Page 80 - 1958-10
P. 80
Pas. 4 n p u m u l socrA U SM nr.ni Nr î 195
hushhwmom&i«EronwiESSOEEBrofflsaBKnsassis^^
Vizita M m m de partid l A J x u r u e i e siirJL • juJXimele • ix ltirrve\& ş t i r i ' O NOUA
$1 g ifc n iiic ililc a I. P. nomine REALIZARE
a fizicienilor
l i i. Cehoslovacă
La Monumentul Naţional al Republicii Cehoslovace
PRAQA. — De la trimişii spe libertatea şi independenţa pa
ciali Agerpreş. — Pe colina Vit- triei lor. Lespezi de marmură o MOSCOVA 22 (Agerpres). *
kov din Praga, de unde se des roşie acoperă morminte ale eroi
făşoară minunata panoramă a lor poporului cehoslovac. Pe una Discutarea probleme Declaraţia ministrului li - Un grup de fizicieni sovie- %
capitalei cehoslovace, se înalţă dintre ele sînt înscrise datele: * tici a realizat o presiune re-*
impunătoarea construcţie de gra „Iulius Fucik — 1903—1943“. o cord de 5 milioane atmosfere, o
nit a Monumentului Naţional al
Republicii Cehoslovace. Răsună solemne acordurile fu A «fi« Afacerilor Externe al Libanului <• Această cifră depăşeşte de ze-S
nebre. Membrii delegaţiei romî • ce ori vechiul record mondial*
Marţi 21 octombrie, la ora ne se găsesc în faţa Mausoleului Iii fi!
10 , au sosit aici membrii dele marelui fiu al poporului cehoslo Iu problema politicii externe a ţării « la compresiunea materiei,*
gaţiei de partid şi guvernamen vac, vajnicul luptător pentru li NEW YORK 22 (Agerpres). în problema încetării experien »?* stabilit de fizicienii „aZmnearmicea-nsi;-,**¦
tale a R.P. Romîne în frunte cu bertatea poporului său, Klement In şedinţa din dimineaţa zilei ţelor. Principalele puncte ale a- comunică revista
tovarăşul Gheorghe Gheorgliiu- Gottwald. La placa de marmu de 21 octombrie a Comitetului cestei rezoluţii sînt, aşa cum a
ră pe care se află înscris nu Politic, la discuţia generală a- arătat Sastroamidjojo, următoa O¦ Ia". *<>
Dej. mele eminentului om de stat ce supra dezarmării, a luat cuvin* rele : In primul rînd ea cheamă ¦ Noua realizare în domeniul L
Pe marele platou din faţa mo hoslovac conducătorii de partid tul reprezentantul Olandei. Dis toate statele interesate să sus BEIRUT 22 (Agerpres). — Nu vom îngădui ca Libanul să
şi de stat romîni au depus o co cursul său nu s-a deosebit cu pende imediat experimentarea ar La 21 octombrie ziarele libane se transforme intr-o bază a im ¦ înaltelor presiuni, arată oa-*
numentului era aliniată o com roană de flori, pe ale cărei pan nimic de declaraţiile reprezen melor atomice şi cu hidrogen ze au publicat declaraţia lui perialismului şi intrigilor care
panie militară de onoare. Pe pa glici erau înscrise în limba cehă tanţilor S.U.A. şi Angliei. Ca pentru a crea astfel o atmosferă ¦ menii de ştiinţă, va face po-*
vilioanele monumentului fluturau cuvintele: „Marelui fiu al po şi aceştia, delegatul Olandei s-a favorabilă în vederea ajungerii
drapelele de stat ale R. Ceho porului cehoslovac, vajnicul pronunţat împotriva adoptării la un acord. ¦ sibil să se stabilească legile*
slovace şi R. P. Romîne. luptător pentru cauza socialis de către Adunarea Generală a
mului, Klement Gottwald. Din unor măsuri urgente în cele mai In al doilea rînd, se sublinia Hussein Ueini, ministrul Aface se ţes împotriva celorlalte ţări care guvernează fenomenele ®
Compania de onoare a pre partea delegaţiei de partid şi gu importante probleme ale dezar ză că este necesar să se reali
zentat onorul. In acordurile so vernamentale a Republicii Popu mării, în care s-ar putea reali zeze urgent un acord în această rilor Externe al Libanului, fă arabe. Vom pune ca.păt acestor ce intervin în adîncul pămîn- ¦>
lemne ale unui marş funerar lare Romîne“. za un nou progres la actuala problemă.
membrii delegaţiei romîne au sesiune. cută unui corespondent al agen intrigi şi vom pedepsi pe cei ce tului, să se elucideze structura*
depus o coroană de crizanteme In Mausoleul lui Klement In al treilea rînd, în rezolu ţiei MEN în problema politicii le pun în aplicare. t nucleului pămîntului. Presiu-*
şi dalii la Monumentul eroului Gottwald, în faţa corpului neîn Fiind coautor al proiectului ţie se pune accentul pe răspun externe a Libanului. O•v nile foarte înalte sînt menite*o
necunoscut cehoslovac. Pe pan sufleţit al gloriosului conducător american de rezoluţie, repre derea O.N.U. faţă de această Libanul, a arătat Ueini, este ¦ să determine transformări chi-*
glicile coroanei erau scrise în zentantul Olandei nu a făcut chestiune. Statele interesate sînt
limba cehă cuvintele : „Glorie al popoarelor cehoslovace, ca decît să repete punctele princi invitate să raporteze Adunării Ueini a arătat printre altele: prietenul fiecărei ţări arabe, ¦ mice specifice, să producă *
veşnică eroilor cehoslovaci care şi apoi la cripta lui Antonin pale ale acestei rezoluţii. Generale asupra concluziilor la
s-au jertfit în lupta împotriva Zapotosky, credincios fiu al po care vor ajunge în tratativele Noi ne vom conduce cu fermi prietenul puterilor străine care ¦ substanţe sintetice noi. Nu*
fascismului, pentru libertatea şi porului său, membrii delegaţiei In şedinţa din după-amiaza lor, pentru ca Adunarea Gene
independenţa patriei lor. Din de partid şi guvernamentale ro zilei de 21 octombrie a Comite rală să poată lua măsurile ne tate după principiile pactului la rîndul lor nutresc sentimen ¦ este exclus ca prin metoda*
partea delegaţiei de partid şi gu mîne au păstrat un moment de tului Politic, al O.N.U., care dez cesare. naţional din anul 1943 care a tul de prietenie faţă de noi şi » exploziei să se poată obţine*
vernamentale a Republicii Popu reculegere. bate problema dezarmării, a lu stabilit politica noastră, potri respectă libertatea şi indepen «• diamako din grafit. După toă-*
lare Romîne“. In al patrulea rînd. rezoluţia vit căreia Libanul nu trebuie denţa noastră. « te probabilităţile, se vor ob-*
însoţiţi de înalţii demnitari at cuvîntul reprezentantul Indo arată că este necesar ca înceta l ţine rezultate remarcabile de*
Au fost intonate imnurile de cehoslovaci, membrii delegaţiei rea experienţelor cu arme ato
stat ale Republicii Cehoslovace romîne au străbătut apoi marea neziei, Aii Sastroamidjojo. mice si cu hidrogen să aibă loc nici să pună la dispoziţie baze Referindu-se la relaţiile din j: asemenea în studierea struc-*
şi Republicii Populare Romîne. sală închinată glorioşilor ostaşi pe scară mondială.
sovietici care şi-au jertfit viaţa E la declarat că este absolut militare, nici să acorde prefe tre Liban şi R.A.U., Ueini a l turii moleculare a materiei şi X
Membrii delegaţiei de partid pentru eliberarea Cehoslovaciei. Sastroamidjojo a subliniat că rinţe vreunui stat străin. spus : Aceste relaţii vor fi res
şi guvernamentale romîne înso Intr-o amforă de marmură roşie necesar ca în cadrul tratative tabilite şi se vor baza pe înţe J; în cristalografie. .ţ
ţiţi de înalţii demnitari cehoslo se păstrează aici pămînt ames marele interes pe care îl acor Noi, în sfîrşit, nu admitem
vaci au intrat apoi în sălile ma lor care vor începe în curînd nici un fel de pacte şi alianţe. legere reciprocă, prietenie, co t XX Fizicienii sovietici au ela-'î
relui Monument Naţional al Re tecat cu gloanţe şi schije de la dă ţările mici problemei dezar In ce priveşte relaţiile noastre laborare şi solidaritate. Zilele borat metode care permit ca
publicii Cehoslovace. Stalingrad. Pe plăci de marmu la Geneva să se ajungă la un cu statele arabe, noi am căzut următoare, a arătat el- va fi
mării nucleare se datoreşte fap de acord să facem parte din numit ambasadorul Libanului la l în fracţiunile infinitesimale 2
In prima sală, pe geamuri o- ră sînt înscrise cuvinte de slavă acord asupra încetării experien guvern cu condiţia lichidării tu
givale, sînt înscrise cu litere de tului că primejdia radiaţiilor a- turor manifestărilor negative Xde secundă dinaintea explo-*
aur numele diferitelor oraşe şi şi recunoştinţă închinate glorio ţelor cu arma atomică şi cu care au avut loc în trecut în re Xziei dintre două lamele să se*
sate unde mii de cehi şi slovaci şilor eroi ai Uniunii Sovietice. iomice nu face distincţie între
au căzut eroic în lupta pentru hidrogen. X măsoare presiunea ce s-a pro *
puterile nucleare şi ţările care
Reprezentantul Indoneziei a * dus şi să se cerceteze starea *
nu dispun de arme nucleare.
explicat motivele care au deter Cairo şi se aşteaptă sosirea la ' * materiei. *
Reprezentantul Afganistanu
minat delegaţia sa, îm-preună Beirut a ambasadorului R.A.U. l Aceste metode lărgesc con *
lui, Abdul Rahman Pazhwak, l siderabil posibilităţile experi*
cu delegaţiile Afganistanului,
care a luat apoi cuvîntul, a laţiile cu ţările arabe. Dorim ca In prezent, a adăugat el, guver L mentale de care dispune fizica %
Birmaniei, Cambodgiei, Ceylo
relaţiile noastre cu ţările arabe nul studiază problema retragerii %înaltelor presiuni. A şi fost *
să fie deosebit de prieteneşti. plîngerii pe care Libanul a fă * măsurată compresibilitatea di *
cut-o la O.N.U. împotriva
X* namică a anumitor metale îr ¦
intervalul de presiuni între*
R.A.U. * 400.000 şi 4.000.000 atmosfere. *
Grevă în Cipru ^ »>A & CMS <& O 4» O «V O -o <• «> v* o '
Infrecere socialistă la întreprinderea p r o v o c a t o a r eD e c l a r a ţ i iNICOSIA 22 (Agerpres). —
După cum relatează agenţia ale lui Clan Kai-si
Prvni Brnenska“ în cinstea nului, Ghanei, Indiei, Irakului, subliniat de asemenea primejdia France Presse, la 21 octombrie PEKIN 22 (Agerpres). — nism că „nu mai este mult pînă
Marocului, Nepalului, Republicii pe care ar reprezenta-o conti 600 de muncitori ciprioţi de la la rebeliune împotriva regimu
oaspefilor romîni Arabe Unite şi Yemenului să e- nuarea experienţelor cu arme baza de aviaţie din Akrotiri China Nouă transm ite: Intr-un lui comunist — că aceasta se
laboreze un proiect de rezoluţie nucleare. (sud-estul Ciprului) au decla interviu acordat recent lui Wal- va produce neîndoielnic şi nu
PRAGA. — De la trimişii fi imediat livrată R. P. Ro ter Briggs, corespondentul zia peste mulţi ani“.
speciali Agerpres : In cinstea mine. rului „New York Herald Tribu
membrilor delegaţiei de partid După cum relatează agenţia
şi guvernamentale a R. P. Ro- De asemenea, muncitorii de S .U .A . livrează nave de război cian kaişiştilo r rat grevă în semn de protest ne“, Cian Kai-şi s-a grăbit să United Press International, Cian
mine sosită în Republica Ceho la „Prvni Brnenska“ au lucrat împotriva ’raziilor Şi perchezi declare că clica ciankaişistă in Kai-şi a spus lui Waller Briggs
slovacă, colectivul întreprinderii cu succes la instalarea unor PEKIN 22 (Agerpres). — La 21 octombrie 3 din aceste ţiilor efectuate de autorităţile tenţionează să „ţină strîns“ in că nu există o persoană oficia
„Prvni Brnenska“ din Brno a mari cazane de aburi care pro După cum anunţă din Taipe a- 5 nave americane au sosit la o engleze la 2 0 octombrie. sulele Ţzînmindao şi Matsus- lă americană care să fi ridicat
organizat o întrecere socialistă duc 100 de tone de abur intr-o genţia China Nouă, Statele U- bază militară ciankaişistă situ în faţa lui problema reducerii
pentru a termina mai curînd oră, prevăzute în planul de li nite au cedat clicii ciankaişiste ată în partea de sud a Taivanu- han. El a pretins chiar cu ci- efectivului trupelor pe insulele
comenzile destinate R. P. Ro vrare pentru R. P. Romină. 5 nave militare. lui. Totodată S.U.A. au livrat la Ţzînmindao şi Matsushan. El a
mîne. Astfel, în ziua sosirii de A n g lia şi aite ţări fu rn ize a ză spus că nu există nici urmă de
legaţiei, muncitorii de la această La oooperatlva a g riş ă o asemenea propunere.
întreprindere au început monta unisă din safy! Sfraky Seatle reprezentanţilor ciankai- arm e dictatorului B atista
PRAGA (Agerpres). - - La 21 şişti două nave pentru debarca Referindu-se la negocierile cu
rea turbinei de 2 0 megawaţi octombrie delegaţia de partid şi lingă Praga. Delegaţia a fost rea de tancuri în scopul „întă NEW YORK 2 2 (Agerpres). In declaraţie se subliniază că Duiles, Cian Kai-şi a arătat că
destinată unei centrale termice guvernamentală a Republicii însoţită de Vratislav Krutina, ririi forţelor din regiunea Ţzîn- guvernul Batista este ilegal în- aceste negocieri au drept scop
din R. P. Romînă. Conform pla Populare Romîne, condusă de secretar al C.C. al P.C. din Ce rnindao“. Organizaţia de opoziţie din Cu trucît „a venit la putere prin „întărirea continuă a colaboră
nului, turbina aceasta trebuia să tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- hoslovacia şi de alţi reprezen ba „Frontul revoluţionar cetă violenţă şi se menţine la putere
fie livrată abia în cursul anului Dej, a vizitat cooperativa agri tanţi ai P. C. din Cehoslovacia In prezent forţele maritime ţenesc“ a dat publicităţii la prin forţă. Asigurarea drepturi rii“ dintre ei.
viitor, dar în urma angajamen colă unică din satul Straky, de precum şi de Gheorghe Vidraş- militare americane şi ciankai New York o declaraţie prin lor fundamentale ale cetăţenilor
tului luat de muncitorii de aici, cu, ambasadorul R. P. Romîne şiste efectuează manevre comu este mereu amînată, glasul pre Agenţia Kyodo a relatat că la
probele turbinei se vor face în ne în cadrul cărora instalează care protestează împotriva a- sei este înăbuşit, puterea legis 16 octombrie, intr-un interviu
luna noiembrie după care ea va mestecului in treburile interne lativă a fost transferată dictato acordat corespondentului acestei
ale Cubei din partea Angliei şi agenţii la Taipe, Cian Kai-şi a
altor ţări care furnizează arme salutat călduros declaraţia lui
Nobusuke Kişi, care persistă cu
la Praga. mine la sud de Taivan. i dictatorului Batista. rului, iar sistemul de învăţă-
fnînt este paralizat“.
„Frontul revoluţionar cetăţe: încăpăţânare asupra poziţiei sale
duşmănoase faţă de China. Cian
Evenimentele ce se petrec în mentelor împotriva insulei Ţzîn nesc“ protestează cu hotărîre Kai-şi este satisfăcut de faptul
regiunea Extremului Orient mindao încetează de a se mai că Kişi duce în mod ferm o po
continuă să se afle pe agenda 0 m ăsură necesară aplica. Cum e şi firesc, e les-= împotriva livrării de bombar litică anticomunistă. Cian Kai-şi
principalelor probleme care fră- ne de înţeles că în împrejură a propus intensificarea colabo
mîntă în momentul de ţaţă opi rile date, această hotărîre a diere engleze guvernului Batis rării dintre Japonia şi clica
nia publică mondială. R. P. Chineze era necesară, ciankaişistă. El a fost de ase
impunea de la sine. ta şi cheamă organizaţia state
Ceea ce a intervenit nou în menea de acord cu planurile
desfăşurarea lor în ultima vre lor americane, universităţile, nefaste ale lui Kişi cu privire
me e atitudinea nobilă şi uma la crearea „Uniunii Asiei de
nitară a Republicii Populare stare să învingă marea unita se organizaţiile culturale, profesio nord-est“ între Japonia şi cli
Chineze, iniţiativa ei de pace pe te a poporului chinez. De a- nale şi altele „să condamne cile ciankaişistă si lisînmanistă.
plan mondial, de înţelegere pe printr-un ordin al ministrului apele teritoriale şi spaţiu! ae ceea, autorităţile ciankaişiste
cale paşnică cu autorităţile din Apărării al R. P. Chineze, focul rian al Chinei populare. Sta Este cu totul normal ca în bombardarea cruntă, sistematică
Taivan. E vorba, după cum se a fost suspendat pentru o pe tele Unite încearcă deasemenea n-au dat curs favorabil propu
ştie, de încetarea focului pe rioadă de încă două săptămîni. să creeze impresia că ele s-ar nerii înţelepte a R. P. Chineze tre provocarea gravă Ia care a regiunii de est şi centrale a
frontul de la Fuţzian, adică de Republica Populară Chineză afla în stare de război cu R.P. După cum a făcut cunoscut a-
o suspendare a bombardamen făcea, în felu! acesta, dovada Chineză, cerînd „încetarea fo genţia China Nouă, în noaptea s-au dedat forţele armate ale insulei, care periclitează viaţa
telor ce se executau de către grijei sale neţărmurite pentru cului" asupra insulelor de coas de 19 spre 20 octombrie nave
Armata populară de eliberare menţinerea păcii în Extremul tă. E limpede însă. pentru ori americane şi contratorpiloare S.U.A. împotriva R. P. Chine populaţiei civile“.
a R. P. Chineze împotriva in Orient, îşi exprima ferma do cine că insulele de coastă con au pătruns în apele teritoriale ze şi între vizita lui Duiles în
sulelor Ţzînmindao şi Matsus- rinţă ca poporul chinez să fie stituie o problemă internă n ale Chinei populare, în regiu
han. Cunoscînd că situaţia lăsat liber să-şi rezolve trebu R.P. Chineze şi ea o va solu- nea Siamin şi Tzînmin. Dinspre Taivan să se facă o firească le
populaţiei civile de pe aceste rile sale interne. aceste nave americane de raz
insule ca şi a garnizoanei cian C0M EN T« boi, în direcţia coastelor Ţzîn gătură. Şi una şi alta sînt pro
kaişiste, era foarte grea (apro Căci, acţiunea de bombarda mindao au pornit cîteva şlepuri
vizionarea nepuţîndu-se face re (ca mijloc de pedepsire), a ţiona aşa cum va crede de cu cu motor pentru debarcare ak vocări războinice. Una corn
sub nici o formă), ministrul A- insulelor de coastă ciankaişis viinţă, chiar şi apeiînd la folo ciankaişiştilor însoţite de un
părării al R. Q. Qfri&eze, mare te era luată ca răspuns Ia pre sirea forţei, după cum sublinia vas de război ciankaişist. Aşa pledează pe alta şi luate îm
şalul Pîn De-Hfl^f, ă clat ordin gătirile militare febrile, cu spri de curînd premierul Ciu En-lai. după cum a declarat purtăto
să se înceteze temporar bom jinul americanilor, ce se făceau rul de cuvînt al Ministerului preună, dovedesc lipsa de do
bardamentele, cu condiţia ca pe aceste insule, ca răspuns însăşi acţiunea nobilă de Afacerilor Externe al R. P.
vasele ciankaişiste care făceau la numeroasele acţiuni duşmă suspendare temporară a focului Chineze, pătrunderea navelor rinţă din partea Statelor Unite VINERI 24 OC TOA1BRIE 1958
aprovizionarea să nu fie escor noase, provocatoare organizate dovedeşte iniţiativă din partea americane în apele teritoriale
tate de vase americane. Conco de clica ciankaişistă împotriva R. P. Chineze, hotărîrea de a din regiunea Siamin şi Tzînmin de a se ajunge la o soluţiona SPECTAGOLE CI NEMATOGRAFICE
mitent, guvernul R. P. Chineze R. P. Chineze. Acţiunea de pe folosi metode variate pentru a fost întreprinsă în scopul e re paşnică a situaţiei create în
făcea un apel ca|re toţi civilii depsire a ciankaişiştilor se în atingerea scopului propus. Cli vident de a apăra vasele trupe
şi militarii de pe insulele aflate cadra, aşadar, în revoluţia pe ca ciankaişistă n-a înţeles în lor gomindaniste din Taivan, Extremul Orient, deşi S.U.A. DEVA : Haiducii; PETROŞANI : La NEA: Mikolka cel viteaz; SIMBRIA:
sub stăpînirea ciankaişiştilor să aşa cum se cuvine hotărîrea care fac transporturi militare fac multă propagandă în jurul ordinul d v s.; Anul 1918; ALBA IU- Surorile ; TEIUŞ : Zboară cocorii;
ca să dea dovadă de înţelegere, care poporul chinez o duce de umanitară şi paşnică a Chinei spre Ţzînmindao. tratativelor chino-americane de LIA : Flacăra stin să ; Boier cu orice ZLATNA: Casa în care locuiesc; A-
să vadă că americanii nu au peste 30 de ani pentru elibera populare, străduindu-se din la Varşovia care, de fapt, bat preţ; ORAŞTIE: Pe Donul liniştit;
nici un drept să se amestece rea teritoriului său. răsputeri s-o denatureze, invo- Fără nici o îndoială, această
în treburile interne ale mare cînd o pretinsă... slăbiciune acţiune americană coiv-iituie o pasul pe loc. Vizita lui Dulie-: SEBEŞ : Lacul lebedelor ; HAŢEG : POLDU DE SUS : Micul acrobat;
lui popor chinez. La exţ>1rafe$ Stâteje Unite ale Americii au Comentariile sînt de prisos, provocare deosebit de gravă
recurs însă la un amestec gro cînd bine se ştie că poporul la adresa Republicii Populare în Taivan, întrevederile pe ca Balada voinicului; ILIA : Detaşamentul BARU MARE: Ciulinii Bărăganului;
termenului de o săplămtnji,. solan în chestiunile interne ale chinez de aproape 650 milioa Chineze. Ca urmare a acestui
poporului chinez. Fie că spri ne s-a ridicat, ca un tot uni! fapt, după cum a comunicai re el Ie va avea cu conducăto lui V. Trubaciov; BRAD : Duelul; LO- PETRILA: Minciuna.
jină clica ciankaişistă în ac în apărarea drepturilor sale le ministrul Apărării al Republi
ţiunile sale primejdioase, fie gitime, şi nu există forţă în cii Populare Chineze, ordinul rii clicii ciankaişiste pun şi ma SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
că recurg direct la acţiuni me privind suspendarea bombarda mult în primejdie pacea în a
nite să creeze o încordare deo
sebită se strîmtoarea Taivanu ceastă parte a lumii şi aşa a Programul I : 7,40 Muzică distrac de muzică uşoară ; 17,30 Cutezătorii;
lui, vidund în re'petate rînduri meninţată de acţiunile nesăbui tivă; 10,00 Muzică din operete; 11,03
te ale armatei americane. Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 18,05 Muzică din operete ; 18,30 Muzi
că populară romînească ; 19,00 „Artişti
Riposta fermă dată de po 12,00 Concert de muzică din opere; sovietici care ne-au vizitat ţara“ ; 19,30
porul chinez tuturor acţiunii»; 13,05 Muzică uşoară; 14,30 Din mu Cititori despre cărţi ; 19,45 Din cele
orovocatoare ale ciankaişiştilo; zica popoarelor; 16,15 Viaţa literară
măsurile de pedepsire aplicat în Uniunea Sovietică ; 17,25 Muzică mai cunoscute melodii populare romî
acestora dovedesc odată ma din operete romîneşti; 19,05 Cronica
mult hotărîrea marelui popo ştiinţifică: Macroelementele, ca îngră- neşti ; 21,00 Transmisia concertului fes-;
chinez de a-şi apăra eroic cai; tiv organizat de O.N.U. în cinstea Zi
za sa dreaptă, unitatea sa dr şămînt chimic ; 19,15 Solişti şi lei Naţiunilor U n ite; 23,15 Melodii
monolit în jurul Partidului Co formaţii artistice de amatori; 19,40 populare romîneşti.
munist Chinez şi a guvernul;'
Chinei populare. Cîntece de dragoste; 21,30 „Părinţi Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 < 7.00 ţ
şi copii“ ; 21,45 Muzică uşoară; 22,30
CONST. MACOVEI Muzică populară romînească; 23,40 11,00; 13,00; 15.00; 17,00; 19.00;
¦ 20,00; 22,00; 23,52 (programul I);
Muzică uşoară. Programul 11 : 14,32 14,00; 16.00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
/ A, r-V"' YvV"v'AV Muzică uşoară ; 16,20 Interpreţi romîni gramul 11).
Redacţia şl administraţia ziarului str. o Martie nr, 9, Telefon: I88J 189175. laxa plătiiâ in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. l.R , nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip aru l: întreprinderea Poligrafica,,! M AI" — Deva.
