Page 8 - 1958-10
P. 8
Pao, A DRUMU!. snCfAUSMUrUI Nr 1 1 7 8
L?xaE3BS33ţroR^«»ww%W*BR!aBi3îa •nFiwa®»«.'**rr^-r^r*»,'-t&WNaxnssxşxxBBm
Cu prilejul celei de-a IX-a aniversări
xtUuneiB s liii • x ü tlrn e lß şjtlri • x ü tlm ele ş iir i ¦.toMmeiß. ştiri, a R. P. Chineze
!Şg5gSaaBBS5a&gggSBEBBaGBSgEIESâ3rasg33B3gigBSmg a a a s^
Telegrama a te a fi de 1. S. tSrtsşcicav şi
. E. Voroşilov conducătorilor ?. G. Chinez
y
şs ai guvernului I. P. Chinoza
o ssm fâ& m EssEw gm m mwiimaR#®* MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite telegrama a-
dresată de N. S. Hruşcipv şi K. E. Voroşilov conducătorilor
P. 6. Chinez şi ai guvernului R. P. Chineze.
Tovarăşului MAO TZE-DUN,
Raportul secretarului general Condamnarea unor preşedintele Republicii Populare Chineze, preşedintele
spioni ciankaişişti Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez
cPrezente 4ominetfb.PL§ekEiUIÂRk al O» N, II. cu p riv ire Ia siiuafia
din Liban si Io rd an ia
Colectivul Teatrului naţional în R. P. Chineză Tovarăşului L1U Ş A O -Ţ I,
„L L. CamgialeH a sosit NEW YORK 1 (Agerpres). — prezent data terminării retragerii
La New York a fost dat publi trupelor S.U.A.“ şi că ele „spe PEKIN 1 (Agerpres). — Chi preşedintele Comitetului Permanent a! Adunării
la Moscova cităţii raportul secretarului gene ră“ să termine retragerea tru na Nouă anunţă : Recent tribu reprezentanţilor populari clin întreaga Chină
ral al O.N.U., D. Hammarsk- pelor americane spre sfîrşitul nalul militar dui oraşul Siamin
joeld, cu privire la îndeplinirea lunii octombrie „cu condiţia că ,a pronunţai sentinţa in procesul Tovarăşului C1U EN -LAI,
unui grup de agenţi americano-
premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze
MOSCOVA 1. Corespondentul Presa din localitate a consacrat rezoluţiei sesiunii extraordinare evoluţia securităţii internaţionale c.iankaişişli trimişi în provincia In numele poporului sovietic, al Partidului Comunist şi
Agerpres anunţă : După cum s-a spectacolelor Teatrului naţional a Adunării Generale referitoare în ce priveşte Libanul se va îm Futzian de către organele de spi guvernului Uniunii Sovietice, vă felicităm cu cordialitate, dragi
anunţat, în seara zilei de 30 sep cronici teatrale pline de apre la situaţia din Liban şi Iordania. bunătăţi“. onaj americane şi ciankaişiste. prieteni, şi in persoana dvs. întregul popor chinez, Partidul
tembrie, după cîteva spectacole cieri elogioase. Comunist Chinez şi guvernul R. P. Chineze, cu prilejul celei
date în oraşul oţelarilor, Zapo- In raport se vorbeşte despre In raport se subliniază în Trei agenţi au fost condam de-a IX-a aniversări a Republicii Populare Chineze.
rojie, în cadrul manifestărilor De sigur că venind la Mosco tratativele pe care secretarul ge continuare că guvernele Angliei naţi la moarte iar doi la închi
prilejuite de „Zilele culturii ro va, colectivul este încercat de neral al O.N.U. le-a dus în ca şi Iordaniei duc de asemenea soare pe diferite termene. Stre- Această dată glorioasă este sărbătorită de popoarele fră
mîneşti“, colectivul Teatrului na emoţii puternice, nu este uşor pitalele Iordaniei, Republicii Ara tratative asupra datelor „începe curîndu-se in provincia Siamin ţeşti ale ţărilor noastre în condiţiile dezvoltării continue a re
ţional „I. L-. Garagiale“ a sosit să joace în capitala sovietică, be Unite, Irakului şi Libanului, rii şi terminării“ retragerii tru aceşti agenţi au încercat să or laţiilor de cea mai sinceră prietenie, colaborare şi ajutor reci
la Moscova. în oraşul în care joacă aseme şi sînt citate textele memoran pelor engleze şi că „retragerea ganizeze strîngerea de informaţii proc multilateral, bazate pe principiile sfinte ale internaţionalis
nea colective cum sînt ale dumurilor primite de el din par trupelor va începe în octombrie ou caracter militar, politic şi e- mului socialist.
Artiştii romîni au fost întîm- MHAT-ului, Teatrului mic, sau tea guvernelor S.U.A. şi Angliei. şi se va termina imediat ce va conom.ic, să organizeze diversi
pinaţi la gara Kursk de Mihail ale altor teatre excelente. Avem permite situaţia din această re- uni pe căile ferate, fabrici şi u- Prietenia dintre popoarele sovietic şi ce! chinez este conso
Dalea, ambasadorul R. P. Rc- totuşi ferma încredere că nu Din raport şi din memoran giune zine. lidată pe veci prin ţelul comun în lupta pentru comunism. O
mîne la Moscova, I. Pahomov, vom dezminţi aşteptările specta dumurile anexate, reiese limpe garanţie sigură a triumfului cauzei comune a popoarelor noastre
locţiitor al ministrului Culturii torilor şi vom reprezenta şi aici de că şi Statele Unite şi Anglia Problema cipriotă este unitatea fermă a partidelor comuniste ale Uniunii Sovietice
al U.R.S.S., Tiberiu Petrescu şi cu cinste arta teatrului romî- însoţesc promisiunile referitoare şi Republicii Populare Chineze. Un eveniment important a fost
Traian Şeîmaru, consilieri ai nesc“. la retragerea trupelor lor cu fot Consiliu! permanent! M. A. T. O recenta întîinire de Ia Pekin a conducătorilor Uniunii Sovietice
ambasadei R. P. R„ Zavadski, felul de rezerve pentru a tergi şi Republicii Populare Chineze, care a demonstrat din nou în
M. Tarev, N. Staniţîn, I. Mord- Vineri, 3 octombrie, în sala versa pînâ la o dată nedefinită n-a ajuns la nici wn acord faţa întregii lumi unitatea deplină de vederi a popoarelor
vinov, artişti ai poporului din Teatrului central de copii din îndeplinirea rezoluţiei sesiunii noastre în cele mai importante probleme actuale. Această în
UsR.S.S., reprezentanţi ai Minis Moscova, va avea loc primul extraordinare a Adunării Gene PARIS (Agerpres). — In ciei în N.A.T.O., Melas, a cri tîinire a demonstrat încă o dată forţa de nezdruncinat a priete
terului Culturii, numeroşi artişti spectacol al Teatrului naţional rale a O.N.U. cadrul şedinţei din 30 septem ticat cu vehemenţă planul bri niei sovieto-chineze, a demonstrat hotărîrea noastră comună si
şi regizori, critici teatrali, zia „I. L’. Caragiale“, care va pre brie a Consiliului permanent tanic privitor la Cipru, care in faptul că sîntem gata ca împreună cu popoarele iubitoare de
rişti. Solilor artei romîneşti li zenta publicului moscovit piesa Astfel, referitor la retragerea N.A.T.O. nu s-a ajuns la nici un tră în vigoare la 1 octombrie pace din toate ţările să apărăm cauza păcii şi securităţii inter
„O scrisoare pierdută“. trupelor americane din Liban, naţionale, hotărîrea de a riposta agresorilor.
în raport se spune că guvernele
Libanului şi S.U.A. „discută în Oamenii sovietici urmăresc cu bucurie şi mîndrie marile
succese ale poporului chinez în construirea socialismului. E-
s-au oferit buchete de flori. acord în problema Ciprului. a. c. conomia naţională a R. P. Chineze cunoaşte în prezent un n-
vînt fără precedent în istoria ţării. Traducînd în viaţă linia
Solicitat de corespondentul A- G8 ŞS Consiliul permanent N.A.T.O., Reprezentantul permanent al generală în construire a socialismului, poporui chinez realizează
gerpres Ia Moscova să-şi împăr care a dezbătut timp de două zile Greciei în N.A.T.O. pleacă un adevărat salt gigantic, transformă patria sa într-un stat
tăşească impresiile culese în ur dio U t a sprijină muí qumm această problemă fără a ajunge miercuri la Atena pentru a dis socialist puternic cu o industrie modernă, o agricultură moder
ma primelor spectacole prezen la nici un rezultat, se va întruni cuta cu guvernul grec situaţia nă, o ştiinţă şi o cultură modernă.
tate la Zaporojie, Aurel Baran- BEIRUT 1 (Agerpres). — Pă Hegraph“ scrie că pe'adresa pri din nou vineri pentru a relua creată în urma refuzului brita
ga, conducătorul turneului, a turile llargi ale populaţiei din mului ministru Rasid Karami nic de a-şi amîna punerea în a- Aceste succese sînt legate direct de activitatea gloriosului
spus printre altele: „Fără nici o Liban sprijină cu căldură pro continuă să sosească din Liban discuţiile. piicare a planului cu privire la Partid Comunist care conduce şi îndrumă forţele poporului chi
exagerare pot spune că fiecare gramul noului guvern libanez. In cadrul şedinţei de marţi, re- nez. Călăuzindu-se după teoria marxist-leninistă şi dezvoitînd-o
Potrivit relatărilor ziarului „As şi din străinătate numeroase sa Cipru. în mod creator în condiţiile concrete ale ţării safe, ducînd o
spectacol a însemnat un triumf Siasa“, „Frontul unităţii naţio prezcntantul permanent al Gre luptă hotărîtă pentru puritatea marxism-Ieninismului, împotri
luturi din partea organizaţiilor va devierilor revizioniste, Partidul Comunist Chinez a ridicat
Atimosferă agifaSă la Atena întregul popor ia luptă pentru victoria deplină a socialismului
în ţara dvs.
al artei romîneşti. Publicul şi-a nale a Libanului“, ce>a mai mare politice şi obşteşti şi a unor per ATENA 1 (Agerpres). — A- şi-a reafirmat hotărîrea de a pu
manifestat călduros entuziasmul organizaţie politică din ţară, a soane particulare in care declară genţiile de presă occidentale re ne în aplicare planul Macmil Vă dorim, dragi prieteni, şi prin dvs. întregului popor chi
cljcmîndu-i de nenumărate ori luat hotărîrea de a spriijni activ că îl sprijină şi-i urează succes latează că în capitala Greciei, lan cu privire la Cipru. „Ccrcu- nez noi şi mari succese în construirea socialismului, în irit. -
(a rampă pe artiştii noştri, a- în îndeplinirea sarcinilor care domneşte o atmosferă de iritare rile politice greceşti, relatează a- rirea forţei marelui stat chinez.
coperindu-i literalmente cu flori. toate măsurile noului preşedinte stau in faţa guvernului. faţă de atitudinea Angliei, care genţia Reuter, nu-şi ascund pe
şi ale noului guvern. Ziarul „Te- simismul faţă de eforturile făcu Trăiască Republica Populară Chineză !
Trăiască Partidul Comunist Chinez şi guvernul R. P. Chi
te de Henri Spaak în vederea so neze !
Salut frăţesc eroicului popor chinez !
luţionării conflictului privitor la Trăiască prietenia veşnică şi de nezdruncinat dintre po
porul sovietic şi cel chinez.
LUPTA PENTRU LIBERTATE Cipru. Aceste cercuri îşi expri
mă dezamăgirea faţă de hotărî
rea britanică dc a nu participa
¦ CONTINUĂ ÎN FRANŢA la nici un fel dc discuţii privi N. IIRU.ŞCIOV K. E. VOROŞILOV
toare ia Cipru, dacă acestea nu
vor porni de la premisele pla
nului Macmillan“.
Proiectul noii constituţii gci diIU, pune de ţapi autorităţile priul său partid nu reuşea să chemind toate forţele republica Ziarele greceşti subliniază că Prim-seerctar al Comitetului Preşedintele Prezidiului
ne ia unire pentru bararea în Grecia se află în faţa unei g ra Central a! Partidului Comunist Sovietului Suprem
ulliste a fost aprobat. Referen colonialisle hnr-o situaţie ri- obţină in trecutele alegeri mai cele din urmă, a. drumului, spre ve crize naţionale şi cer convo al U.R.Ş.S.
dumul de la 28 septembrie, ţi dicolă. Dacă populaţia algeria- mult de cinci, la sută din vo fascism. carea unei sesiuni extraordinare al Uniunii Sovietice,
a parlamentului care să discute preşedintele Consiliului dc
nut in condiţii de maximă pre uă este intr-o măsură aşa de turi, să obţină, acum aprobarea „Masele populare, se spune problema Ciprului. Miniştri al Uniunii Sovietice
siune propagandistică oficială, mare ataşată Franţei atunci se constituţiei sale ani!democrati- în declaraţia Partidului Comu
de înşelăciune, teroare şi sa naşle in mod firesc întrebarea ce. Moscova, Kremlin, 30 septembrie 1958.
mavolnicii, aţii în Franţa me- de ce mai este necesară prezen- O propagandă abilă a făcut nist Francez asupra referendu pace, Paul Robeson. Vorbind despre
tropolkanâ cit şi in coloniile fu unei armate, de circa 600.000 ca mulţi cetăţeni !râncezi dori- mului, instruite de propria tor recenta sa călătorie in Uniunea Sovie-
franceze, a 'dat rezultatele scon- de oameni pe teritoriul alge- tori ai unei reînnoiri să voteze experienţă şi lămurite de Par lică, Paul Robeson a relevat giganti
tate de burghezia reacţionară riarh clc C(~- se dau zilnic lapte pentru constituţia gaullistă tidul Comunist Francez, aşa -^Szasas3X3SJBxa*QiasssB3aSiSsxcx3rxjss^saBixscaiatBcxnBSSk*2133 cele realizări ale poporului sovietic in
care, de altfel, a si cheltuit pen- înverşunate care durează de crezind că in felul acesta con cum a fost cazul şi acum exact diferite domenii ale vieţii. Referindu-
20 de ani, cu prilejul capitulă se la situaţia internaţională Robeson
tra aceasta miliarde de franci. Pa/ni an’ de zile între Armata tribuie la reînnoirea Franţei. De rii de la München, vor desco VARŞOVIA. — După cum relatează sindicalul metalurgiştilor din Germa a subliniat necesitatea intensificării
Dar cifrele publicate nu oglin- de eliberare naţională algeria- altfel, presa burgheză din peri in cufSnd adevăratul ca corespondentul din Varşovia al agen nia occidentală, datorită crizei de des luptei pentru pace. „Trebuie, a spus
racter al acestei politici şi vor ţiei China Nouă, la 30 septembrie a facere din acest an, în industria oţe el, să preîntîmpinăm pericolul unui al
dese nici pe departe adevărata nu trupele colonialiste fran- Franţa în tolalilatea ei conti- şti să găsească mijloacele pen avut loc la Varşovia cea de-a 78-a şe lului a R.P. Germane pesle 5.000 de treilea război mondial“. Paul Robe
tru a-şi realiza aspiraţiile pe dinţă a ambasadorilor R. P. Chineze muncitori şi funcţionari au rămas fără son a subliniat că o mare parte a
stare de spirU a populatei cezcn . ., , nuă şi după referendum propa- căi democratice". şi S.U.A. Următoarea şedinţă va avea lucru. Introducerea în multe întreprin poporului american esle conştientă de
loc sîmbătă 4 octombrie. deri a săptămînii reduse de lucru a gravitatea situaţiei. „Spre deosebire
franceze, Cer'ndu se d‘> fapt Reprezentantul guvernului ganaa pe Ierna „reînnoirii' care, Dragostea de libertate a dus la scăderea veniturilor a 44.500 de America lui Dulles, a declarat el,
francezilor să s1e pronunţ~e asu1 provizoriu al Republicii Alge- pretinde această presă, de-abia poporului francez, eroicele sal.e PEKIN. — In seara zilei de 29 sep muncitori din această ramură indus există o Americă progresistă şi mă
ria la New Voii;, Abdel Radar acum ar fi posibilă. Este evi- tradiţii de luptă împotriva tu tembrie mareşalul Pîn De-huai, minis trială. mîndresc că fac parte din ea“.
pra unui om şi nu asupra ţi Chanderli, intr-c declaraţie fă- dent însă că nici una din pro- turor formelor de tiranie îşi vor trul Apărării Naţionale al R. P. Chi
cată presei in legătură cu re- btemele mari care stau in faţa spune în cele din urmă cuvîn- neze, a oferit un dineu în cinstea de LONDRA. — Ziarul „Daily Workcr"
nui program precis şi lim zultatele referendumului din poporului francez şi în primul legaţiei Forţelor Armate ale R. P. Ro- a publicat un interviu al cunosculu-
Algeria sublinia tocmai acest riad încetarea războiului in tul, îndepărtind primejdia fas tai cîntăreţ american, luptător pentru
pede s-a mizat pe confuzia care caracter grotesc al aşa-zisei Algeria nu poale fi rezolvată mîne, condusă de generalul colonel
consulturi efectuate în Algeria in conformitate cu aspiraţiile cismului şi apărînd republica.
se creează totdeauna în cazul in problema constituţiei gatdlis- şi interesele poporului de cele
te. Dacă rezultatele ar ţi adz- mai. reacţionare forţe care s-aii
unor asemenea consultări ple várate, sublinia plin de ironie grupat în jurul lui De Gaulle.
Chandcrli, „atunci guvernul Dimpotrivă, sînt de aşteptat
biscitare. Din cauza presiunilor francez ar trebui să-şi retragă zile grele pentru Franţa, zile
corpul expediţionar trimis să in care primejdia fascismului
guvernamentale, forţele de !".cerească Algeria, care este, se va accentua si în care se va
atenta la toate cuceririle poli
mocratice nu au avut nici in după cum se pare că vor să tice şi sociale ale oamenilor Leontin Sălăjan.
convingă oficialităţile de la muncii. Este de aşteptat ca BONN. — Potrivit celor aniintale de
Franţa metropolitană şi în co Paris, o ţară locuită in propor- problema algeriană nu numai sn a FJ r?a î j ns za jjs bo sh r a r a b i b b b u i b b
ţie dc 98 la sută de supuşi buni să nu fie soluţionată, dar să se
lonii cu atit mai puţin posibili şi loiali ai republicii. m
complice şi mai mult deoarece 9 vr |L/-rT.Ţ MV A
tatea să desfăşoare o largă Cei doi la sută, a continuat ultra, co,.lo,ni,atişfii, ca.r,e au insta-
Chanderli, care au votai'impoiri-
campanie de lămurire cetăţe Conferinfa de presă f E ej M 01 a a m '
nească. La aceasia s-a adăugat VINERI 3 OCTOMBRIE 1958
teroarea făţişă dezlănţuită de
bandele de huligani fascişti a. lui Dulles SP HCTACO LF. C\ NEMATOG RAFI CE
împotriva organizaţiilor demo DEVA: Chemarea văzduhului ; b il; IL IA : Urme în noapte: BRAD:
PETROŞANI: Pe acelaşi drum ; Pă Haiducii: LONEA : Dany ; SIMERIA :
cratice cu scopul de a intimida WASHINGTON 1 (Agerpres). — terioare ale secretarului de stat, actua lăria lui Anatol ; ALBA 1ULIA : Bu Legendă din Polczia ; TEIUŞ : Ei iu
La 30 septembrie a avut loc o confe la politică „elastică“ este necesară gu nicul automobil ; Căţeluşul buclucaş ; beau viaţa: ZLATN'A : Fiii munţilor:
pe cetăţenii mai uşor de influ rinţă de presă a secrelarului de stat al vernului S.U.A. numai pentru a ajuta ORAŞTIE: Micul acrobat; SEBEŞ : APOLDU DH SUS : Luna de miere :
S.U.A., Dulles. Răspunzînd la între ciankaişiştilor să concentreze pe insu Minciuna j HAŢEG ; Bunicul automo BARU MARE: luna de miere.
enţat. Acţiunile teroriste nu nu bările corespondenţilor Dulles a afir lele de coaslă noi unităţi de artilerie
mat că Statele Unite sînt gata să şi alte forţe care le-ar ajuta să „ape
mai. ca nu au primit nici o ri- treacă la schimbări „importante" in re“ aceste insule şi să continuie ac
poziţia lor în cazul că China popu ţiunile provocatoare împotriva R. P.
postă din partea autorităţilor lară va accepta cererea sa cu privire Chineze.
poliţieneşti'dar au fost chiar va constituţiei, ar trebui să fie ttrat dictatura la Alger nu vor la aşa numita „încetare a focului“.
Perorînd despre „străduinţa" Sta
încurajate, miniştri din guver- supraoameni dace. ar fi intr-a- găsi niciodată un nmba, comun Cu toate că Dulles a încercat să telor Unite de a preîntîmpina extinde SELFXTIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
creeze impresia că Statele Unite ar fi rea acţiunilor militare din regiunea
nul De Gaulle ca Sousielle şi devăr singurii care au luptat. Cu popoiul algerian iubitor de gata să „schimbe“ întrucîtva pozi insulelor de coaslă, Dulles a făcut de Programul 1: 6,15 Muzică uşoară; 21.30 „Părinţi şi copii“ : 21,45 Muzi
alţii, dedindu-se la incitări si împotriva francezilor in Alge- libertate, ţia lor, cererea făcută de ele cu pri asemenea declaraţii care arată că gu 7(40 Muzică uşoară ; 9,30 „Iubiţi car că uşoară; 23,15 Concert de noapte.
vire la „încetarea focului“ reprezintă vernul Statelor Unite nu a renunţat tea“ : 10,00 Muzică din operete; li,03 Programul II : 14,30 Muzică uşoară:
provocări făţişe împotriva for ria". Deşi în condiţii grele, nu in- o încercare de a impune Chinei con încă la ideea de a-I menţine pe Cian Din cînteccle şi dansurile popoarelor; 15.30 Cîntccc şi jocuri populare rom:
diţii preliminare care ar fi egale Kai-şi pentru un atac împotriva Chi 12,00 Concert de muzică din opere: n eşti; 16,20 Muzică dc estradă : 17,30
ţelor democratice în discursu Votul in cadrul referendutnu- cape însă îndoială că va avea cu o recunoaştere a „justeţei“ ameste 13,05 Muzică distractivă; 14,30 Melo Roza vînturi.or: 18,05 „Sâptămina
rile pe care le-au rostit. O at lui pentru proiectul de constitu- loc un proces rapid de clari}i- cului american într-o chestiune inter nei continentale. dii populare romîneşti: 15,05 Muzică muzicii germ ane; 18,30 Cîntă Euge
mosferă de teroare fără mar ţie gaullistă a demonstrat încă care a opiniei publice franceze nă a R. P. Chineze — eliberarea sim fonică: 16,15 Actualitatea literară nia Frunză : 19,30 Emisiune literară j
gini a domnit în Algeria şi in odată ce rău imens cm făcut asupra adevăratelor scopuri Taivanului şi consimţământul ca aceri In timpul conferinţei sale de presă în revistele sovietice; 17,25 Muzică 21,15 Teatru la microfon: „Pe viaţă
celelalte colonii ale Franţei. In Franţei repun1!cane trădătorii, urmărite de cei care se înscău- străvechi teritoriu chinez să fie ocu secretarul de stat al S.U.A. nu a ezi din operete romîneşti > 18,05 Actuali şi pe moarte“ ; 23,15 Melodii populare
Algeria referendumul a fost or socialiştii. de teapa lui Guy nează la putere după referen- pat de trupele americane.
ganizat de armată, interzieîn- Mollet, Vincenl Auriol şi alţii, dum. Acest proces de clari.fica- tat nici de această dată de pro- tatea în ţările socialiste ; 18,30 „Fes romîneşti.
du-se orice manifestare a opo precum şi conducătorii partide- re va fi uşurat de faptul că După cum reiese din declaraţiile ul fera ameninţări la adresa poporului
lor burgheze, aşa-zis democra- Partidul Comunist Francez, chinez. tivalul Enescu în oraşele şi regiunile Buletine de ştiri: 5,00; 6,00;
ziţiei. Populaţia a fost adusă iicc, care au capiiulat în faţa care a stal ferm pe poziţie în 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
patriei“ : 19,05 Cronica ştiinţifică ; 17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
ca forţa să voteze. Piocentul complotiştilor fascişti de la timpul bătăliei împotriva con- 23,52 (progra-nnl I ) ; 14,00;
19,15 Muzică populară romînească in 16,00 ; l«,00 ; 21,00 ; 23,00 (pro
dc 90 la sulă pentru „Da" obţi- Alger. Numai dalorilă acestora stituţiei gaullisle, va continua gramul 11).
terpretată dc amatori ; 19,40 Muzică
nut în Algeria, in aceste con- a putut De Gaulle, care cu pro- lupta sa plină de abnegaţie,
uşoară) 21,00 Muzică instrumentală;
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon; 188: 189175. (Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică,.! MAI" - Deva.