Page 79 - 1958-10

Nr. 1196
°Mişcarea de inovaţii a cu­
prins cu fiecare an un num ăr'
tot mai mare de tineri. Astăzi,
p a g f nîn unităţile economice din re-;
glunea noastră muncesc 201
tineri inovatori, a căror con-;
tribuţie Ia îmbunătăţirea func­
ţionării agregatelor este deo­
sebit de importantă.
• In raionul Petroşani, de;
la începutul anului şi pînă în
prezent, 130 tineri inovatori;
au depus Ia cabinetele tehnice (
487 propuneri de inovaţii. E-;
conomiile antecalculate ce se,
vor realiza în urma aplicării,
acestor propuneri se ridică Ia(
suma de 401.740 lei. Amintim;
că din cei 130 tineri inova-,
tori, un număr de 11 sînt fete.,
• La I.F.E.T. Orăştie, sînt,
9 tineri inovatori. Din propu­
nerile depuse spre aplicare la,
cabinetul tehnic, nu a fost nici;
una respinsă.
• Cercul A.S.I.T. de la U-<
zina electrică din Vulcan a,
ocupat locul III în concursul*
de inovaţii pe regiune, care a<
avut loc cu cîtva timp în ur-,
mă. De remarcat faptul că»
majoritatea membrilor acestui,
cerc sînt tineri.
• O muncă susţinută cu ino-,
vatorii tineri a desfăşurat co
mitetul U.T.M. şi cabinetul,
tehnic de la Uzinele metalur-«
gice din ZIatna. Ca urmare a ,
acestei munci, de la începutul«
anului şi pînă în prezent, au,
fost aplicate 7 propuneri. Su-<
ma economiilor antecalculate,
rezultate din aplicarea aces­
tora se ridică la 1.2 0 0 .0 0 0 lei tea luptei pentru progresul teh­
• La U. M. Cugir, de fie- 1
care inovator tînăr revine ca,
recompensă în urma inova­
ţiilor aplicate, suma de 720 lei.
Electricianul Viorel Cimpoi eşu, este unul dintre cei mai ti-
neri inovatori de la Atelierele C.F.R. din Simeria. Numai anul
acesta, i s-au. acceptat pentru aplicare patru inovaţii,
ÎN FOTO : Viorel Gimpoieş u, în faţa uneia dintre inovaţiile
sale.
Bună inovafie,
foarte bună,
dar ...
La început toată lumea a fost
entuziasmată. Toată comisia de
inovaţii de la Atelierele C.F.R.
Simeria, a exclamat în cor:
— Inovaţia este bună! Ţinâ­
nd inginer să fie recompensat
iar inovaţia să fie aplicată ne-
întîrziat I
Peste citeva zile, inovaţia in­
ginerului Remus Popa, ,,Dispo­
zitiv centru îndoit tablă" era
gata şi aştepta să fie întrebu­
inţată. Toţi o admirau, îşi fre­
cau palmele. „Ei, acum să tot
îndoim, la tablă" ziceau unii.
Şi zile in şir, prin faţa ino­ Apoi, îşi explică sieşi.
vaţiei, s-au perindat care mai — Vasăzică, dacă un electrod vaţie importantă. Ştiţi, de atîtla
de care. Toţi au lăudat-o, toţi lucrează în baie nu se vede. O- ani de cînd lucrez aici, cunosc
l-au bătut pe umăr pe ingine­
rul inovator. Un singur lucru a
fost uitat: să se pună dispoziti­
vul la lucru. De aceea şi astăzi,
„Dispozitivul pentru îndoit ta­
blă" mai aşteaptă.
Entuziasmul a pierit, comi­
sia de inovaţii rezolvă alte şi
alte propuneri. Inovaţia ingine­
rului Remus Popa a început să lectrică a Combinatului siderur­ stat şi am chibzuit cum aş putea
ruginească. Undeva, in secţia gic din Hunedoara, înainte de a face ca ele să lucreze mai puţin
l-a locomotive, muncitorii îndoa­
ie tablă cu ciocanul.
Intr-o zi, cineva a întrebat pe
responsabilul cabinetului teh­ lectrice“. Avea în minte întrea­ ore pe zi. O să introduc altă
nic : ga lucrare. Vedea dinainte cum sursă mai puţin costisitoare. Cred
— Ce-i cu inovaţia ingineru­
lui Remus Popa ? Se aplică ?
— Aaa, inovaţia aceea ? Bună
inovaţie, foarte bună. Dar nu se
aplică. Se aşteaptă dispoziţia
conducerii atelierelor...
Mai multă atâţia muai
cu tinerii inovatori
La Hunedoara sau Vulcan, la
Brad sau Cugir, la ZIatna sau
Simeria, pe întreg cuprinsul re­
giunii, acolo unde e deschisă
vreo exploatare minieră sau
funcţionează un furnal, acolo
unde funcţionarea agregatelor
e susceptibilă îmbunătăţirii, a-
colo îl găseşti. Fie că lucrează
la strung, sau locomotivă, pe
inovator, acest om înaintat,
după terminarea orelor de mun­
că îl întîlneşti la cabinetul teh­
nic al întreprinderii respective
răsfoind cărţi de specialitate,
împestriţind carnetul cu cifre şi
semne nu de mulţi înţelese.
Zile şi nopţi de gînduri, de
dezbateri intime, de greutăţi; şi
în sfirşit, după multe căutări,
modest, prezintă spre aprobare
cabinetului tehnic un dosar cu-
prinzînd file scrise şi schiţe, ro­ vatori, prin propunerile prezen­
dul muncii sale de creaţie: ino­
vaţia.
încadrat în mişcarea de masă,
a inovatorilor, omul de azi dez­
văluie potente nebânuite; ieri,
un simplu muncitor anonim ;
azi, cunoscut, respectat, in frun­
nicii.
Şi printre primele rinduri, ca
totdeauna, tineretul. Entuziast,
G î n d u r i de v i i t o r
Cornel s-a sculat ceva mai de
dimineaţă ca de obicei. S-a îm­
brăcat de grabă şi a pornit-o
către combinat. Ajuns la oţelă-
ria electrică se apucă să studie­
ze din nou întregul proces de
funcţionare al cuptoarelor. După
ce cercetă cu mare atenţie cup­
torul, intră în cabină la masa
de comandă. începu să apese pe
butoane, să vadă starea de func­
ţionare. Apoi, ieşi pe platforma
de încărcare. Îşi încrucişă mîi-
nile şi stătu aşa mult timp. Se
mai suci un pic, apoi, se uită
spre cuptor.
— Nu, nu se văd electrozii.
ţelarul merge în cabina de co­
mandă să se uite dacă becul este
aprins. După aceea ia măsuri.
Se pierde timp. Ce-ar fi să rea­
lizez un sistem de semnalizare
vizibil, aici pe platformă, care să
arate imediat dacă electrozii lu­
crează în baie ?
Aşa a gîndit tînărul Cornel
Crişan, electrician la oţelăria e-
prezenta la cabinetul tehnic ino­
vaţia „Instalaţie de semnalizare
a reglării electrozilor pe plat­
forma de lucru a cuptoarelor e-
oţelarii privesc spre becurile a-
şezate pe o tăblie lîngă cuptoare
să observe imediat ce se întîmplă
în cuptor. Toată strădania lui de
luni de zile părea a fi încununată
de succes. N-a fost de-ajuns însă.
A trebuit să procure materiale,
tînărul inovator, deşi îi plac des­
tinderile, nu ezită să dea glas
chemării, nu pregetă să sacri
fice ore şi zile, muncii aiît de
grele dar atîi de bogate in sa­
tisfacţii: muncii de inovator.
In raionul Petroşani e încura­
jat. Propunerile ii sînt studia­
te cu atenţie, aplicate. E încon­
jurat de grija tuturor, sprijinit
de toţi. Incepînd cu Comitetul
raional U.T.M. şi sfîrşind cu
cabinetele tehnice din Vulcan,
Petrila sau Petroşani, peste tot
găseşte imbold in muncă. Poa­
te tocmai de aceea tinerii din
raion au prezentat cabinetelor
tehnice 487 propuneri. Nu e pu­
ţin.
La U. M. Cugir, cei 15 ino­
tate au adus economii antecal­
culate în valoare de 237.550 lei.
La I.F.E.T. Orăştie, Adam Do-
miţian creează un orginal dis­
pozitiv prin care evită complect
pierderile la tuburile cu oxigen. [ nu le trece prin minte să se j
Exemple de acest fel sînt atîtea,
îneît doar enumerarea lor ar
umple pagini întregi.
Hunedoara în schimb, acest
oraş cu puternicele sale unităţi
industriale, cum ar fi combina­ mutator de tensiune la maşi­ cîţiva kilometri. Ion Dascălu, rea de combustibil convenţional,
tul siderurgic, întreprinderea de na electrică de mandrinat mecanicul de locomotivă, scru­ împreună cu schimbul mecani­
construcţii siderurgice, oferă un ţevi", „Dispozitiv automat de tează depărtarea. Se întoarce cului Grigore Atedrea, locomoti­
aspect mai puţin îmbucurător. oprire a electromotorului de apoi către fochist, un tînăr de va lor a făcut numai în luna sep­
La combinatul siderurgic spre la compresor", „Întrerupător vreo 18 ani, Dumitru Jurjiu, şi-i tembrie mai mult de 27 tone e-
exemplu, numărul tinerilor ino­ de siguranţă", „Contact de j spune:
vatori este foarte mic. Un cu- siguranţă la apărătoarea an­
vînt de spus în această direcţie grenajului de strung... Şi ] la un lucru...
îl are comitetul U.T.M. pe com­ L încă una, dar acolo nu-s de- j> Jurjiu devine atent. Dascălu — Tînărul acesta, spune tova­
binat.
Acelaşi lucru e valabil şl pen­ sformatorului maşinii electri­
tru cabinetul tehnic al I.C.S.H., ce de sudat ţevi cap la cap"... să înlăturăm un defect pe par­ este mîndria depoului nostru.
unde dosarele tinerilor inova­
tori sînt pline de praf. Intîrzie-
rea cu care sînt rezolvate pro­
punerile dovedeşte o slabă pre­
ocupare din partea conducerii sionat radioamator şi radiote­ mult...
organizaţiei de U.T.M. şi chiar legrafist.
a conducerii întreprinderii.
Munca cu tinerii inovatori
merge sub posibilităţi şi în ra­
ionul Brad. Aici, întreg biroul
raional U.T.M. priveşte cu su­
perficialitate mişcarea de ino­
vaţii, fapt care explică contri­
buţia slabă a tinerilor la această
mişcare.
Deficienţele semnalate pot şi
trebuie să fie grabnic remedia­
te. Pentru aceasta, se cere mai
mult interes din partea condu­
cerilor întreprinderilor, din par­
tea organizaţiilor de U.T.M.,
mai mult sprijin acordat tineri-
i lor de către cabinetele tehnice.
' A. BLAIU
să găsească locul cel mai potri­
vit pentru instalaţii. încet, încet,
totul a fost gata. Conducerea
secţiei a găsit că inovaţia tînă-
rului Cornel este foarte necesară
şi a aplicat-o. Acum cînd te afli
pe platforma oţelăriei electrice,
vezi cum becurile se aprind, cum
oţelarii le privesc cu atenţie. Şi
toţi ştiu că este opera tînărului
electrician Cornet Crişan.
De atunci a trecut timp. Cor­
nel lucrează tot Ia efelărie. Cînd
am trecut pe acolo meşterea ce­
va. L-am întrebat bineînţeles toi
despre inovaţie.
— De cîteva luni de zile mă
tot gîndesc să realizez o ino­
partea electrică a cuptoarelor
cum ai cunoaşte un obiect per­
sonal de care te foloseşti în fie­
care zi. Ia vino numai să vezi...
După ce a explicat întregul
proces de elaborare al oţelului,
m-a dus jos la motoare.
— Motoarele acestea acţionea
ză electrozii şi merg continuu.
N-am cînd să le fac revizie. Am
fără a stînjeni producţia. Am a-
juns la concluzia că este posibil.
Cred că peste puţin timp motoa­
rele o să meargă numai două
că va fi cea mai bună inovaţie
a mea de pînă acum. Atunci o
să pot face revizia maşinilor, se
vor realiza economii de energic
electrică. Deocamdată însă a n
numai în plan. Pînă oi pune-o
în aplicare mai durează.
drumul soeiA EisM um i
Patru
inovaţii
intr-un an
— Viorel Gimpoieşu, electri-
iţ cian...
Ne aşezăm pe două scaune,
fafă-n faţă. In jur mese în­
clinate, schiţe, aparate de mă­
surat. Atmosferă de cabinet
tehnic. Viorel Cimpoieşu vor­
beşte rar, mai mult aşteaptă J,
să fie întrebat. Întreb :
— Lucrezi de mult la Ateii- )
erele C.F.R. ?
— Da, sînt in Simeria din
1948 de cînd am început şcoa­
la profesională. Ca muncitor, ;
lucrez însă din 1951.
— Ai multe inovaţii ?
— Am citeva. Anul acesta j
mi s-au acceptat patru...
Ascult şi totodată îl cerce­
tez pe tînărul din faţa mea.
Are 25 de ani. Poartă o salo­
petă unsuroasă. Are faţă pre­
lungă, ochi mari, căprui, în­
cadraţi de nişte sprincene ne­
gre, bogate. Un tînăr energic,
vioi, frumos. Mă gindesc că
la vîrsta aceasta, unora nici
apuce de inovaţii. Viorel Gim- j
poieşu, are numai m u l acesta
patru. 11 întreb:
— Poţi să le numeşti 2
— Desigur, notează: „Co­ Pînă la Teiuş, au mai rămas călu este fruntaş în economisi­
cit coautor: „Deplasarea tran­ continuă:
Aflu că Viorel Cimpoieşu ] curs, să ajustăm o piesă. Dar
este un bun meseriaş, fruntaş nu întotdeauna avem cu ce. Eu
in producţie.
Mai aflu că este şi un pa­ lizor portativ. Ne-ar ajuta foarte
— In timpul liber, îmi spu­
ne el, mă pasionează radioul.
Stăm faţă-n faţă. Pun în­
trebări, iar Cimpoieşu răs­
punde. Nu se deosebeşte a-
proape cu nimic de alţi ti­
neri. Modest, curajos, ener­
gic, însetat să cunoască toi
mai multe.
Dacă ne-ar vedea cineva,
ar spune poate:
— Uite, doi tineri stau de
vorbă.
Da, doi tineri. Dar unul \
dintre ei este inovator. Şi
asta e un lucru mare.
P. GEORGESCU
— Şi cum o să intitulezi ino­
vaţia ?
— La asta nu m-am gîndit.
Las mai la urmă cînd o să izbu­
tesc. Şi aceasta în cel mai scurt
timp. Sînt sigur.
Cornel, acel băiat tînăr vor­
bea cu atîta pasiune şi cunoaş­
tere, îneît aveam impresia că
este inginer. A. VASILESCU
ţ La laminorul trio din
* Gheorghe Huh. Inovaţiile sale
¦ Gheorghe Huh, în timpul lucrului.
IN FOTO: Lăcătuşul
' '-W Tineri inova
de la Petrila
Serviciul tehnic al exploatării
miniere Petrila dă o atenţie de­
osebită mişcării de inovaţii. Cu
fiecare an, numărul propuneri­
lor de inovaţii a crescut simţi­
tor realizîndu-se economii in
valoare de sute de mii de lei.
Cea mai mare parte din propu­
nerile acceptate aparţin tineri­
lor muncitori şi ingineri. Lăcă­
tuşul loan Gaiţă, are pînă a-
cum 10 inovaţii. Printre altele,
el a reuşit să înlocuiască o serie canică pentru capul de întinde­
de piese importante la motoarele
de fabricaţie străină care, din
cauza lipsei pieselor de schimb
trebuiau abandonate. Exemplul
comunistului loan Gaiţă, a fost
urmat de mulţi alţi tineri. In­
ginerul Bujor Albu, proaspăt
absolvent al Institutului de mine
din Leningrad, de curind a re­
alizat două inovaţii de mare
importanţă pentru exploatare.
Prima „Betonarea galeriilor în
j
)
Mecanic şi inovator
Trenul goneşte ca un bolid. Jurjiu va fi mecanic. Ion Das­
— De cîteva zile mă gîndesc te toate acestea, Ion Dascălu
— Uite, de multe ori, trebuie rul organizaţiei de bază P.M.R.,
m-am gîndit să fac un mic po­
Jurjiu îşi dă cu părerea :
— Da, n-ar fi rău, mai ales
că în majoritatea cazurilor avem
de ajustat cîte ceva. Cu polizo­
rul ar merge repede şi bine. Dar
cum ?
Semnalele de pe dreapta căii
ferate anunţă intrarea în gara
Teiuş. Convorbirea tinerilor de
pe locomotivă se întrerupe. Pes­
te cîteva minute, trenul garea­
ză în staţie, locomotiva decu­
plează vagoanele şi intră in de­
pou. Mecanicul şi fochistul se
despart. Despre polizorul por­
tativ n-a mai amintit nici unul.
Peste cîteva zile, Dascălu îl
cheamă pe Jurjiu de-oparte:
— Hai să-ţi arăt ceva.
Şi i-a arătat un polizor mic,
portativ.
— Cum, l-ai şi făcut ?! excla­
mă Jurjiu. Cînd ai avut timp ?
— In orele libere. L-am şi
încercat. Merge strună.
Mecanicul de locomotivă Ion
Dascălu are 27 de ani. Este cel
mai bun mecanic de locomoti­
vă din depou. Mulţi dintre fo-
chiştii pe care i-a avut, sînt a-
cum mecanici de locomotivă.
Aurel Popa şi Ştefan Borza au
lucrat şi ei cu tînărul Ion Das­
călu. Acum sînt mecanici. Pes­
te cîtiva ani si tînărul Dumitru
Combinatul siderurgic Hunedoara, lucrează
au adus îmbunătăţiri simţitoare în procesul de
n t îm u ¦
OF
cofraj fix semicircular“, şi a
doua „Săparea de galerii cu
profil dublu şi simplu direct în
vederea betonării“ aduc în­
treprinderii economii de peste
2 0 0 .0 0 0 lei anual.
Tînărul inginer Petre Ciuper­
că şi lăcătuşul Gheorghe Butu-
za, studiind împreună, au re­
uşit să realizeze două inovaţii
importante. „Apărătoarea me­
re la transportorul cu raclete“,
creată de ei, exclude pericolul
de accidentare a transportorului
cu raclete existent pînă acum.
Economiile însemnate realizate
în urma cejor 98 de inovaţii a-
plicate în producţie din anul
trecut şi pînă acum, sînt de
peste 600.000 lei, ele contribuind
totodată la micşorarea efortului
fizic al oamenilor. ¦
GH. CREŢU
¦
conomii la combustibil Şi pes­
mai este şi inovator.
răşul Vasile Stremţan, secreta­
Fără exagerare, Ion Dascălu,
este un mecanic aşa cum tre­
buie: modest, energic, cu vaste
cunoştinţe tehnice, întotdeauna
în căutarea noului. Cu alte cu­
vinte, un om dintr-o bucată.
S. PAUL
Pe Ie negre
Visul tovarăşului
Zlâtîor
Şedinţa a fost furtunoasă. Au
discutat, au analizat, au luat ho-
tărîri. Şi a doua zi, membrii co­
mitetului U.T.M. au pornit prin
secţii. S-a stat de vorbă cu tine­
rii, s-au studiat posibilităţile, s-a
lansat chiar şi o chemare Ia în­
trecere. Roadele au început să
se arate.
Tov. Teodor Marcu de Ia ca­
binetul tehnic al Combinatului
siderurgic Hunedoara, nu mai
prididea cu primirea dosarelor,
cu înregistrarea lor. Biblioteca
era pur şi simplu asaltată. Se
citea, se lucra pe rupte. Comisia
de discutare a propunerilor de
inovaţii nu mai avea timp nici
să servească masa. Se îngrămă­
diseră propunerile tinerilor ino­
vatori îneît nici mai mult nici
mai puţin, se punea problema
găsirii unui sediu mai spaţios
pentru cabinet.
...Tovarăşul Anton Ziătior, se-
şi tînărul inovator
producţie.
iii k t u n t ; {eut««»««
Pag: 3
Inovatori fruntaşi
Irig. CONSTANTIN D. IONESCU
Trustul 4 Construcţii
Hunedoara
FANICA VITEE
termolehnicixm, Combinatul
siderurgic Hunedoara
PAVEL BUDEAN
sudor, Atelierele C.F.R,
Simeria
cretarul comitetului U.T.M. pe
Combinatul siderurgic din Hune­
doara se trezi zîmbind. Afară,
toamna cernea o ploaie deasă,
măruntă. Abia atunci şi-a dat
scama că totul n-a fost decît un
vis. Că la cei 14 tineri inova­
tori nu s-a mai adăugat nici u-
nul. Şi i-a părut rău...
„Noi am f ă c u t! *
— Am muncit tovarăşe, noî,
eu, comitetul.
Teodor Braga, secretar al co­
mitetului U.T.M. zîmbi candid,
aîişînd mina omului cu cugetul
împăcat.
— Avem 15 inovatori, cinci —¦>
spre-ze-ce inovatori tovarăşe.
Şi 15 inovaţii. Şi economii mari,
aproape 240.000 lei. Noi am
făcut, comitetul...
— Puteţi dovedi ?
— Da... dar să vedeţi... asta...
ia noi... cum să vă spun... înţe­
legeţi cLs...
înţelegem cum să nu. înţe­
legem că !a U. M. Cugir, miş­
carea tinerilor inovatori nu e de
loc sprijinită eătrr>
U.T.M. '
O situaţie curioasă
Să fie într-adevăr aşa ? De
necrezut. E posibil oare ca în
raionul Brad, cu ponderea sa in­
dustrială, cu specificul său, să
nu existe nici un tînăr inova­
tor ?
Şi totuşi aşa e. In raion au
sînt tineri inovatori. Nici unul.
Cu luminarea să-i cauţi şi nu-i
găseşti. Dacă nu credeţi, între­
baţi biroul raional U.T.M., pe to­
varăşul loan Deac. Şi dacă o
să nege, să nu-i credeţi. A mai
fost întrebat odată şi n-a răs­
puns. Probabil nu ştia. Sau încă
nu-i găsise. Poate între timp, prin
cine ştie ce miracol, o fi găsit
vreunul. Tot ce se poate. Nu
ştim.
Situaţia cu tinerii inovatori,
care nici azi n-a ajuns ia Comi­
¦ tetul regional U.T.M., ne face să
credem că într-adevăr raionul
OîO»*>*- Brad n-are tineri inovatori. Aşa
o fi tovarăşe Deac ? Sau şi a-
ceasta e o formă a „interesului"
fată de mişcarea inovatorilor ?
J. ALBULESCU