Page 77 - 1958-10
P. 77

PROLETAR! P IS TO ATI.: TARILE liN lŢI-V A i                                                       ••;u:r~\;                                                                     ' ;T ¦ ......                               ""l

                                                                                                                                                                                T?V:*..vL.V :<<*',v
                                                                                                                                                                                Îxi^iS.* '«¦**'*¦

   Anti! X IVr. Î19fcf                                    joi 23 oclom brie 1958                                                4 pagini 20 bani

nnmrr.'-i»tue«^ggCTg

                                                                                                                                             m p M Q .4

                                                                                                                                Vizita delegaţiei de

Roadele, m uncii S uccesele sid e ru rg iştilo r                                                                                partid şi guverna- ¦;
                                                                                                                                mentale a R. P. R. în

   LUPENI (de In subredac-                         In anul acesta colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingi­                 Republica Ceho­
ţia noastră voluntară) — De                   neri de la majoritatea secţiilor Combinatului siderurgic din Hu­                  slovacă.
curind muncitorul Glieorghe                   nedoara au muncit cu mult spor. Despre aceasta vorbesc rezulta­
Areşan, de la Filatura Lu-                    tele obţinute pinii acum, însemnatele depăşiri de plan, econo­                    • la Monumentul Naţional-                                                                                                                                   De curind, regiunea
jieni, a pus in aplicare un                   miile realizate. Planul de producţie din perioada 1 ianuarie — 7
dispozitiv pentru frezarea le-                noiembrie, a fost îndeplinit încă de pe acum de majoritatea sec­                  al R. Cehoslovace.                                                                                                                                      noastră a găzduit oas­
bezilor necesare maşinilor de                 ţiilor. De pildă, colectivul c!e la cocserie a dat peste planul aces­
filaj. De ani de zile la Fila­                tei perioade 11.0G3 tone cocs, fabrica de aglomerare a dat 18.298                 0 la întreprinderea „Prvni.,                                                                                                                            peţi dragi din R.P. Chi-
tura Lupeni lebezile au fost                  tone aglomerat peste plan. oţelăria Siemens Martin nr. 1 lucra
frezate manual realizîndu-se                  în 19 octombrie în contul zilei de 16 noiembrie, oţelăria elec­                   üíxnenska“.                j                                                                                                               „ neză. O delegaţie a Cru­
numai 10 bucăţi pe oră. Too.                  trică avea o depăşire de 993 tone, iar colectivul de la laminoare
Glieorghe Areşan in dorinţa                   a obţinut o depăşire a planului de producţie de 4.308 tone lami­                  • Ia cooperativa agricolă j                                                                                                                cii roşii din R. P. Chineză a vizi­
                                              nate.
de a reduce preţul de cost al                                                                                                   unică din satul Strakj.-;  )                    Sosirea unor artişti sovietici                                                             tat mai multe localităţi.
fiecărei piese şi pentru a-şi                       Aceste rezultate sînt rodul unei munci însufleţite pe tot                                                                                                                                                                IN C LIŞEU : Delegaţia Crucii
uşura munca, a confecţionat                   timpul anului, rodul întrecerii socialiste desfăşurată cu succes.
un dispozitiv simplu, cu care                                                                                                                                                      In cadrul Lunii prieteniei ro- de 22 octombrie şi în „Rusalka"                          roşii din R. P. Chineză, în vizită
se pot freza 100 lebezi pe oră,                     In cele 3 trimestre ale anului acesta, s-au înregistrat econo­                                                              mîno-sovietice, marţi dimineaţa de Dargomijski, în ziua de 24                              la Combinatul siderurgic din Hu­
adică de 10 ori mai mult faţă                 mii în valoare de 15.872.000 lei. Tot în perioada aceasta, produc­                                                                au sosit în Capitală mai mulţi octombrie.                                                  nedoara.
de vechiul procedeu. Lucrind                  tivitatea muncii pe întregul combinat a crescut cu 5,09 faţă de
cu noul dispozitiv, manopera                  plan.                                                                             ş i sS^zapraiai®©                               artişti sovietici vocali şi instru­ Artiştii instrumentişti E. Avke-

unei piese s-a redus la 0,38                                                            i'fkW-                                     In cadrul săptăminii de luptă                mentişti care, sub auspiciile                    sentiev — balalaică, şi I. Karakov             OEX PU N ERE
                                                                                                                                                                                O.S.T.A., vor susţine recitaluri                 — baian, laureat al Concursu­
lei faţă de 3,80 lei cit costa                                                                                                  şi solidaritate a oamenilor mun­                sau îşi vor da concursul la o                    lui internaţional de la Varşovia,          Interesantă
                                                                                                                                cii şi sindicatelor pentru pace                 serie de spectacole.                             acompaniaţi de pianistul M.
pină acum. Aceasta înseamnă                                                                                                     şi dezarmare, marţi duipă-amiază                                                                 Bann, laureat al concursului u-              Duminică sala cinematografu­
                                                                                                                                a avut loc în sala cinematogra­                    Astfel, basul A. F. Vedernikov,               nional al artiştilor de estradă,          lui „Maxim Gorki“ din Hune­
că preţul unei piese s-a redus                                                                                                  fului „Maxim Gorki“ din Hu­                     solist la Teatrul Mare Academic                  vor da cîteva recitaluri în Capi­         doara s-a dovedit neîncăpătoa-
de 10 ori.                                                                                                                      nedoara un însufleţit miting al                 de Stat din Moscova, va cînta pe                 tală şi în oraşele laşi, Suceava          re. Siderurgişti, constructori,
                                                                                                                                oamenilor muncii şi al activu­                  scena Teatrului de operă şi ba                   Bicaz, Sinaia, Hunedoara şi Re­           tineri şi vîrstnici din oraşul Hu­
   Tot muncitorul Glieorghe                                                                                                     lui sindical din localitate.                    let din Bucureşti în „Bărbierul                  şiţa. (Agerpres). —                       nedoara veniseră să asculte ex­
                                                                                                                                                                                din Sevilla“ de Rossini, în ziua                                                           punerea tovarăşului prof. dr.
Areşan a modificat un injec-                                                                                                       Mitingul a fost deschis de
                                                                                      Tovarăşu! losif                           tov. Miha-i. Cervencovici, preşe­               O serbare a prieteniei                                                                     Zim-medl de la Universitatea
tor care a redus valoarea con­                                                     Dumitru lucrează                             dintele Consiliului sindicat lo­                                                                                                           „Dr. C. I.Parhon“ din Bucureşti,
                                                                                   la atelierul de e-                           cal. A luat apoi cuvîntul tov.
sumului de carburanţi de la                                                        mailai al uzinei                                                                                Zilele trecute a avut loc la                  serie de competiţii sportive. Ser­        care a vorbit pe tema „Cum
                                                                                   ^Victoria“ Călări.                           Vichente Bălan, preşedintele co­                Zlat-na, in cadrul Lunii priete­                 barea de la Zlatna, organizată            se poate prelu-ngi viaţa omului“.
6 la 2 lei.                                                                        El îşi depăşeşte                             mitetului de întreprindere din                  niei romino-sovietice, o serbare                                                           Conferinţa a trezit un viu inte­
                                                                                   norma în medie                               combinat, care”a vorbit despre                  a prieteniei. Cu această ocazie                  de Consiliul, raional A.R.L.U.S.          res in rîndul auditorilor. Cu
   Aceste rezultate se datoresc                                                    lunar cu 2-3 pro­                             importanţa manifestărilor ce au                s-au prezentai o serie de pro­
                                                                                   cente.                                       loc în toate ţările de pe glob cu               grame artistice de către echi­                   a constituit o minunată mani­ acest prilej oamenii muncii din
in bună parte şi colectivului                                                                                                                                                   pele culturale din localitate,
                                                                                      Clişeu! nostru îl                          prilejul desfăşurării săptăminii               s-au făcut mai multe expuneri                    festare a prieteniei cu marea U- Hunedoara au luat cunoştinţă
de la cabinetul tehnic care                                                        înfăţişează eimai-                           de luptă şi solidaritate pentru
                                                                                   (înd un cazan pen­                                                                                                                            niune Sovietică.                            de noua realizare-a rn-ediemei.
duce o activă muncă de in                                                          tru băi.                                      pace şi dezarmare. Vorbitorul
                                                                                                                                                                                                                                                                         :-LBAPkSd
drumare tehnică în rîndul                                                                                                        a subliniat printre altele acti­
                                                                                                                                 vitatea Federaţiei Sindicale                   pe diferite teme privind dezvol­
muncitorilor.
                                                                                                                                 Mondiale, pentru întărirea şi                  tarea industriei şi învăţămîntu-
                          MATEI S1LVIAN
                                                                                                                                 dezvoltarea unităţii mişcării sin­             lui în Uniunea Sovietică etc.
                                                                                                                                 dicale şi muncitoreşti interna­
                                                                                                                                                                                Participanţii au asistat şi la o
                                                                                                                                 ţionale, pentru apărarea intere­
                                              >- r L .    m                                                                                                                               In Sreî sile

                                                                                                                                                                                Pesîe 7.500 spectatori

                        C.F.R. Te ÎU Ş                                                                                          selor oamenilor muncii, pentru                    HUNEDOARA (de la subre-
                                                                                                                                independenţă naţională şi pace.                 clacţia noastră voluntară). —
                        UN ITATE FRUNTAŞA                                                                                       In cuvîntul său tov. Bălan a                    In oraşul Hunedoara, săptămîna
                                                                                                                                scos în evidenţă lupta neobosită                filmului sovietic a constituit o
   In ultimul timp, lună de lună,             nal, constituie pilde demne de       nui defect de Ia aparatajul de               a ţărilor din lagărul socialist,                impresionantă manifestare cul-                         In cadrul Lunii prieteniei rdmîrio- sovietice s-a deschis în Capitală (sala
depoul C.F.R. din Teiuş şi-a în­              urmat. Totodată aceşti mecanici,     bord, au fost repede şi bine exe­            în frunte cu Uniunea Sovietică,                 tural-artistică. Sala cinemato­                  Dalles) expoziţia „Cartea sovietică“.
deplinit planurile lunare, reali-             împreună cu fochiştii lor, acordă    cutate, fapt care a făcut ca în­             pentru preîntîmpinarea unui                     grafului „Maxim Gorki" . a cu­
zînd totodată şi însemnate de­                mare atenţie economisirii de         totdeauna, locomotiva progra­                nou război mondial şi pentru                                                                           IN CLIŞEU : Aspect de la deschi derea expoziţiei.
păşiri la toţi indicii. Datorită a-           combustibil convenţional. Numai      mată în turnus, să poată pleca               dezarmare.                                      noscut o mare afluenţă de spec­
cestui fapt, planul trimestrului              locomotiva 50.643, care în luna      din depou la ora fixată.
III a fost depăşit cu 6 ,6 6 pro­             septembrie a fost deservită de                                                       Prim-top !torul otela-r Dumitru              tatori. Fiecare spectacol a fost
cente la producţie globală şi s-au            mecanicii Ioan Dascălu şi Gri­          In ultimul timp s-a în­                   Şerban, de la oţelăria •Siemens
realizat economii la combustibil              gore AAedrea şi de fochiştii Teo­    tărit simţitor disciplina în                 Martin nr. 1, a dat apoi citire                 prezentat cu sala plină. Aşa de
convenţional, numai în luna sep­              dor Bordeanu şi 1uliu Medrea,        muncă. Dacă înainte aproa­                   unei telegrame adresată Federa­
tembrie, în valoare de 46.520 lei.            a realizat în luna septembrie o      pe împotriva tuturor meca­                   ţiei Sindicale Mondiale. Telegra­               pildă, in cele trei zile cît a fost
Un fapt demn de remarcat ca                   economie de 27,2 tone de com­        nicilor se primeau reclamaţii din            ma exprimă solidaritatea hune-
fiind un succes de seamă, este                bustibil convenţional.               partea staţiilor prin care treceau           dorenilor ou lupta oamenilor                    prezentat filmul „Pe Donul li­
şi acela că în ultima lună a tri­                                                  acum acest lucru se întîmplă mai                                                             niştit", o capodoperă a cinema­
mestrului III, toate locomotivele                Faptul că în fruntea întregului   rar. Ba mai mult, sînt rnecani
depoului au realizat economii de                                                   .printre care şi Ioan Dascălu, care                                                          tografiei sovietice, a fost vizio­
combustibil.                                                                       în tot cursul anului acesta, n-au
                                                                                   primit nici o astfel de reclama                                                              nat de peste 7.500 spectatori. „
   Succesele acestea însemnate
dobîndite de colectivul depoului                                                   ţie.                                                                                                                              1. D1ACONU
C.F.R. clin Teiuş, se datoresc în                                                     Factori însemnaţi care au dus
primul rînd faptului că majorita­                                                                                               cinstiţi din lumea întreagă, pen­
tea mecanicilor de locomotivă şi                                                   la obţinerea succeselor menţin
îochiştilor, au dat o atenţie deo­                                                 nate în articolul de faţă, au fost           tru interzicerea armelor atomi­
sebită întreţinerii în bune con-                                                   şi împărtăşirea experienţei înain
diţiuni a locomotivelor. Exem­                                                     tate mecanicilor mai slab pregă              ce şi cu hidrogen, pentru dezar­                           NDEMNUL
plul comuniştilor Ioan Dascălu,                                                    tiţi, cursurile de ridicarea caii            mare, pentru pace şi progres î
Grigore Medrea şi Eugen Man,                                                       licării pentru mecanici şi fochişti
mecanici, care îşi întreţin loco­                   l^ ^                           care se ţin regulat, buna orga               social.                           -
motivele într-un mod excepţio­                                                     nizare a muncii din partea con
                                              l DIN EXPERIENJA [                   ducerii depoului.                                                       A. ZA                   Salomchin Paul i-a condus la gară.            poi la Hunedoara să pjiteţi ţine frun-  nează. Deodată s-a auzit o pocnitură
    Noi secţii                                                                                                                                                                  Cind {renul a fluierat scurt — semn              tea sus.                                surdă. Se defectase o ¦siguranţă. Mo­
                                                                                      Un rol dintre cele mai impor                           —O—                                de plecare — călătorii care se mai                                                       torul mergea pe două faze.
   ’ALBA 1ULIA (de la stibredacţia                                                 tante l-a avut desigur munca                                                                                                                    ...Pe uşa atelierului a apărut mais-
noastră voluntară) — Membrii co­              î C O LEC TIV ELO R E                politică desfăşurată de organiza­
operatori de la cooperativa meşteşugă­                                             ţia de bază P.M.R. Agitatorii au             .a nou! cămin cu           ral aflau pe peron au început să se agile, trul Albii Avram, unul din comuniştii — Pericol I
rească t,Munca nouă“ din Alba Intra                                                fost întotdeauna bine instruiţi,                                                   să se înghesuie pe scări. Paul şi-a secţiei hidrotehnice; calm, aşa cum Atît a zis Paul. Inginerul asculta
s-au angajat să depăşească^planul pro­        ] FRUNTAŞEI                          s-au ţinut diferite conferinţe, s-a
ducţiei globale pe luna octombrie cu                                               muncit în special de la om la om.            Harnicii gospodari din Inuri îmbrăţişat prietenii, pe fiecare în par- este întotdeauna şi mereu sfătuitor, ca motorul. S-a uitat în jur. Nimeni. A
10 la sută, să producă bunuri de larg         'W  V a* W  W \m p r W Vas* V rV
consum cil 5 la sută peste plan, să                                                   — La noi, spunea tovarăşul
crească productivitatea muncii cu 3           personal al depoului s-au situat     Vasile Strcnvţan, secretarul orga­           — Stăuini, raionul Alba, au ter-i le, i-a sărutat şi le-a urai drum bun. un părinte atent cu copiii săi. Cum a început să slrige.
la sută şi să reducă preţul de cost cu        comuniştii, a constituit un pu­      nizaţiei de bază, cel mai puter­
2 la sută faţă de sarcina planificată.        ternic stimulent pentru toţi me­     nic stimulent în întrecerea socia­           minat de curind construcţia că­ Apoi a rămas pe peron, nemişcat, fiu- dat cu privirile de Paul a zâmbii, apoi — Pauli Paul! Irdrerupem curentul.
                                              canicii, fochiştii şi muncitorii de  listă îl constituie exemplul perso­
   In afara acestor angajamente, tot          la atelierul de reparaţii. Mai       nal al agitatorilor, al comunişti­           minului cultural. Aici, în nou! turnul batista pină cînd trenul a dis­ a adăugat:                                                        Paul dispăruse. Se cocoţase sus, la
in cinstea zilei de 7 Noiembrie, colec­                                            lor.
tivul de conducere al cooperativei a                                                                                            locaş de cultură îşi fac repeţi-, părui în cîmpia Cernei.                                        — Ce-i nou, Paule? Au plecat bă­ tabloul general. Cînd l-a văzut, ingi­
 întocmit un plan de dezvoltare care                                                  Intr-adevăr, faptele aşa sînt.
 va fi îndeplinit în cursul lunii octom­                                           Dacă în întrecerea pentru cît                ţiile fluieraşii comunei I-nu-ri, < Ca totdeauna, a doua zi, Paul s-a ieţii ?                                                            nerul a simţit sîngele svicnindu-i în
 brie şi primele zile ale lunii noiem­                                             mai multe economii de combus­
                                               mulţi mecanici, printre care Au­    tibil, în frunte se situează echi­           tot aici, echipa de teatru a sa­ dus la lucru mai devreme cu cîteva — Da. Aseară la şaple.                                               iîmpte. Vedea un om în pericol, m ul
 brie.                                         rel Popa, Ştefan Borza şi Virgii    pele formate din membri şi can­
                                               Bobîrtă, urmînd exemplul comu­      didaţi de partid, iar în întreg de­          tului Stăuini, reorganizată cu' minute. La pupitrul de comandă pen­ — O să iasă maişlri buni din ei. dintre cei mai buni electricieni ai
    Pină în prezent au şi fost înfiinţa­       niştilor, îşi întreţin bine loco­   poul toate locomotivele realizea­
 te o nouă secţie fotografică, un ate­         motivele şi realizează importanie   ză economii la combustibil, în­              2 ani in urmă, prezintă ţărani-' tru cel de-al ireilea cuptor de la oţe­                                                                 I.C.S.H.-lui.
 lier de croitorie pentru copii, o secţie      economii de combustibil. Şi acest   seamnă că exemplul comunişti­
 de produse speciale de brutărie şi vor       ¦fapt a contribuit în mare măsură    lor a dat rezultate dintre cele              lor muncitori noi piese de tea­ lăria nouă, nu mai avea ce face decîi                                                                    Paul a prins puternic de minerul
                                               la succesele însemnate dobîndite    mal bune.
 fi înfiinţate o secţie de legat cărţi         în trimestrul III.                                                               tru. să monteze întrerupătoarele. încolo                                                                                                 heblului. O flacără puternică, ca un
                                                                                      Din cele de mai sus reiese că
 şi dosare şi o spălătorie şi curăţăto­           Un alt factor, tot atît de în­   depoul C.F.R. Teiuş este o uni­              In sala mare a căminului cui- 1 toiul era gala. S-a apucat de lucru.                                                                     fu lg e r i-a fript faţa şi mina dreaptă.
                                               semnat, care a făcut să se obţi­    tate de frunte. Ea poate servi ca
 rie chimică.                                  nă succesele amintite mai sus,      exemplu tuturor unităţilor do                tural se adună în sărbători ti­ Era singur, doar cu maşinile: cîteva                                                                     Paul a căzut !os, în nesimţire.
                                               îl constituie remorcarea trenuri­   transporturi din regiunea noas­
                                  P. TOMESCU   lor de marfă cu supratonaj. Atît    tră.                                         neri şi bătrini pentru a asculta'               strunguri, cîteva maşini de găurit şi            Sînt sigur. Am vrea noi să avem în         Tîrziu de iot s-a trezit. Era ta spi-
                                               în direcţia Sighişoara, cît şi în                                                conferinţe ce amintesc despre'                  altele, care se odihneau în tăcere. Li­          tot I.C.S.II.-ul oameni numai din a-    tal. In jurul lui foiau cîţiva medici şi
                                               direcţia Cîmpia Turzii, majorita­                                    GH. PAVLIC  realizările colectiviştilor şi in-'             niştea îl apăsa, îl făcea să simtă mai           ceştia ca Brăilescu Cornel, Creţii Au­  surori. /I întors capul şi pe scaun a
                                               tea trenurilor de marfă remor­                                                   tovărăşiţilor din ţara noastră.                 mult lipsa prietenilor pe care, cu o             ret sau ca Timofie Bahrim... Cum slai   dat cu ochii de un prieten. L-a văzut
                                               cate de locomotivele depoului                                                                                                    zi mai înainte' îi condusese la gară şi-i        cu pupitrul ?                           ca prin sită şi abia l-a recunoscui.
                                               clin Teiuş sînt cu supratonaj. Şi                                                                              GH. CORNESCU'     sfătuise :
                                               dacă ar trebui să evidenţiem pe                                                                                                                                                     — Imediat este gata.                    — Tu eşti, Vasile?
                                               cineva ar trebui să amintim din                                                                                    corespondent    — Aveţi de grijă. Chid veniţi¦îna-                                                       — Da, eu. Cum ie mai simţi?
                                               nou numele mecanicilor menţio­                                                                                                                                                                                              — Mai bine... Ce-i cu motorul?
                                               naţi mai sus. Comuniştii din de­
                                               poul Teiuş au fost şi în această                                                                                                                                                  — Ştii - cu cît timp îl iermini. mai — L-ai salvat. L-ai salvat ca un
                                               privinţă la înălţime.
                                                                                                                                                                                                                                 devreme ?                               erou. Cinste ţie.

                                                                                                                                                                                                                                 — Cu zece zile.                                            -A-

                                                                                                                                                                                                                                 — Bravo I Frumos dar pentru 7 No­ Aşa e Paul Salomchin. Totdeauna

                                                                                                                                                                                                                                 iembrie 1 La fiecare sărbătoare de-a vrea să facă mai mult. Bunăoară,

                                                                                                                                                                                                                                 noastră, eşti tot printre primii.       săptămîna trecută depăşirile de normă

                                                                                                                                                                                                                                 Paul a rămas dus pe gloduri. Şi-a zilnice erau în medie de 10 la suia.

                                                                                                                                                                                                                                 reamintit de o altă sărbătoare, un 1 Săptămîna aceasta depăşirile au cres­

                                                                                                                                                                                                                                 Mai din anii trecuţi. Alunei se lucra cut cu 5 procente. După cît se pare

                                                                                                                                                                                                                                 de zor la terminarea celui mai mare rezultatele acestea s-au cîştigat şi in

                                                 Nu trebuie scăpat din vedere,                                                                                                                                                   fumai din ţară. Paul făcea proba ven­ urma îndemnului prietenilor care au
                                              de asemenea, faptul că munci­
                                              torii de la atelierul de reparaţie                                                                                                                                                 tilatorului de la cauperul nr. 1. A îm­ plecat la şcoala de maiştri şi care, la
                                              a! depoului, au ştiut să înlăture
                                              la timp toate micile defecţiuni                                                                                                                                                    pins heblul. şi motorul electric a în­ plecare i-au spus 7
                                              care s-au ivit la locomotive. în­
                                              locuirea unui cuzinet, sudarea ri­                                                                                                                                                 ceput să pună în mişcare ventilatorul, — Să ai grijă, Paule. Cînd o să
                                              nei conducte, înlăturarea vreu-
                                                                                                                                                                                                                                 invîrtindu-l cu mii de ture pe minut. ne întoarcem din Bucureşti, peste doi

                                                                                                                                                                                                                                 De faţă era şi inginerul Fernea. Amân­ ani, să le găsim lot fruntaş - in mun­

                                                                                                                                                                                                                                 doi au început să zimbească — semn că...

                                                                                                                                                                                                                                 de\ mulţumire că ventilatorul funcţio­                     C. CRĂGIUNESCU

                                                                                                                                                                                                     « 'W 'w 'X <
   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82