Page 81 - 1958-10
P. 81
V
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
aBamamnmH3gflBiflgüsm.i^4ListgAgua^Tmaa5S!^^
Vizita idcfiafici ic pârtii x d t u T u d a sJL L ri • ixttimele s lid *ju Alónete sixri O NOUA
$l guvernamentale a r. P. Kemme REALIZARE
a fizicienilor
l i i. cchoslovecA
La Monumentul Naţional al Republicii Cehoslovace
PRAGA. — De la trimişii spe libertatea şi independenţa pa « ţ - f-<>& ^<5*O *O* o
ciali Agerpres. — Pe colina Vit- triei lor. Lespezi de marmură o MOSCOVA 22 (Agerpres). X
kov din Praga, de unde se des roşie acoperă morminte ale eroi
făşoară minunata panoramă a lor poporului cehoslovac. Pe una problem ei Declaraţia ministrului * - Un grup de fizicieni sovie-1
* tici a realizat o presiune re-1
D i s c u t a r e acapitalei cehoslovace, se înaltă dintre ele sînt înscrise datele : ? cord de 5 milioane atmosfere, o
„Iulius Fucik — 1903—1943“.
impunătoarea construcţie de gra Răsună solemne acordurile fu kimml *a. Afacerilor Externe al Libanul o Această cifră depăşeşte de ze-X
nit a Monumentului Naţional al « ce ori vechiul record mondiala
Republicii Cehoslovace. nebre. Membrii delegaţiei romî >3! tt •
ne se găsesc în faţa Mausoleului In problema politicii externe a ţării « la compresiunea materiei,*
Marţi 21 octombrie, la ora în problema încetării experien * stabilit de fizicienii americani,*
10, au sosit aici membrii dele marelui fiu al poporului cehoslo NEW YORK 22 (Agerpres). ţelor. Principalele puncte ale a- 0 comunică revista „Znanie-si-*
gaţiei de partid şi guvernamen vac, vajnicul luptător pentru li cestei rezoluţii sînt, aşa cum a
tale a R.P. Romîne în frunte cu bertatea poporului său, Klement In şedinţa din dimineaţa zilei arătat Sastroamidjojo, următoa * *a<v> L
tovarăşul Gheorghe Gheorgliiu- de 21 octombrie a Comitetului rele : In primul rînd ea cheamă 2 Noua realizare în domeniul L
Gottwald. La placa de marmu Politic, la discuţia generală a- toate statele interesate să sus BEIRUT 22 (Agerpres). — Nu vom îngădui ca Libanul să
Dej. ră pe care se află înscris nu supra dezarmării, a luat cuvin- pende imediat experimentarea ar La 21 octombrie ziarele libane se transforme într-o bază a im * înaltelor presiuni, arata oa-L
Pe marele platou din faţa mo mele-eminentului om de stat ce tul reprezentantul Olandei. Dis melor atomice şi cu hidrogen ze au publicat declaraţia lui perialismului şi intrigilor care
hoslovac conducătorii de partid cursul său nu s-a deosebit cu pentru a crea astfel o atmosferă Hussein Ueini, ministrul Aface se ţes împotriva celorlalte ţări 1 menii de ştiinţă, va face po-*
numentului era aliniată o com şi de stat romîni au depus o co nimic de declaraţiile reprezen favorabilă în vederea ajungerii rilor Externe al Libanului, fă arabe. Vom pune capăt acestor
panie militară de onoare. Pe pa roană de flori, pe ale cărei pan tanţilor S.U.A. şi Angliei. Ca la un acord. cută unui corespondent al agen intrigi şi vom pedepsi pe cei ce * sibil să se stabilească legile L
vilioanele monumentului fluturau glici erau înscrise în limba cehă şi aceştia, delegatul Olandei s-a ţiei MEN în problema politicii le pun în aplicare.
cuvintele: „Marelui fiu al po pronunţat împotriva adoptării In a.1 doilea rînd, se sublinia externe a Libanului. care guvernează fenomenele •
drapelele de stat ale R. Ceho porului cehoslovac, vajnicul de către Adunarea Generală a ză că este necesar să se reali Libanul, a arătat Ueini, este
luptător pentru cauza socialis unor măsuri urgente în cele mai zeze urgent un acord în această Ueini a arătat printre altele : prietenul fiecărei ţări arabe, ce intervin în adîncul pămîn- •>
slovace şi R. P. Romîne. mului, Klement Gottwald. Din importante probleme ale dezar problemă. Noi ne vom conduce cu fermi prietenul puterilor străine care
Compania de onoare a pre partea delegaţiei de partid şi gu mării, în care s-ar putea reali tate după principiile pactului la rîndul lor nutresc sentimen tului, să se elucideze structura ¦
vernamentale a Republicii Popu za un nou progres la actuala In al treilea rînd, în rezolu naţional din anul 1943 care a tul de prietenie faţă de noi şi
zentat onorul. In acordurile so lare Romîne“. sesiune. ţie se pune accentul pe răspun stabilit politica noastră, potri respectă libertatea şi indepen l nucleului pămîntului. Presiu- *
lemne ale unui marş funerar derea O.N.U. faţă de această vit căreia Libanul nu trebuie denţa noastră.
membrii delegaţiei romîne au In Mausoleul lui Klement Fiind coautor al proiectului chestiune. Statele interesate sînt nici să pună la dispoziţie baze Onile foarte înalte sînt menite *^
depus o coroană de crizanteme Gottwald, în faţa corpului neîn american de rezoluţie, repre invitate să raporteze Adunării militare, nici să acorde prefe Referindu-se la relaţiile din * să determine transformări chi-*
şi dalii la Monumentul eroului sufleţit al gloriosului conducător zentantul Olandei nu a făcut Generale asupra concluziilor la rinţe vreunui stat străin. tre Liban şi R.A.U., Ueini a
necunoscut cehoslovac. Pe pan decît să repete punctele princi care vor ajunge în tratativele spus : Aceste relaţii vor fi res « mice specifice, să producă *
glicile coroanei erau scrise în al popoarelor cehoslovace, ca pale ale acestei rezoluţii. lor, pentru ca Adunarea Gene Noi, în sfîrşit, nu admitem tabilite şi se vor baza pe înţe
limba cehă cuvintele : „Glorie şi apoi la cripta lui Antonin rală să poată lua măsurile ne nici un fel de pacte şi alianţe. legere reciprocă, prietenie, co * substanţe sintetice noi. Nu*
veşnică eroilor cehoslovaci care Zapotosky, credincios fiu al po In şedinţa din după-amiaza cesare. In ce priveşte relaţiile noastre laborare şi solidaritate. Zilele
s-au jertfit în lupta împotriva porului său, membrii delegaţiei zilei de 21 octombrie a Comite cu statele arabe, noi am căzut * este exclus ca prin metoda*
fascismului, pentru libertatea şi de partid şi guvernamentale ro tului Politic al O.N.U., care dez In al patrulea rînd. rezoluţia de acord să facem parte din următoare, a arătat el- va fi
independenţa patriei lor. Din mîne au păstrat un moment de bate problema dezarmării, a lu arată că este necesar ca înceta guvern cu condiţia lichidării tu » exploziei să se poată obţine*
partea delegaţiei de partid şi gu reculegere. rea experienţelor cu arme ato turor manifestărilor negative numit ambasadorul Libanului la
vernamentale a Republicii Popu mice si cu hidrogen să aibă loc care au avut loc în trecut în re » diamako din grafit. După toa-*
lare Romîne“. pe scară mondială. laţiile cu ţările arabe. Dorim ca Cairo şi se aşteaptă sosirea la
relaţiile noastre cu ţările arabe 0 te probabilităţile, se vor ob-L
Au fost intonate imnurile de Sastroamidjojo a subliniat că să fie deosebit de prieteneşti. Beirut a ambasadorului R.A.U.
stat ale Republicii Cehoslovace 1 ţine rezultate remarcabile de*
şi Republicii Populare Romîne. marele interes pe care îl acor Grevă în Cipru In prezent, a adăugat el, guver
ţ asemenea în studierea struc-%
Membrii delegaţiei de partid dă ţările mici problemei dezar NICOSIA 22 (Agerpres). — nul studiază problema retragerii
şi guvernamentale romîne înso J turii moleculare a materiei şi ţ
ţiţi de înalţii demnitari cehoslo mării nucleare se datoreşte fap După cum relatează agenţia plîngerii pe care Libanul a fă
vaci au intrat apoi în sălile ma cut-o la O.N.U. împotriva j; în cristalografie. .?
relui Monument Naţional al Re tului că primejdia radiaţiilor a- R.A.U.
publicii Cehoslovace. X Fizicienii sovietici au efa- >
tomîce nu face distincţie între
In prima sală, pe geamuri o- * borat metode care permit ca %
givale, sînt înscrise cu litere de puterile nucleare şi ţările care
aur numele diferitelor oraşe şi t în fracţiunile inîinitesimale *
sate unde mii de cehi şi slovaci nu dispun de arme nucleare.
au căzut eroic în lupta pentru însoţiţi de înalţii demnitari at cuvîntul reprezentantul Indo J de secundă dinaintea essxaăplssoec-*<1<O>»
Reprezentantul Afganistanu 0*. ?zieui wdini itnrec udiotuucăi llaaumiceilte;
lui, Abdul Rahman Pazhwak, ţ măsoare presiunea ce s-a pro t
cehoslovaci, membrii delegaţiei « neziei, Aii Sastroamidjojo. care a luat apoi cuvîntul, a %dus şi să se cerceteze starea *
romîne au străbătut apoi marea E la declarat că este absolut * materiei. X
sală închinată glorioşilor ostaşi * necesar ca în cadrul tratative * Acesfc metode lărgesc con *
sovietici care şi-au jertfit viaţa
pentru eliberarea Cehoslovaciei. lor care vor începe în curînd l siderabi 1 posibilităţile experi-*
Intr-o amforă de marmură roşie la Geneva să se ajungă la un X mentale de care dispune fizica *
%înaltelor presiuni. A şi fos< *
se păstrează aici pămînt ames acord asupra încetării experien * măsurată compresibilitatca di *
tecat cu gloanţe şi schije de la ţelor cu arma atomică şi cu * namică a anumitor metale îr *
Stalingrad. Pe plăci de marmu hidrogen.
X intervalul de presiuni între *
ră sînt înscrise cuvinte de slavă Reprezentantul Indoneziei a
explicat motivele care au deter * 400.000 şi 4.000.000 atmosfere. *
şi recunoştinţă închinate glorio minat delegaţia sa, împreună
şilor eroi ai Uniunii Sovietice. O O O * * •L• ? V*.. <> *
Infrecere socialistă !a întreprinderea cu delegaţiile Afganistanului, Declarat» provocatoare
Birmaniei, Cambodgiei, Ceylo
ale lui Clan Kai-si
„Prvni Brnenska“ în cinstea nului, Ghanei, Indiei, Irakului, subliniat de asemenea primejdia France Presse, la 21 octombrie PEKIN 22 (Agerpres). — nism că „nu mai este mult pînă
oaspefilor romîni Marocului, Nepalului, Republicii pe care ar reprezenta-o conti 600 de muncitori ciprioţi de la China Nouă transm ite: Intr-un la rebeliune împotriva regimu
Arabe Unite şi Yemenului să e- nuarea experienţelor cu arme baza de aviaţie din Akrotiri interviu acordat recent lui Wal- lui comunist — că aceasta se
PRAGA. — De la trimişii fi imediat livrată R. P. Ro laboreze un proiect de rezoluţie nucleare. (sud-estul Ciprului) au decla ter Briggs, corespondentul zia va produce neîndoielnic şi nu
speciali Agerpres : In cinstea mine. rat grevă în semn de protest rului „New York Herald Tribu peste mulţi ani“.
membrilor delegaţiei de partid S .U .A , livrează nave de război cian kaişiştilo r împotriva raziilor şi perchezi ne“, Cian Kai-şi s-a grăbit să
şi guvernamentale a R. P. Ro De asemenea, muncitorii de ţiilor efectuate de autorităţile declare că clica ciankaişistă in După cum relatează agenţia
mîne sosită în Republica Ceho la „Prvni Brnenska“ au lucrat PEKIN 22 (Agerpres). — La 21 octombrie 3 din aceste engleze la 2 0 octombrie. tenţionează să „ţină strîns“ in United Press International, Cian
slovacă, colectivul întreprinderii cu succes la instalarea unor După cum anunţă din Taipe a- 5 nave americane au sosit la o sulele Ţzînmindao şi Matsus- Kai-şi a spus lui Walter Briggs
„Prvni Brnenska“ din Brno a mari cazane de aburi care pro genţia China Nouă, Statele U- bază militară ciankaişistă situ că nu există o persoană oficia
organizat o întrecere socialistă duc 100 de tone de abur intr-o nite au cedat clicii ciankaişiste ată in partea de sud a Taivanu- han. El a pretins chiar cu ci- lă americană care să fi ridicat
pentru a termina mai curînd oră, prevăzute în planul de li 5 nave militare. lui. Totodată S.U.A. au livrat la în faţa lui problema reducerii
comenzile destinate R. P. Ro vrare centru R. P. Romină. Seatle reprezentanţilor ciankai- A n g lia şi alte fări f u r n i z e a z ă efectivului trupelor pe insulele
mîne. Astfel, în ziua sosirii de «nisă din satul Sfrakf şişti două nave pentru debarca arm e dictatorului B atista Ţzînmindao şi Ma-tsushan. El a
legaţiei, muncitorii de la această La oooperaiiva agriGolă rea de tancuri în scopul „întă spus că nu există nici urmă de
întreprindere au început monta lingă Praga. Delegaţia a fost ririi forţelor din regiunea Ţzin- NEW YORK 2 2 (Agerpres). In declaraţie se subliniază că o asemenea propunere.
PRAGA (Agerpres). - - La 21 însoţită de Vratislav Krutina, rnindao“. Organizaţia de opoziţie din Cu guvernul Batista este ilegal in-
rea turbinei de 2 0 megawaţi octombrie delegaţia de partid şi secretar al C.C. al P.C. din Ce ba „Frontul revoluţionar cetă trucît „a venit la putere prin Referindu-se la negocierile cu
destinată unei centrale termice guvernamentală a Republicii hoslovacia şi de alţi reprezen In prezent forţele maritime ţenesc“ a dat publicităţii la violenţă şi se menţine la putere Dulles, Cian Kai-şi a arătat că
din R. P. Romînă. Conform pla tanţi ai P. C. d.in Cehoslovacia militare americane şi ciankai New York o declaraţie prin prin forţă. Asigurarea drepturi aceste negocieri au drept scop
nului, turbina aceasta trebuia să Populare Romîne, condusă de precum şi de Gheorghe Vidraş- şiste efectuează manevre comu lor fundamentale ale cetăţenilor „întărirea continuă a colaboră
fie livrată abia în cursul anului tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- cu, ambasadorul R. P. Romîne ne în cadrul cărora instalează care protestează împotriva a- este mereu amînată, glasul pre
viitor, dar în urma angajamen Dej, a vizitai cooperativa agri mesfecului in treburile interne sei este înăbuşit, puterea legis rii“ dintre ei.
tului luat de muncitorii de aici, ale Cubei din partea Angliei şi lativă a fost transferată dictato
probele turbinei se vor face in altor ţări care furnizează arme Agenţia Kyodo a relatat că la
16 octombrie, intr-un interviu
acordat corespondentului acestei
agenţii la Taipe, Cian Kai-şi n
luna noiembrie după care ea va colă unică din satul Straky, de la Praga. mine la sud de Taivan. i dictatorului Batista. rului, iar sistemul de învăţă- salutat călduros declaraţia lui
mînt este paralizat“. Nobusuke Kişi, care persistă cu
Evenimentele ce se petrec în 0 m ăsură necesară mentelor împotriva insulei Ţzîn „Frontul revoluţionar cetăţe încăpăţîrîare asupra poziţiei sale
regiunea Extremului Orient mindao încetează de a se mai nesc“ protestează cu hotărîre duşmănoase faţă de China. Cian
continuă să se afle pe agenda printr-un ordin al ministrului apele teritoriale şi spaţiu! ae stare să învingă marea unita aplica. Cum e şi firesc, e les împotriva livrării de bombar Kai-şi este satisfăcut de faptul
principalelor probleme care îră- Apărării al R. P. Chineze, focul rian al Chinei populare. Sta te a poporului chinez. De a- ne de înţeles că în împrejură diere engleze guvernului Batis că Kişi duce în mod ferm o po
mîntă în momentul de faţă opi a fost suspendat pentru o pe tele Unite încearcă deasemenea ceea, autorităţile ciankaişiste rile date, această hotărîre a ta şi cheamă organizaţia state litică anticomunistă. Cian Kai-şi
nia publică mondială. rioadă de încă două săptămînl. să creeze impresia că ele s-ar n-au dat curs favorabil propu R.P. Chineze era necesară, se lor americane, universităţile, a propus intensificarea colabo
Republica Populară Chineză afla în stare de război cu R.P. nerii înţelepte a R. P. Chineze impunea de la sine. organizaţiile culturale, profesio rării dintre Japonia şi clica
Ceea ce a intervenit nou în făcea, în felul acesta, dovada Chineză, cerînd „încetarea fo După cum a făcut cunoscut a- nale şi altele „să condamne ciankaişistă. El a fost de ase
desfăşurarea lor în ultima vre grijei sale neţărmurite pentru cului“ asupra insulelor de coas genţia China Nouă, în noaptea Este cu totul normal ca în menea de acord cu planurile
me e atitudinea nobilă şi uma menţinerea păcii în Extremul tă. E limpede însă, pentru ori de 19 spre 20 octombrie nave tre provocarea gravă Ia care bomb'ardarea cruntă, sistematică nefaste ale lui Kişi cu privire
nitară a Republicii Populare Orient, îşi exprima ferma do cine că insulele de coastă con americane şi contratorpiloare s-au dedat forţele armate ale la crearea „Uniunii Asiei de
Chineze, iniţiativa ei de pace pe rinţă ca poporul chinez să fie stituie o problemă internă n au pătruns în apele teritoriale S.U.A. împotriva R. P. Chine a regiunii de est şi centrale a nord-est“ între Japonia şi cli
pian mondial, de înţelegere pe lăsat liber să-şi rezolve trebu R.P. Chineze şi ea o va solu- ale Chinei populare, în regiu ze şi între vizita lui Dulles în cile ciankaişistă şi lisînmanistă.
cale paşnică cu autorităţile din rile sale interne. nea Siamin şi Tzînmin. Dinspre Taivan să se facă o firească le insulei, care periclitează viaţa
Taivan. E vorba, după cum se ţiona aşa cum va crede de cu aceste nave americane de răz gătură. Şi una şi alta sînt pro
ştie, de încetarea focului pe Căci, acţiunea de bombarda viinţă, chiar şi apelînd la folo boi, în direcţia coastelor Ţzîn vocări războinice. Una corn populaţiei civile“.
frontul de la Fuţzian, adică de re (ca mijloc de pedepsire), a sirea forţei, după cum sublinia mindao au pornit cîteva şlepuri plectează pe alta şi luate îrn
o suspendare a bombardamen insulelor de coastă ciankaişis de curînd premierul Ciu En-!ai. cu motor pentru debarcare ak preună, dovedesc lipsa de do VINERI 24 OC TOAtBRIE 1958
telor ce se executau de către te era luată ca răspuns Ia pre ciankaişiştilor însoţite de un rinţă din partea Statelor Unite
Armata populară de eliberare gătirile militare febrile, cu spri însăşi acţiunea nobilă de vas de război ciankaişist. Aşa de a se ajunge la o soluţiona SPECTACOLE CI NEMATOGRAFICE
a R. P. Chineze împotriva in jinul americanilor, ce se făceau suspendare temporară a focului după cum a declarat purtăto re paşnică a situaţiei create în
sulelor Ţzînmindao şi Matsus- pe aceste insule, ca răspuns dovedeşte iniţiativă din partea rul de cuvînt al Ministerului Extremul Orient, deşi S.U.A. DEVA : Haiducii ; PETROŞANI : La NEA: Mikolka cel viteaz; SIMERIA:
han. Cunoscînd că situaţia Ia numeroasele acţiuni duşmă R. P. Chineze, hotărîrea de a Afacerilor Externe al R. P. fac multă propagandă în jurul ordinul d v s.; Anul 1918; ALBA IU- Surorile ; TEIUŞ : Zboară cocorii;
populaţiei civile de pe aceste noase, provocatoare organizate folosi metode variate pentru Chineze, pătrunderea navelor tratativelor chlno-amerlcane de LIA : Flacăra stin să ; Boier cu orice ZLATNA: Casa în care locuiesc; A-
insule ca şi a garnizoanei cian de clica ciankaişistă împotriva atingerea scopului propus. Cli americane în apele teritoriale la Varşovia care, de fapt, bal preţ; ORÂŞTIE: Pe Donul liniştit; POLDUJ DE S U S : Micul acrobat;
kaişiste, era foarte grea (apro R. P. Chineze. Acţiunea de pe ca ciankaişistă n-a înţeles în din regiunea Siamin şi Tzînmin pasul pe loc. Vizita lui Dulles SEBEŞ : Lacul lebedelor ; HAŢEG : BARU MARE: Ciulinii Bărăganului;
vizionarea nepuţîndu-se face depsire a ciankaişiştilor se în să aşa cum se cuvine hotărîrea a fost întreprinsă în scopul e în Taivan, întrevederile pe ca Balada voinicului; ILIA : Detaşamentul PETRI L A : Minciuna.
sub nici o formă), ministrul A- cadra, aşadar, în revoluţia pe umanitară şi paşnică a Chinei vident de a apăra vasele trupe re el le va avea cu conducăto lui V. Trubaciov; BRAD : Duelul; LO-
care poporul chinez o duce de populare, străduindu-se din lor gomindaniste din Taivan, rii clicii ciankaişiste pun şi ma
părării al R. P. Chineze, mare peste 30 de ani pentru elibera răsputeri s-o denatureze, invo- care fac transporturi militare mult în primejdie pacea în a SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
şalul Pîn De-irS{$, a Sat ordin rea teritoriului său. cînd o pretinsă... slăbiciune spre Ţzînmindao. ceasta parte a lumii şi aşa a
să se înceteze terttp'&rar bom Comentariile sînt de prisos, meninţată de acţiunile nesăbui Programul I : 7,40 Muzică distrac de muzică uşoară; 17,30 Cutezătorii;
bardamentele, cu condiţia ca Stâteje Unite ale Americii au cînd bine se ştie că poporul Fără nici o îndoială, această te ale armatei americane. tivă; 10,00 Muzică din operele; 11,03 18,05 Muzică din operete; 18,30 Muzi
vasele ciankaişiste care făceau recîirs însă Ia un amestec gro chinez de aproape 650 milioa acţiune americană constituie o Cîntece şi jocuri populare romîheşti; că populară romînească ; 19,00 „Artişti
aprovizionarea să nu fie escor solan în chestiunile interne ale ne s-a ridicat, ca un tot unii provocare deosebit de gravă Riposta fermă dată de po 12,00 Concert de muzică din opere; sovietici care ne-au vizitat ţara“ ; 19,30
tate de vase americane. Conco poporătul chinez. Fie că spri în apărarea drepturilor sale le ia adresa Republicii Populare porul chinez tuturor acţiunile 13,05 Muzică uşoară; 14,30 Din mu Cititori despre cărţi; 19,45 Din cele
mitent, guvernut R. P. Chineze jină clica ciankaişistă în ac gitime, şi nu există forţă în Chineze. Ca urmare a acestui provocatoare ale ciankaişiştilo! zica popoarelor; 16,15 Viaţa literară mai cunoscute melodii populare romî
făcea un apel ca|re toţi civilii ţiunile sale primejdioase, fie fapt, clupă cum a comunicai măsurile de pedepsire aplicat în Uniunea Sovietică ; 17,25 Muzică neşti ; 21,00 Transmisia concertului fes-;
şi militarii de pe insulele aflate că recurg direct la acţiuni me ministru! Apărării al Republi acestora dovedesc odată ma: din operete romîneşti; 19,05 Cronica tiv organizat de O.N.U. în cinstea Zi
sub stăpînirea ciankaişiştilor nite să creeze o încordare deo cii Populare Chineze, ordinul mult hotărîrea marelui popo ştiinţifică: Macroelementele, ca îngră- lei Naţiunilor U n ite; 23,15 Melodii
ca să dea dovadă de înţelegere, sebită Ic strîmtoarea Taivanu privind suspendarea bombarda chinez de a-şi apăra eroic cau şămînt chimic ! 19,15 Solişti şi populare romîne.şli.
să vadă că americanii nu au lui, vidTînd în re'petate rînduri za sa dreaptă, unitatea sa ck formaţii artistice de amatori; 19,40
nicî un drept să se amestece monolit în jurul Partidului Co Cîntece de dragoste; 21,30 „Părinţi Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 ; 7.00 i
în treburile interne ale mare munist Chinez şi a guvernulF şi copii"; 21,45 Muzică uşoară; 22,30
lui popor chinez. La exţ>lfafg& Chinei populare. Muzică populară romînească; 23,40 11,00 | 13.00; 15.00; 17,00: 19.00 ;
term&nslui de o sărpi Muzică uşoară. Programul I I : 14,32
CONST. MACOVEI 20,00; 22,00; 23,52 (programul I);
14,00; 16.00; 18,00; 21,00: 23,00 (pro
./vv"vaV •W NA'VT' Ar’A . 'W 's Muzică uşoară ; 16,20 Interpreţi romîni gramul II).
iife.
Redacţia şi administraţia ziarului str, 18S|[ 1891 75. l axa plătită în numerar conform aprobăm Direcţiunii Generale P.T. I.R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - T ip aru l: Inlreprinderea Poligrafică „I M AI" - Deva.
