Page 77 - 1958-10
P. 77
PROLETAR! P IS TO ATI.: TARILE liN lŢI-V A i ••;u:r~\; ' ;T ¦ ...... ""l
T?V:*..vL.V :<<*',v
Îxi^iS.* '«¦**'*¦
Anti! X IVr. Î19fcf joi 23 oclom brie 1958 4 pagini 20 bani
nnmrr.'-i»tue«^ggCTg
m p M Q .4
Vizita delegaţiei de
Roadele, m uncii S uccesele sid e ru rg iştilo r partid şi guverna- ¦;
mentale a R. P. R. în
LUPENI (de In subredac- In anul acesta colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingi Republica Ceho
ţia noastră voluntară) — De neri de la majoritatea secţiilor Combinatului siderurgic din Hu slovacă.
curind muncitorul Glieorghe nedoara au muncit cu mult spor. Despre aceasta vorbesc rezulta
Areşan, de la Filatura Lu- tele obţinute pinii acum, însemnatele depăşiri de plan, econo • la Monumentul Naţional- De curind, regiunea
jieni, a pus in aplicare un miile realizate. Planul de producţie din perioada 1 ianuarie — 7
dispozitiv pentru frezarea le- noiembrie, a fost îndeplinit încă de pe acum de majoritatea sec al R. Cehoslovace. noastră a găzduit oas
bezilor necesare maşinilor de ţiilor. De pildă, colectivul c!e la cocserie a dat peste planul aces
filaj. De ani de zile la Fila tei perioade 11.0G3 tone cocs, fabrica de aglomerare a dat 18.298 0 la întreprinderea „Prvni., peţi dragi din R.P. Chi-
tura Lupeni lebezile au fost tone aglomerat peste plan. oţelăria Siemens Martin nr. 1 lucra
frezate manual realizîndu-se în 19 octombrie în contul zilei de 16 noiembrie, oţelăria elec üíxnenska“. j „ neză. O delegaţie a Cru
numai 10 bucăţi pe oră. Too. trică avea o depăşire de 993 tone, iar colectivul de la laminoare
Glieorghe Areşan in dorinţa a obţinut o depăşire a planului de producţie de 4.308 tone lami • Ia cooperativa agricolă j cii roşii din R. P. Chineză a vizi
nate.
de a reduce preţul de cost al unică din satul Strakj.-; ) Sosirea unor artişti sovietici tat mai multe localităţi.
fiecărei piese şi pentru a-şi Aceste rezultate sînt rodul unei munci însufleţite pe tot IN C LIŞEU : Delegaţia Crucii
uşura munca, a confecţionat timpul anului, rodul întrecerii socialiste desfăşurată cu succes.
un dispozitiv simplu, cu care In cadrul Lunii prieteniei ro- de 22 octombrie şi în „Rusalka" roşii din R. P. Chineză, în vizită
se pot freza 100 lebezi pe oră, In cele 3 trimestre ale anului acesta, s-au înregistrat econo mîno-sovietice, marţi dimineaţa de Dargomijski, în ziua de 24 la Combinatul siderurgic din Hu
adică de 10 ori mai mult faţă mii în valoare de 15.872.000 lei. Tot în perioada aceasta, produc au sosit în Capitală mai mulţi octombrie. nedoara.
de vechiul procedeu. Lucrind tivitatea muncii pe întregul combinat a crescut cu 5,09 faţă de
cu noul dispozitiv, manopera plan. ş i sS^zapraiai®© artişti sovietici vocali şi instru Artiştii instrumentişti E. Avke-
unei piese s-a redus la 0,38 i'fkW- In cadrul săptăminii de luptă mentişti care, sub auspiciile sentiev — balalaică, şi I. Karakov OEX PU N ERE
O.S.T.A., vor susţine recitaluri — baian, laureat al Concursu
lei faţă de 3,80 lei cit costa şi solidaritate a oamenilor mun sau îşi vor da concursul la o lui internaţional de la Varşovia, Interesantă
cii şi sindicatelor pentru pace serie de spectacole. acompaniaţi de pianistul M.
pină acum. Aceasta înseamnă şi dezarmare, marţi duipă-amiază Bann, laureat al concursului u- Duminică sala cinematografu
a avut loc în sala cinematogra Astfel, basul A. F. Vedernikov, nional al artiştilor de estradă, lui „Maxim Gorki“ din Hune
că preţul unei piese s-a redus fului „Maxim Gorki“ din Hu solist la Teatrul Mare Academic vor da cîteva recitaluri în Capi doara s-a dovedit neîncăpătoa-
de 10 ori. nedoara un însufleţit miting al de Stat din Moscova, va cînta pe tală şi în oraşele laşi, Suceava re. Siderurgişti, constructori,
oamenilor muncii şi al activu scena Teatrului de operă şi ba Bicaz, Sinaia, Hunedoara şi Re tineri şi vîrstnici din oraşul Hu
Tot muncitorul Glieorghe lui sindical din localitate. let din Bucureşti în „Bărbierul şiţa. (Agerpres). — nedoara veniseră să asculte ex
din Sevilla“ de Rossini, în ziua punerea tovarăşului prof. dr.
Areşan a modificat un injec- Mitingul a fost deschis de
Tovarăşu! losif tov. Miha-i. Cervencovici, preşe O serbare a prieteniei Zim-medl de la Universitatea
tor care a redus valoarea con Dumitru lucrează dintele Consiliului sindicat lo „Dr. C. I.Parhon“ din Bucureşti,
la atelierul de e- cal. A luat apoi cuvîntul tov.
sumului de carburanţi de la mailai al uzinei Zilele trecute a avut loc la serie de competiţii sportive. Ser care a vorbit pe tema „Cum
^Victoria“ Călări. Vichente Bălan, preşedintele co Zlat-na, in cadrul Lunii priete barea de la Zlatna, organizată se poate prelu-ngi viaţa omului“.
6 la 2 lei. El îşi depăşeşte mitetului de întreprindere din niei romino-sovietice, o serbare Conferinţa a trezit un viu inte
norma în medie combinat, care”a vorbit despre a prieteniei. Cu această ocazie de Consiliul, raional A.R.L.U.S. res in rîndul auditorilor. Cu
Aceste rezultate se datoresc lunar cu 2-3 pro importanţa manifestărilor ce au s-au prezentai o serie de pro
cente. loc în toate ţările de pe glob cu grame artistice de către echi a constituit o minunată mani acest prilej oamenii muncii din
in bună parte şi colectivului pele culturale din localitate,
Clişeu! nostru îl prilejul desfăşurării săptăminii s-au făcut mai multe expuneri festare a prieteniei cu marea U- Hunedoara au luat cunoştinţă
de la cabinetul tehnic care înfăţişează eimai- de luptă şi solidaritate pentru
(înd un cazan pen niune Sovietică. de noua realizare-a rn-ediemei.
duce o activă muncă de in tru băi. pace şi dezarmare. Vorbitorul
:-LBAPkSd
drumare tehnică în rîndul a subliniat printre altele acti
vitatea Federaţiei Sindicale pe diferite teme privind dezvol
muncitorilor.
Mondiale, pentru întărirea şi tarea industriei şi învăţămîntu-
MATEI S1LVIAN
dezvoltarea unităţii mişcării sin lui în Uniunea Sovietică etc.
dicale şi muncitoreşti interna
Participanţii au asistat şi la o
ţionale, pentru apărarea intere
>- r L . m In Sreî sile
Pesîe 7.500 spectatori
C.F.R. Te ÎU Ş selor oamenilor muncii, pentru HUNEDOARA (de la subre-
independenţă naţională şi pace. clacţia noastră voluntară). —
UN ITATE FRUNTAŞA In cuvîntul său tov. Bălan a In oraşul Hunedoara, săptămîna
scos în evidenţă lupta neobosită filmului sovietic a constituit o
In ultimul timp, lună de lună, nal, constituie pilde demne de nui defect de Ia aparatajul de a ţărilor din lagărul socialist, impresionantă manifestare cul- In cadrul Lunii prieteniei rdmîrio- sovietice s-a deschis în Capitală (sala
depoul C.F.R. din Teiuş şi-a în urmat. Totodată aceşti mecanici, bord, au fost repede şi bine exe în frunte cu Uniunea Sovietică, tural-artistică. Sala cinemato Dalles) expoziţia „Cartea sovietică“.
deplinit planurile lunare, reali- împreună cu fochiştii lor, acordă cutate, fapt care a făcut ca în pentru preîntîmpinarea unui grafului „Maxim Gorki" . a cu
zînd totodată şi însemnate de mare atenţie economisirii de totdeauna, locomotiva progra nou război mondial şi pentru IN CLIŞEU : Aspect de la deschi derea expoziţiei.
păşiri la toţi indicii. Datorită a- combustibil convenţional. Numai mată în turnus, să poată pleca dezarmare. noscut o mare afluenţă de spec
cestui fapt, planul trimestrului locomotiva 50.643, care în luna din depou la ora fixată.
III a fost depăşit cu 6 ,6 6 pro septembrie a fost deservită de Prim-top !torul otela-r Dumitru tatori. Fiecare spectacol a fost
cente la producţie globală şi s-au mecanicii Ioan Dascălu şi Gri In ultimul timp s-a în Şerban, de la oţelăria •Siemens
realizat economii la combustibil gore AAedrea şi de fochiştii Teo tărit simţitor disciplina în Martin nr. 1, a dat apoi citire prezentat cu sala plină. Aşa de
convenţional, numai în luna sep dor Bordeanu şi 1uliu Medrea, muncă. Dacă înainte aproa unei telegrame adresată Federa
tembrie, în valoare de 46.520 lei. a realizat în luna septembrie o pe împotriva tuturor meca ţiei Sindicale Mondiale. Telegra pildă, in cele trei zile cît a fost
Un fapt demn de remarcat ca economie de 27,2 tone de com nicilor se primeau reclamaţii din ma exprimă solidaritatea hune-
fiind un succes de seamă, este bustibil convenţional. partea staţiilor prin care treceau dorenilor ou lupta oamenilor prezentat filmul „Pe Donul li
şi acela că în ultima lună a tri acum acest lucru se întîmplă mai niştit", o capodoperă a cinema
mestrului III, toate locomotivele Faptul că în fruntea întregului rar. Ba mai mult, sînt rnecani
depoului au realizat economii de .printre care şi Ioan Dascălu, care tografiei sovietice, a fost vizio
combustibil. în tot cursul anului acesta, n-au
primit nici o astfel de reclama nat de peste 7.500 spectatori. „
Succesele acestea însemnate
dobîndite de colectivul depoului ţie. 1. D1ACONU
C.F.R. clin Teiuş, se datoresc în Factori însemnaţi care au dus
primul rînd faptului că majorita cinstiţi din lumea întreagă, pen
tea mecanicilor de locomotivă şi la obţinerea succeselor menţin
îochiştilor, au dat o atenţie deo nate în articolul de faţă, au fost tru interzicerea armelor atomi
sebită întreţinerii în bune con- şi împărtăşirea experienţei înain
diţiuni a locomotivelor. Exem tate mecanicilor mai slab pregă ce şi cu hidrogen, pentru dezar NDEMNUL
plul comuniştilor Ioan Dascălu, tiţi, cursurile de ridicarea caii mare, pentru pace şi progres î
Grigore Medrea şi Eugen Man, licării pentru mecanici şi fochişti
mecanici, care îşi întreţin loco l^ ^ care se ţin regulat, buna orga social. -
motivele într-un mod excepţio nizare a muncii din partea con
l DIN EXPERIENJA [ ducerii depoului. A. ZA Salomchin Paul i-a condus la gară. poi la Hunedoara să pjiteţi ţine frun- nează. Deodată s-a auzit o pocnitură
Noi secţii Cind {renul a fluierat scurt — semn tea sus. surdă. Se defectase o ¦siguranţă. Mo
Un rol dintre cele mai impor —O— de plecare — călătorii care se mai torul mergea pe două faze.
’ALBA 1ULIA (de la stibredacţia tante l-a avut desigur munca ...Pe uşa atelierului a apărut mais-
noastră voluntară) — Membrii co î C O LEC TIV ELO R E politică desfăşurată de organiza
operatori de la cooperativa meşteşugă ţia de bază P.M.R. Agitatorii au .a nou! cămin cu ral aflau pe peron au început să se agile, trul Albii Avram, unul din comuniştii — Pericol I
rească t,Munca nouă“ din Alba Intra fost întotdeauna bine instruiţi, să se înghesuie pe scări. Paul şi-a secţiei hidrotehnice; calm, aşa cum Atît a zis Paul. Inginerul asculta
s-au angajat să depăşească^planul pro ] FRUNTAŞEI s-au ţinut diferite conferinţe, s-a
ducţiei globale pe luna octombrie cu muncit în special de la om la om. Harnicii gospodari din Inuri îmbrăţişat prietenii, pe fiecare în par- este întotdeauna şi mereu sfătuitor, ca motorul. S-a uitat în jur. Nimeni. A
10 la sută, să producă bunuri de larg 'W V a* W W \m p r W Vas* V rV
consum cil 5 la sută peste plan, să — La noi, spunea tovarăşul
crească productivitatea muncii cu 3 personal al depoului s-au situat Vasile Strcnvţan, secretarul orga — Stăuini, raionul Alba, au ter-i le, i-a sărutat şi le-a urai drum bun. un părinte atent cu copiii săi. Cum a început să slrige.
la sută şi să reducă preţul de cost cu comuniştii, a constituit un pu nizaţiei de bază, cel mai puter
2 la sută faţă de sarcina planificată. ternic stimulent pentru toţi me nic stimulent în întrecerea socia minat de curind construcţia că Apoi a rămas pe peron, nemişcat, fiu- dat cu privirile de Paul a zâmbii, apoi — Pauli Paul! Irdrerupem curentul.
canicii, fochiştii şi muncitorii de listă îl constituie exemplul perso
In afara acestor angajamente, tot la atelierul de reparaţii. Mai nal al agitatorilor, al comunişti minului cultural. Aici, în nou! turnul batista pină cînd trenul a dis a adăugat: Paul dispăruse. Se cocoţase sus, la
in cinstea zilei de 7 Noiembrie, colec lor.
tivul de conducere al cooperativei a locaş de cultură îşi fac repeţi-, părui în cîmpia Cernei. — Ce-i nou, Paule? Au plecat bă tabloul general. Cînd l-a văzut, ingi
întocmit un plan de dezvoltare care Intr-adevăr, faptele aşa sînt.
va fi îndeplinit în cursul lunii octom Dacă în întrecerea pentru cît ţiile fluieraşii comunei I-nu-ri, < Ca totdeauna, a doua zi, Paul s-a ieţii ? nerul a simţit sîngele svicnindu-i în
brie şi primele zile ale lunii noiem mai multe economii de combus
mulţi mecanici, printre care Au tibil, în frunte se situează echi tot aici, echipa de teatru a sa dus la lucru mai devreme cu cîteva — Da. Aseară la şaple. iîmpte. Vedea un om în pericol, m ul
brie. rel Popa, Ştefan Borza şi Virgii pele formate din membri şi can
Bobîrtă, urmînd exemplul comu didaţi de partid, iar în întreg de tului Stăuini, reorganizată cu' minute. La pupitrul de comandă pen — O să iasă maişlri buni din ei. dintre cei mai buni electricieni ai
Pină în prezent au şi fost înfiinţa niştilor, îşi întreţin bine loco poul toate locomotivele realizea
te o nouă secţie fotografică, un ate motivele şi realizează importanie ză economii la combustibil, în 2 ani in urmă, prezintă ţărani-' tru cel de-al ireilea cuptor de la oţe I.C.S.H.-lui.
lier de croitorie pentru copii, o secţie economii de combustibil. Şi acest seamnă că exemplul comunişti
de produse speciale de brutărie şi vor ¦fapt a contribuit în mare măsură lor a dat rezultate dintre cele lor muncitori noi piese de tea lăria nouă, nu mai avea ce face decîi Paul a prins puternic de minerul
la succesele însemnate dobîndite mal bune.
fi înfiinţate o secţie de legat cărţi în trimestrul III. tru. să monteze întrerupătoarele. încolo heblului. O flacără puternică, ca un
Din cele de mai sus reiese că
şi dosare şi o spălătorie şi curăţăto Un alt factor, tot atît de în depoul C.F.R. Teiuş este o uni In sala mare a căminului cui- 1 toiul era gala. S-a apucat de lucru. fu lg e r i-a fript faţa şi mina dreaptă.
semnat, care a făcut să se obţi tate de frunte. Ea poate servi ca
rie chimică. nă succesele amintite mai sus, exemplu tuturor unităţilor do tural se adună în sărbători ti Era singur, doar cu maşinile: cîteva Paul a căzut !os, în nesimţire.
îl constituie remorcarea trenuri transporturi din regiunea noas
P. TOMESCU lor de marfă cu supratonaj. Atît tră. neri şi bătrini pentru a asculta' strunguri, cîteva maşini de găurit şi Sînt sigur. Am vrea noi să avem în Tîrziu de iot s-a trezit. Era ta spi-
în direcţia Sighişoara, cît şi în conferinţe ce amintesc despre' altele, care se odihneau în tăcere. Li tot I.C.S.II.-ul oameni numai din a- tal. In jurul lui foiau cîţiva medici şi
direcţia Cîmpia Turzii, majorita GH. PAVLIC realizările colectiviştilor şi in-' niştea îl apăsa, îl făcea să simtă mai ceştia ca Brăilescu Cornel, Creţii Au surori. /I întors capul şi pe scaun a
tea trenurilor de marfă remor tovărăşiţilor din ţara noastră. mult lipsa prietenilor pe care, cu o ret sau ca Timofie Bahrim... Cum slai dat cu ochii de un prieten. L-a văzut
cate de locomotivele depoului zi mai înainte' îi condusese la gară şi-i cu pupitrul ? ca prin sită şi abia l-a recunoscui.
clin Teiuş sînt cu supratonaj. Şi GH. CORNESCU' sfătuise :
dacă ar trebui să evidenţiem pe — Imediat este gata. — Tu eşti, Vasile?
cineva ar trebui să amintim din corespondent — Aveţi de grijă. Chid veniţi¦îna- — Da, eu. Cum ie mai simţi?
nou numele mecanicilor menţio — Mai bine... Ce-i cu motorul?
naţi mai sus. Comuniştii din de
poul Teiuş au fost şi în această — Ştii - cu cît timp îl iermini. mai — L-ai salvat. L-ai salvat ca un
privinţă la înălţime.
devreme ? erou. Cinste ţie.
— Cu zece zile. -A-
— Bravo I Frumos dar pentru 7 No Aşa e Paul Salomchin. Totdeauna
iembrie 1 La fiecare sărbătoare de-a vrea să facă mai mult. Bunăoară,
noastră, eşti tot printre primii. săptămîna trecută depăşirile de normă
Paul a rămas dus pe gloduri. Şi-a zilnice erau în medie de 10 la suia.
reamintit de o altă sărbătoare, un 1 Săptămîna aceasta depăşirile au cres
Mai din anii trecuţi. Alunei se lucra cut cu 5 procente. După cît se pare
de zor la terminarea celui mai mare rezultatele acestea s-au cîştigat şi in
Nu trebuie scăpat din vedere, fumai din ţară. Paul făcea proba ven urma îndemnului prietenilor care au
de asemenea, faptul că munci
torii de la atelierul de reparaţie tilatorului de la cauperul nr. 1. A îm plecat la şcoala de maiştri şi care, la
a! depoului, au ştiut să înlăture
la timp toate micile defecţiuni pins heblul. şi motorul electric a în plecare i-au spus 7
care s-au ivit la locomotive. în
locuirea unui cuzinet, sudarea ri ceput să pună în mişcare ventilatorul, — Să ai grijă, Paule. Cînd o să
nei conducte, înlăturarea vreu-
invîrtindu-l cu mii de ture pe minut. ne întoarcem din Bucureşti, peste doi
De faţă era şi inginerul Fernea. Amân ani, să le găsim lot fruntaş - in mun
doi au început să zimbească — semn că...
de\ mulţumire că ventilatorul funcţio C. CRĂGIUNESCU
« 'W 'w 'X <