recolta
cantităţi însemnate de cereale.
Se remarcă în privinţa aceasta
modul în care gospodăriile co­
lective din Apoldu de Sus, A-
poldu de Jos, Cîlnic, Draşov
au înţeles să se achite de obli­
gaţiile ce şi le-au luat. Acestea
au fost primele care au încheiat
contracte de cantităţi mari de
grîu pe care le-au şi predat. In
astfel de termeni se poate vorbi
şi de gospodăriile agricole colec­
tive din Petreşti, Pianu de Jos
şi Gusu care au contractat şi
predat cantităţi de grîu pe m ă­
sura puterii lor economice.
Pentru a obţine aceste reali­
zări I.R.A.C. Recolta Sebeş —
şef de agenţie tov. Abel Gleb-
nic — şi-a organizat bine mun­
ca, conlucrînd cu conducerile
gospodăriilor agricole colective,
cu sfaturile populare şi bazele
de recepţie.
Şi in problema preluării pro­
wmauBaKMMKaummmBKB cm
stă în putinţă pentru a sprijini iniţia­
tiva biroului organizaţiei de bază în­
dreptată spre lichidarea rămânerii în
urmă. La un moment dat, conduce­
rea sectorului era pusă în situaţia să
închidă cîteva abataje din cauza pre­
de cap. Aceasta ar fi însemnat să
scadă şi mal mult producţia. Comu­
niştii însă n-au stat cu mîinile în
sîu, Adalbert Kibedi şi Vasile Sido-
rov — amîndoi membri de partid —
sau prezentat la conducerea sectorului
şi Ia biroul organizaţiei de bază ce-
rînd să 11 se dea permisiunea de-a
lucra la deschiderea galeriei, t l s-a
îndeplinit dorinţa, şl, într-un timp re­
cord brigăzile celor doi comunişti,
triotisnp au redeschis galeria. Au fost
salvate abatajele.
...Este un singur fapt din nenumă­
ratele fapte demne de toată admiraţia,
săvîrşite de comuniştii din sectorul
II. Ele au exercitat 6 puternică influ­
enţă asupra întregului colectiv de mi­
neri şl tehnicieni, care, unmînd exem­
plul comuniştilor şj-a intensificat efor- numai 3 luni, organizaţia de bază a
iurlle pentru înfrîngerea greutăţilor şl
pentru a ajunge din urmă sectoarele
fruntaşe.
Biroul organizaţiei de bază a mobi­
lizat apoi pe toţi membrii şl candida­
ţii de partid să desfăşoare o largă
muncă politică de la om la oim în ve­
derea combaterii indisciplinei în pro­
ducţie.
Iată numai cîteva din faptele care
arată de ce colectivul sectorului II al
minei Petrila a dat patriei în numai
9 luni de zile mai mult de 25.600 tone
Pe calea întăririi
organizaţiei de bază
Toţi membrii şi candidaţii de partid
care au luat cuvîntul în adunare pe
marginea dării de seamă, au apreciat
că, spre deosebire de anii trecuţi, or­
ganizaţia de bază s-a prezentat în a-
dunarea de alegeri cu realizări mult
deosebită muncii de întărire a orga­
nizaţiei de bază. Astăzi organizaţia de
bază nr. 2 de la mina Petrila numă­
ră nu mai puţin de 34 candidaţi de
Biroul a luat unele măsuri menite
să contribuie la întărirea simţului de
răspundere al membrilor şi candida­
ţilor de partid faţă de sarcini, la dez­
voltarea simţului vigilenţei şi al spi­
ritului combativ, la întărirea vieţii
interne de partid, aplicînd cu stricteţe
normele leniniste ale vieţii interne de
partid.
duselor contractate de la înto­
vărăşirile agricole s-au înregis­
trat rezultate bune. Astfel, de la
întovărăşirea din Miercurea s-a
preluat întreaga cantitate con­
tractată (4.000 kg. grîu) la fel
de la cea din Ohaba şi Gunţa.
(Aceasta din urmă şi-a depăşit
sarcinile de contract).
Dar, preluările de cerea­
le contractate mai suferă
unele neajunsuri. Acestea pro­
vin dintro slabă muncă de
lămurire desfăşurată în unele
gospodării colective, ca Dobîrca.
Pianu de Jos şi în întovărăşirile
agricole ca cele din Cărpiniş şi
Apoldu de Sus unde s-a rămas
în urmă cu preluarea unor can­
tităţi importante. Astfel de lă
G.A.C. Dobîrca nu s-a preluat
cantitatea de 3.979 kg. grîu, iar
la întovărăşirea din Cărpiniş,
comuna Gîrbova, s-a rămas în
urmă cu 1.400 kg. grîu. In pri­
vinţa mobilizării G.A.C.-urilor şi'
întovărăşirilor agricole, pentru a
uşura preluarea produselor con­
tractate, s-au manifestat lipsuri
atît la I.R.A.C. Recolta cît şi >a
unele sfaturi populare. In primul
rînd nu s-a avut în vedere asi­
gurarea continuităţii acţiunii şi
nu s-a asigurat preluarea can­
tităţilor respective încă de la a-
riile de treieriş.
In privinţa sarcinilor de pre­
luare din contractările de po­
rumb, există toate posibilităţile
pentru realizarea lor. Se impune
însă o strînsă colaborare cu con­
siliile de conducere ale G.A.C.-
urilor, cu comitetele de conducere
ale întovărăşirilor agricole, pre­
cum şi cu comitetele executive
ale sfaturilor populare care sînt
chemate să-şi aducă contribuţia
în această direcţie.
I.R.A.C. Recolta Sebeş are po-
O trăsătură importantă a măsurilor
luate de biroul organizaţiei de bază
este aceea că ele urmăresc activiza­
rea tuturor membrilor şi candidaţilor
de partid, atragerea lor la dezbate­
rea problemelor Ia elaborarea hotărâ­
rilor şi la traducerea lor în viaţă ce­
rinţă de bază a democraţiei interne de
partid.
Astăzi aproape fiecare membru de
partid are sarcini concrete, de înde­
plinirea cărora răspunde. In adunări­
le generale sînt traşi la răspundere
membrii şl candidaţii de partid oare
nu-şi îndeplinesc cu conştiinciozitate
sarcinile încredinţate. Comuniştii din
sectorul II au mers pînă ia exclude­
rea din partid a acelor membri de
partid care, cu tot ajutorul primit, nu
s-au străduit să se ridice la nivelul
cerinţelor.
In acelaşi timp însă, în decurs de
i:
primit în rîndurile sale 8 candidaţi de
partid şl 4 noi membri de partid din
rîridul celor mai buni mineri şl tehni­
cieni din sector.
Toate acestea sînt fapte care dove­
desc cu prisosinţă că membrii şi can­
didaţii de partid din organizaţia de
bază nr. 2 de la mina Petrila au lup­
tat şi luptă pentru întărirea rânduri­
lor partidului, pentru ridicarea pe o
treaptă mal înaltă a calităţii de mem­
bru al partidului. Aceste eforturi exer­
cită o influenţă pozitivă asupra oa­
menilor muncii fără de partid, îi mo­
bilizează la lupta pentru traducerea
în viaţă a hotărîrilor partidului şi gu­
vernului.
C. ARMEAN
D eficiente in aprovizionarea
tehnico-maîerîală a minelor
VULCAN (de la subredacfia noastră
voluntară). Aprovizionarea tehnico-ma-
terlală constiluie una din condiţiile de
bază ale realizării sarcinilor de plan.
Valea Jiului.
Nici direcţia comercială 'din cadrul
Combinatului carbonifer al Văii Jiului
na este lipsită de această preocupare.
Totuşi, o seamă de deficienţe se mai
fac simţite.
'Aşa spre exemplu, eşalonarea trans­
porturilor de materiale pe C.F.R. de
către principalii furnizori lasă mult
de dorit. Din această cauză, exploată­
rile sînt puse în situaţia de a na face
faţă descărcărilor şi recepţiilor, lucru
care atrage după sine penalizări.
Direcţia comercială a C.C.V.J. nu
este străină nici de lipsurile mari de
materiale constatate la recepţiile va­
Cum stăm. cu preluările
rjzezsax.igg^^-^saas^Baig5m3iiEsamgi^gBBaa^-TOar^'*-i«>»j-H
produselor contractate ?
..................................................................................................................................................................................................................................................................................................... mu statului produsele contracta le.
sibilităţi create pentru ca acuu-
nea de preluări la produsul po­
rumb să fie încheiată cu succes.
Este necesar ca şi pe viitor să-şi
mobilizeze toate forţele pentru a
recupera întîrzierile ivite la pre­
luările de grîu şi pentru a asi­
gura buna desfăşurare a preluă­
rilor de porumb.
Aceasta fiind situaţia la
I.R.A.C. Recolta Sebeş, ea diferă
la U.R.C.C. Sebeş. Dacă în pri­
vinţa preluării cantităţilor de
grîu contractate la U.R.C.C.
Sebeş s-au ob- La I.R.A.C. Sebeş # Se pot realiza lucruri
ţinut realizări
concretizate în şi mai frumoase
procentajul de
99, apoi la pre­
luările produ­
selor porumb,
cartofi şi fioarea-soarelui, si­ ie cooperative ca cele din Cîl­ realizarea sarcini lor celor mai
tuaţia este cu totul schimbată.
Cunoscînd faptul că posibilităţile
economicé ale comunelor din ra
ionul Sebeş, sînt destul de mari,
realizările obţinute de cooperati­
ve sînt destul de mici. Sînt uni­
tăţi. cooperative care nu au rea­
lizat nici măcar 1 la sută din
sarcinile de preluare. In situa­
ţia aceasta se găsesc coopera­
tivele din Gîrbova, Ohaba, Pianu
de Sus, Săsciori, şi altele.
La aceste cooperative nu sibilităţile de realizare a aces­ la cooperative şi altele.
numai sarcinile de preluări tor sarcini. In activitatea depu­ Aşa cum se prezintă situaţia
din contractări la_ produ­ să, în problema preluărilor de preluărilor din contractări mai a-
sele amintite nu au fost rea­ grîu, U.R.C.C. Sebeş a dovedit les la porumb şi cartofi, la
lizate, ci şi cele privitoare la a- că se pot realiza lucruri fru­ U.R.C.C. Sebeş, ea este nemulţu­
chizitii sînt rămase în urmă. Ba. moase dacă există preocupare. mitoare. Aci se cere o mai te­
DRUMUL SOCIALISMULUI
in combinatul din Hunedoara p lă n u i trimestrial
Educaţia patriotică a muncito­
rilor din Combinatul siderurgic
Hunedoara, a constituit o preo­
cupare de seamă a comitetului
de partid, a comitetului de între­
prindere şi a celorlalte organiza­
ţii de masă din combinat care
lucrează în acest scop pe baza
unui plan de ăoţiune comun.
Rezultatele vorbesc de nume­
roase conferinţe axate pe tema
educaţiei patriotice, patriotismu­
lui socialist, păstrării avutului
obşteso, sau prezentării de su­
biecte din frumuseţile şi bogă­
ţiile regiunii noastre.
Pentru a cunoaşte o parte din
realizările regimului nostru de
mocrat popular şi din frumuseţi­
le patriei noastre, au fost orga­
nizate excursii în ţară, la care
au participat sute de siderurgişti
bunedoreni. Excursiile de la Si­
biu, Sluj, Bucureşti, Doftana,
A'da-Kaleh, în Munţii Retezat.
Poiana Ruscă, la Geoagiu şi Bă-
Ue Sălan, pe lîngă faptul că au
contribuit la îmbogăţirea cunoş­
tinţelor, ele au constituit prielni­
ce ocazii de reconfortare şi o-
dihnă.
O atenţie însemnată se acordă
în combinat popularizării frun­
taşilor în producţie, muncitori­
lor şi tehnicienilor, care prin e-
forturi le şi conştiinciozitatea lor
servesc drept pilde de eroism
în procesul de producţie, de pa­
trioţi înflăcăraţi pentru propăşi­
rea şi întărirea patriei.-Prin sta-
goanelor expediate de furnizori. Pentru
remedierea situaţiei va trebui să se ia
legătură cu furnizorii, în vederea unei
eşalonări mai corecte a intrărilor de
cărcarea materialelor în termen şi în
condiţiuni bune.
Deficienţe s-an înregistrat şi în
transporturile interne. Aşa bunăoară}
zilele trecute, autocamionul nr. 25.410
Dv. care trebuia să transporte mate­ şi ea sub diferite forme. Una din ror organe de conducere au ma­ din Alba Iulia, a plătit în cursul
riale la exploatarea Vulcan, a staţionat
in faţa direcţiei comerciale timp de
peste 4 ore, pînă ce organele compe­
tente au holărît... să dea materialele
necesare de la depozitul Petrila.
Direcţia comercială trebuie să ia ur­
gent măsuri pentru lichidarea lipsuri­
lor ce mai persistă în aprovizionare.
LUCA DUMITRU
s-ar putea spune că ele au fast
şi sînt şi în momentul de faţă
neglijate. La toate rubricile în
situaţia existentă la Agevacoop
Sebeş nu apare nici măcar o ci­
fră care să indice vreo realizare
Defecţiunea aceasta provine
direct din lipsa de îndrumare şi
control asupra înfăptuirii sarci­
nilor, lipsă manifestată la con­
ducerea U.R.G.6 ., care apoi s-a
răsfrînt în activitatea consiliilor
săteşti ale cooperativelor.
Despre realizările de la une- labilitate în faţa situaţiei reale.
O.R.A.C.A. Orâştie trebuie
să-si îmbunătăţească muncc.
nic, unde s-a-u preluat 320 kg.
porumb, 3.955 kg. cartofi şi 220
kg. cartofi achiziţii; Daia cu
2.757 kg. porumb, 111 kg. fioa­
rea-soarelui, 15.150 kg. cartofi
precum şi la cele din Sebeş,
Miercurea şi altele, nu s-ar pu­
tea spune prea mult. Aceasta
din cauză că realizările la pre­
luări sîmt mult prea mici
faţă de sarcinile iniţiale
ale cooperativelor şi faţă de po­
Cum şi»a îndeplinit
ţi a de radioficare, la gazetele de ghicitorile literare, cu subiecte
perete, prin panouri şi fotomon­ din viaţa şi opera poeţilor M.
taje se vorbeşte despre aceşti e- Eminescu şi George Goşbuc, au
roî ai muncii constructive, iar fost principalele acţiuni între­
tablourile lor sînt expuse pe a- prinse pînă acum.
leiile dim incinta combinatului. Membrii cercului .turistic pe
Măreaţă este bătălia pe care combinat au participat la mai
multe excursii în Retezat' şi Pa-
muncitorii Combinatului siderur- ring, iar cei din şcoala de ori-
gio din Hunedoara o dau pentru entare turistică au executat lec­
înfrumuseţarea uzinei lor: Gra­ ţii practice pe traseul Vadul Do-
ficul — cu secţiile combinatu­ brii — Hunedoara.
lui, participanţii la munca vo­
luntară şi cantităţile de pămînt Planul comitetului de între­
săpat sau nivelat, aminteşte tre­ prindere al combinatului preve­
cătorilor de miile de ore efectua­
te prin muncă voluntară la în­ de organizarea pentru fiii side-
frumuseţarea măreţului combi­ rurgiştilor a cinci cercuri: micii
nat. Se poate însemna această furnalişti, oţelari, cocsari, turnă­ secţie, a dat cele mai bune rezultate.
acţiune decît înflăcărarea patrio­ tori şi laminatori, acestea pentru
tică de Gare sînt pătrunşi side- a dezvolta în rîndurile tinerilor
rurgiştii hunedoreni, care, la dragostea faţă de locul de mun­
chemarea organizaţiilor de par­ că al părinţilor lor şi pentru a-i
tid sindicale şi U.T.M. răspund pregăti ca schimb de mîine al
în număr mereu crescind, ia în­ siderurgişti lor.
frumuseţarea uzinei lor.
Ir scopul cunoaşterii măreţe­
La combinatul din Hunedoara lor realizări din U.R.S.S., în lu­
se întrebuinţează multiple forme na marii prietenii vor fi organi­
şi metode pentru a imprima şi zate în combinat conferinţe cu
dezvolta şi mai mult simţul pa­ teme ca: „Impresii din U.R.S.S.“,
triotic în rîndul oamenilor mun­ „Pe apele Siberiei“, „Dincolo de
cii. Serile de odihnă şi progra­ paralela 70“ etc, iar pe ecrane­
mele artistice închinate frunta­ le cinematografelor, în cadrul
festivalului filmului sovietic, vor
şilor în producţie, concursuri rula filmele „Pe Donul liniştit".
„Drumeţii veseli“, pe tema „Să „Surorile“, Anul 1918“ etc.
ne cunoaştem regiunea“, serile şi GHEORGHE LUPAN contractul colectiv.
Să fie lichidate complect locaţiile!
ALBA IULIA (de la subredac- noastră economie naţională, că­
ţia noastră voluntară). Una din reia, prin blocarea peste limita
problemele importante şi actua­ prevăzută a mijloacelor de tran­
le care se pun în economia noa­ sport îi provoacă perturbări în
stră socialistă este şi problema rulajul produselor.
redilcerii continue a preţului de In oraşul nostru există între- tală plătită ca locaţii de această
cost, factor hotărîtor în creşte­
rea rentabilităţii întreprinderilor. piinderi care şi-au organizat în
aşa fel munca, îneît sînt gata
Pentru atingerea acestui obiec­ la orice oră din zi sau din noap­
tă important este necesar ca toţi te să primească, să descarce şi
oamenii muncii din patria noas­ să transporte mărfurile sosite pe
Astfel de exemple pozitive ni cursul lunii iulie drept locaţii
păsare sau neglijenţă în muncă, le oferă întreprinderea „4 Arde­
împotriva rezolvărilor birocrati­ alul“ şi întreprinderea de in­
ce a anumitor sarcini urgente, dustrie locală „Horia".
împotriva risipei de fonduri. A-
ceastă risipă se poate manifesta Din păcate, există însă în Al­
ba Iulia şi întreprinderi ale că­
formele cele mai des întîlnite în nifestat un dezinteres condam­
practica unor întreprinderi este nabil în acestă problemă. Ca e-
plata lunară a unor însemnate xemple negative în acest sens
sume de bani ca locaţii, pentru putem da U.R.C.C., Baza in-
terraională T.R.C.L.H. şi altele.
nedescărcarea în termen a va­
goanelor sosite pe adresa între­ U.R.C.C., de pildă, a plătit
prinderii respective, prin trans­ ca locaţii în cursul lunii iulie
portul feroviar. suma de lei 8.494, din care nu­
mai pentru un singur vagon, mai
Aceste locaţii sînt dăunătoare precis pentru vagonul nr.
atît pentru întreprinderea care 429.229, a plătit suma de 6.660
Ie suportă, cît şi pentru întreaga
meinică îndrumare din partea
Comitetului raional de partid
pentru ca U.R.C.C. Sebeş să mo­
bilizeze toţi cooperatorii la în
deplinirea sarcinilor de a preda
De ce nu s-ar putea realiza ast­ O scurtă privire pe un grafic
fel de lucruri şi în privinţa pre­ existent la O.R.A.C.A. Orăştie
luărilor de porumb, cartofi şi (responsabil Ioan Mocanu) con­
fioarea-soarelui ? stituie un documentar aproape
complect asupra modului cum nu
Global procentajul realizat la trebuie să se muncească pentru
produsul porumb, indică doar 2 realizarea unor obiective impor­
la sută. Se motivează aceasta tante. La 1 octombrie O.R.A.C.A.
cu faptul că încă nu s-a termi­ Orăştie a rămas deficitară în pri­
vinţa preluărilor animalelor con­
nat recoltatul, că gradul de u- tractate. Planul de preluări bo­
midită'te este mare, că producţia vine a fost realizat (pe trimes­
medie nu a fost la înălţimea trul III) în proporţie de 94 la
presupunerilor şi o serie de alte sută, aceasta exprimind cea mai
motive care însă nu prezintă va­ înaltă realizare. Celelalte obiec­
tive privind preluările la mîn-
zaţi, viţei, porci, oi sînt cupr'n
se în cifre oscilînd între 18-
50%. Bineînţeles că pentru a
La conducerea se motiva această situaţie, s au
cooperativelor „luat măsuri din timp“. Proble­
s-a cuibărit o i- ma neîndeplinirii sistematice a
nexplicabilă co­ sarcinilor, tov. de la O.R.A.C.A.
moditate şi in­ o justifică prin argumente ne­
plauzibile. De ce conducerea
O.R.A.C.A. Orăştie nu s-ar ori­
diferenţă faţă de
enta asupra modului în care a-
chizitorii se ocupă de problema
actuale. Conducerea U.R.C.C.
Sebeş nu a analizat decît spo­ aceasta ? Unii dintre achizitori
radic această stare creată şi nu
a luat măsurile cele mai cores­ (tov. Uriţescu de pildă care răs­
punzătoare pentru îndreptarea
situaţiei. Din planul de acţiune punde de sectorul Romos, Vai-
au fost neglijate însăşi sarcinile
principale: activizarea echipelor dei, Vinerea, Gugir, Cioara) se
de agitatori care să lămurească
producătorii să-şi predea la timp încurcă în alte treburi, pierzîn-
produsele contractate, aprovizi­
onarea cu materialele de sezon du-Li timpul mai mult pe la se­
diul O.R.A.C.A. „la oraş“, negii -
jînd munca concretă în teren.
De asemenea în relaţiile cu con­
tractanţii unii achizitori şi chiar
conducerea O.R.A.C.A. Orăştie
nu au fost prompţi în achitarea
obligaţiilor reciproce.
___ Pag! 3
Din experienţa
colectivelor fruntaşe
colectivul fabricii
„Sebeşul"
(Urmare din pag. l-a).
lipsi o zi. Totuşi, s-au luat unele mă­
suri în acest sens. S-a prelucrat Codul
muncii, regulamentul de ordine interi­
oară, s-a vorbit despre disciplina so­
cialistă şi situaţia a început să se îm­
bunătăţească.
ÎNTREBARE: Puteţi da cîteva
exemple de muncitori fruntaşi ?
RĂSPUNS : Desigur. Aş vrea să mă
opresc mai mult asupra secţiei de ma­
şini circulare unde se munceşte cel
mai bine. Fiind condusă cu competen­
ţă de tovarăşul Iosif Kataski, această
Tot aici au muncit bine tov. ing. Du­
mitru Capră, maistru de schimb, aju­
torul de maistru Dănil Fărcaş, mun­
citoarea Zoiţa Muntean şl mulţi al­
ţii.
ÎNTREBARE : Ce v-aţi propus pen­
tru trimestrul IV ?
RĂSPUNS: Cea mai mare atenţie
o acordăm îndeplinirii înainte de ter­
men a planului anual. In cinstea zi­
lelor de 7 Noiembrie şi 30 Decembrie,
ne-aan luat o serie de angajamente pe
care vrem să le respectăm. Pînă as­
tăzi, 15 octombrie, planul producţiei
zilnice a fost îndeplinit în proporţie
de 101,8 la sută. Mai avem în vedere
îndeplinirea tuturor obiectivelor din
Acestea sînt planurile noastre pen­
tru anul acesta. In anul viitor, chiar
din primul trimestru, numărul munci­
torilor va creşte simţilor, fabrica se va
dezvolta, iar producţia va fi cu mult
mal mare. Dar despre aceasta vom
vorbi altădată.
lei. In cursul lunii august, va­
loarea locaţiilor a scăzut pînă
la 750 lei, pentru ca în septem­
brie să crească din nou pînă
la 3.375 lei, astfel că suma to­
întreprindere în cursul celui de
al treilea trimestru al anului
1958, a fost de 12.619 lei.
Intr-o situaţie asemănătoare
se găseşte şi baza interraională
din Alba Iulia, care a plătit în
suma de 6.038 lei. In luna au­
gust locaţiile au fost reduse la
zero pentru ca în septembrie ele
să crească din nou la 1.184 lei,
T.R.C.L. Hunedoara, şantierul
trimestrului expirat suma de
5.950 lei drept locaţii.
Pentru curmarea acestei stări
de fapt, pentru utilizarea justă
a sumelor plătite drept locaţii,
se cuvine ca atît conducerile în­
treprinderilor cit şi organizaţiile
de bază respective să se ocupe
mai îndeaproape de această pro­
blemă.
PETRU TOA1A
Nu-i mai puţin adevărat că
şi unele sfaturi populare ca cele
din Cioara şi Gugir nu au spri­
jinit organele O.R.A.C.A. pentru
îndeplinirea sarcinilor.
Problema preluărilor din con­
tractări constituie un obiectiv
important care stă în faţa
I.R.A.C. Recolta, U.R.C.C. cît şi
în faţa O.R.A.C.A. Lucrătorii a-
cestor întreprinderi sînt cei care
în primul rînd trebuie să mun­
cească pentru realizarea obiecti­
velor propuse. Fără o îndrumare
concretă, temeinică, munca lor nu
va putea da rezultate bune. De
aceea este necesar ca comitetele
raionale de partid să se preocupe
îndeaproape de această proble­
mă, să îndrume conducerile uni­
tăţilor pentru ca munca lor să
dea roade. Desfăşurarea unei
munci politice în rîndurile con­
tractanţilor pentru ca aceştia să
respecte obligaţiile din contract,
este una din condiţiile esenţiale.
Or, după constatările noastre toc­
mai acestui fapt i se atribuie im­
portanţă mai mică. In atare con­
diţii devine explicabilă rămine-
rea în urmă în problema prelu­
ărilor de porumb şi cartofi mai
ales. Aporlul sfaturilor populare
este încă minor în ce priveşte
sprijinul organelor care răs­
pund de problema aceasta. Prea
puţin s-au dovedit a fi interesate
şi consiliile săteşti ale coopera­
tivelor pentru rezolvarea sarci­
nilor lor.
Situaţia se cere şi trebuie să
fie realizată pozitiv. S-a dovedit
în nenumărate rînduri că lucrăto­
rii ogoarelor, producători de pro­
duse agricole au fost la înălţi­
mea sarcinilor lor. Printr-o mun­
că susţinută se poate face ca şi
acum preluările din contractări
să cunoască rezultatele scontate.