Page 82 - 1958-10

j\jn°uuci> o. PROLETAR} DIN TOATE JM U IE , 11NIŢI-VAI
Anul X Nr. 1197 Vineri 24 octombrie 1958
Se apropie ziua toare pentru a deter­ la oţelăria Siemens
de 7 Noiembrie. în­ mina cine va cîşti- Martin nr. 1, 880 to
trecerea socialistă ga întrecerea. Pînă ne oţel, cei de la
desfăşurată de colec­ în 20 octombrie s-au oţelăria electrică 188
tivul marelui Com­ putut constata im­ tone oţel aliat, la
binat siderurgic din portante depăşiri de laminoare 254 tone,
Hunedoara ia am­ plan Ia multe secţii. iar la bluming 2.378
ploare. Fiecare vrea Iată cîteva dintre tone laminate peste
ca în ziua marii săr­ e le: aglomeratoriştii plan în numai 19
bători să raporteze au dat 1 .2 1 0 tone a- zile. Aceste depăşiri
partidului mari de­ glornerat peste plan, vor fi majorate ast­
păşiri de plan. Re­ furnaliştii de la sec­ fel ca la încheierea
zultatele din luna a- ţia Il-a 732 tone lunii să se poată şti
ceasta sînt hotărî- fontă, colectivul de cine va fi fruntaş.
contul lunii viitoare
LUPENI (de la subredacţia loan Stan de la şantierul Vul­
noastră voluntară). —• La orga­ can, din cadrul întreprinderii
nizaţia de partid s-a prezentat de explorări Lupeni. Brigada îşi
i*n muncitor. Mai dusese ei şi luase angajamentul ca în cins­
altădată pe acolo. Era cunos­ tea alegerilor organelor condu­
cut ca fruntaş în producţie. cătoare de partid din 18 octom­
Cum intră, îşi descheie haina brie să îndeplinească 1 0 0 la su­
şi căută prin buzunar. De aco­
lo scoase un teanc de h-îrtii păs­ tă planul lunar de producţie al
trate cu grijă între copertele sondei. Aveau experienţa altor
tari ale unui caiet. Le răsfoi luni cînd au dovedit că la ei e-
pînă ce găsi pe cea primită de xiistă o organizare superioară a
la brigadierul său. După ce o locului de muncă faţă de alte
despături, zise zîmbind : brigăzi. Acum, plini de mîndrie
raportau că în ziua de 14 oc­
— No, pe luna septembrie am tombrie au îndeplinit planul lu­
luat drapelul de brigadă frun­ nar de producţie al sondei şi că
taşă pe întreprindere, dar o să-l forează primii centimetri în con­
luăm şi pe octombrie. Că-i drept tul lunii noiembrie.
ce spun vedeţi numai ce scrie S-au evidenţiat în mod deose­
•brigadierul nostru aici. bit motoriş’tii şi sondorii loan
Diaconescu, Constantin Bivo-
Conţinutul rapbrtului era scurt laru, Constantin Boltas, Marin
dar cuprindea faptele acelor oa­ Gagiu, Tanase Dragomir, Hara-
meni care au redus luna octom­ larnbie Enciu şi alţii. Mesajul
brie la numai 14 zile. Ei ra­ purta trei semnături : loan Stan
portau partidului că angajamen­ brigadier, Dumitru Iacobescu
tele luate in cinstea alegerilor preşedintele comitetului sindical
organelor de partid şi a zilei de de secţie şi inginer Constantin
7 Noiembrie au fost îndeplinite Busuioceseu, şef de şantier. Fie­
cu mult înainte. Acei oameni care dintre ei îşi dăduse apor­
tul la realizarea acestui succes.
fac parte din brigada sondei
GR. GOAiMTA
5.354, condusă de brigadierul
¦* Ui luna septembrie, colectivul de la I.C.I.L. Simeria a înregistrat o ci-1
* colective „7 Noiembrie".
fră record in realizarea planului de colectarea laptelui şi prelucrarea brin- * Oameni. în straie de sărbă­ cînd a fost pusă problema, — In casa noastră o să fie
ţ zeţarilor. Planul a fost realizat în proporţie de 1.160 la sută. La acest suc-t toare, intră şi ies din sala îm­ înfiinţării gospodăriei colective. şi mai luare belşug de cit pî­
J ces a contribuit şi muncitoarea frtin iasă Leonard Ooslea, împreună cu %
% ucenica Laura Filimon, pe care % vedeţi -în fotografia noastră. t
• ¦
Distins cu tifiuS de ,„învăţător fruntaş a
SEBEŞ (De la subredacţia nal, a dat citire ordinului Mi­
noastră voluntară). Mai zilele nistrului Invăţămîntului şi Cul­
trecute, la Casa raională de cul­ turii prin care tov. Avram Cră­
tură Sebeş a avut loc aniversa­ ciun, directorul şcolii nr. 3 din
rea a 10 ani de la reforma în- Sebeş a fost distins cu titlul de
văiămîntului, aniversare la care „învăţător fruntaş“, înmînîndu-i
au participat cadrele didactice acestuia brevetul şi insigna res­
din oraş precum şi alţi oameni pectivă.
ai muncii din Sebeş.
A urmat apoi un frumos pro­
Cu această ocazie tov. Con­ gram artistic. Corul casei ra­
stantin Cieorgescu, directorul ionale de cultură, în componen­
şcolii medii din localitate, a ex­ ţa căruia intră multe cadre di­
pus un documentat referat pri­ dactice, a interpretat numeroase
vind aplicarea reformei invăţă- cîntece, iar echipa de teatru a
mîntului în şcolile raionului casei raionale de cultură a jucat
Sebeş, după care tov. Ioan Pre- piesa „Tîrgul inimilor“ de Tibe-
ja, şeful secţiei de învăţămînt şi riu Vornic.
cultură a sfatului popular raio­
IULIAN iONAŞ
¦* •«••<»• *•.# ¦«••©-* Vizita delegaţiei de partid
şi guvernamentale
i CiÎl'fi fn pag. iV-a f
f
0 Comunicatul asupra tra- j
?i a R.P.R. la Kladno
d| islacutiţnieelorproaimecetreilceanroef-ocria- njkai-
f in » PRAGA. — De la trimişii spe­ Romîne frăţeşti". „Muncitorii
combinatului din Kladno salută
[ mei.>oşripsa/en.elor de stat. j cfiali Agerpres : A4iercuri dimi­ din inimă pe reprezentanţii cla­
ţ 0 MileitaSruicştciei suvel sltu-gi eCrm. Sainliuesstrin|eaţa membrii delegaţiei de sei muncitoare din Romînia" —
î pIunla laMocsacleovnao. i planuri răz- \ } partid şi guvernamentale a Re­ aceste urări de salut erau în­
i boi0nicGeu. vernul francez a luat *| publicii Populare Romîne, în scrise pe pancarte mari roşii la
f frunte cu tovarăşul Gheorghe intrarea oraşului, pe frontispiciul
4 pagini 20 bani ÎL* Gheorghiu-Dej, au fost oaspeţii uzinei.
ESESMMMBSUasn^^ K?TCT!gJ g ? f f i ? i y g ! B n ?5Tg?nT^rTiTT7rrCTn/wr3^VwT3?cvyyMOTrFTOg>jyqtywryyiTţţffţţTHWTTI metalurgiştilor de la Combina­ La intrare în incinta uzinei,
numeroşi muncitori, tehnicieni şi
tul siderurgic „Oţelăriile unite" ingineri au făcut membrilor de­
legaţiei de partid şi guvernamen­
in Frezorul Şie- din Kladno, important centru tale romîne o caldă şi entuzias­
fan Gyurka s-a muncitoresc cu vechi tradiţii re­ tă primire.
Prilej de scurt bilanţ, în­ dovedit a fi u- voluţionare, din apropiere de
cheierea celei de a doua de­ nul dintre cei Praga. „Kladno Adsu", oraş Directorul general al uzinei,
cade a lunii curente a adus mai buni mun­ erou, simbol al luptei poporului Oldricb Vrobl, a informat pe
minerilor Văii Jiului o nouă citori din sec­ cehoslovac în frunte cu clasa oaspeţi despre istoricul oţelării-
satisfacţie. Prin munca însu­ ţia mecanică a muncitoare pentru libertate şi o lor din Kladno, despre actualul
fleţită a celor care zi şi uzinei „Victo- viaţă mai bună, a întîmpinat cu profil al combinatului. Secreta-
noapte scormonesc adâncu­ ria“-Căian, evi- prietenie frăţească pe solii po­
rile pămintului în căutarea porului romîn. „Kladno salută (Continuarc în pag. 4-a)
cărbunelui, patria a primit denţiindu-se delegaţia de partid şi guverna­
in cele 20 de zile ale lunii prin lucrări de mentală a Republicii Populare Vizitatorii expoziţiei admiră în con­
octombrie cu 5.531 tone mai bună calitate. tinuare panourile ce reprezintă prima
mult cărbune decit prevedea <o> « r s M i s r e centrală atomo-electrică, pupitrul ei de
’planul. Prin acestea, bravii IN CLIŞEU : comandă, partea superioară a reacto­
mineri din Valea Jiului au Tov. Gyurka lu­ Realizări rului, sala pompelor, precum şi pro­
arătat că vor şi ştiu să in­ a i nd la freză. N DOMENIUL iectul noii centrale atomo-elecirice de
tim pine ziua de 7 Noiembrie 420.000 kilovaţi — în curs de con­
cu succese tot mai mari in mm In cadrul Lunii prieteniei romîno- strucţie.
muncă. sovietice, la clubul „Alexandru Sahia1’
al Combinatului siderurgic Hunedoara Pe celelalte panouri ale expoziţiei
Extragerea a 5.531 tone de căr­ s-a deschis de curînd o inleresantă se află fotografiile reprezenlînd folo­
bune peste plan, ă fost posibilă In păşunea Pojeru din raza cîteva ziile au transportat aici expoziţie: „Realizările U.R.S.S. în do­ sirea energiei atomice în producţie şi
datorită întrecerii socialiste avîn- satului Deal, comuna Clinic, nu aproape 600 m. c. de piatră şi meniul ştiinţei şi tehnicii“. medicină. spărgătorul de gheaţă cu
tate desfăşurată între colectivele exista nici o fîntina pentru a- motor atomic „V. I. Lenin“, maşini
exploatărilor, sectoarelor şi între dă,patul vitelor. De aceea depu­ au săpat două drenuri pe o Sînt expuse aici numeroase panouri electronice de calculat şi tradus, in­
brigăzile de mineri, în cinstea taţii satului au discutat acest lungime de 2 0 0 m. 1. ce reprezintă cete mai noi şi valoroase strumente şi aparate radin-spectro-
celei de-a 41-a aniversări a Ma­ lucru cu alegătorii şi împreună descoperiri şi realizări din domeniu! scopice cu ajutorul cărora se exami­
rii Revoluţii Socialiste din Oc­ au hotărît să se construiască Pentru canalizarea apei de la ştiinţei şi tehnicii sovietice. nează şi se studiază experimental spec­
tombrie. • * : ¦ i%- ' un apeduct care să capteze apa izvoare la bazin şi fîntîni, s-a trele corpurilor. Fotografiile avioanelor
izvoarelor din valea Fagului. instalat o conductă din ţevi de Pe primele panouri se află, bine­ sovietice de pasageri, de diferite ti­
Şi de data aceasta, în fruntea Iniţial toată lucrarea trebuia să înţeles, fotografiile şi schemele rache­ puri, se bucură de mullă atenţie din
întrecerii pe bazin se află co­ coste 120.000 lei. Dar, oamenii fier pe o lungime de 1 km. De telor geofizice şi ale celor irei sate­ partea vizitatorilor expoziţiei.
lectivul minei Uricani. Acesta a s-au angajat să sprijine această liţi artificiali ai pămintului lansaţi în
reuşit ca în intervalul 1— 2 0 oc­ acţiune prin muncă voluntară. curînd lucrarea a fost termina­ cosmos de Uniunea Sovietică, precum Deosebit de interesante sînt şi pa­
tombrie inclusiv, să scoată la Şi, ci s-au ţinut de cuvînt. In şi primii călători în spaţiul cosm ic: nourile îu care este înfăţişată meca­
ziuă 2.428 tone cărbune peste tă. Prin munca voluntară a ce­ i.aikaj Linda, Kozeaeva şi Malîşka — nizarea şi automatizarea producţiei.
plan. Frumoase rezultate au ob­ Jnsăniînţorile de toamnă sînt ce ş-au bucurat de o mare trecere în ¦Sînt expuse numeroase fotografii cu
ţinut şi minerii de Ia exploata­ o lucrare de o însemnătate deo­ tăţenilor s-a ajuns ca toată a- faţa reporterilor. Panourile arată nu­ linii automate ca aceea pentru prelu­
rea Petrila. Cele aproape 2.750 sebită. De efectuarea lor la tim­ meroase aparate precum şi fotografiile crarea blocurilor de motoare Diesel,
tone cărbune în afara sarcini­ pul optim şi de condiţiile agro­ ceastă lucrare să nu coste decit celui de-al treilea sputnik, telescoape tablouri de comandă, cum este şi a-
lor de plan vorbesc cu prisosin­ tehnice în care se execută, de­ solare, tablouri de comandă pentru cela de la Combinatul metalurgic din
ţă de dorinţa minerilor de aici, pinde in cea mai mare măsură 30.000 lei. , ¦) înregistrarea razelor cosmice etc. Pe Kuzneţk, cu ajutorul căruia un singur
de a-şi menţine titlul de colectiv recolta de păioase din anul vii­ alte panouri sînt înfăţişate expedi­ om dirijează întreaga activitate a ţi­
fruntaş pe bazinul carbonifer tor. In condiţiile pedo-climaiice ilIIIIL ţiile sovietice în Arctica şi Antarctica, nui furnal, aparatele de sudură elec­
al Văii Jiului. din regiunea noastră, perioada trică automată etc.
optimă de însămînţare a fost care au intîrziai insâmînfările. giune. Şi ele s-au izbit de gre­
Demne de toată lauda sînt e- pînă 1a. 20 octombrie. Trebuie Cu scopul de a cunoaşte si­ utăţile provocate de seceta din Vizitatorii acestei expoziţii, irecînd
forturile minerilor din Lonea şi ştiut că fiecare zi de întirziere acest an, dar, dacă munca a in revistă exponatele înfăţişate se
Vulcan, care în aceeaşi perioadă după această dată nu face alt­ tuaţia însăminţărilor din diferite tost bine organizată, dacă s-a conving pe deplin că U.R.S.S. este
au extras peste plan 1.835 şi ceva decit să contribuie la mic­ comune ale regiunii, precum şi folosit din plin întreaga capa­ ţara cu cele mai mari realizări în do­
respectiv 531 tone cărbune. şorarea recoltei. cauzele care au făcut ca in u- citate de lucru a maşinilor şi meniul ştiinţei şi tehnicii.
dacă a existat interes şi spirit
Avem în regiune numeroase Constatări pe marginea de răspundere din partea tova­ I. DIACONII
unităţi socialiste care au termi­ unui raid răşilor din conducerea lor, cit corespondent
nat cu. multe zile în urmă în- şi din partea fiecărui muncitor,
sărhinţărite de toamnă, asigu- nete locuri ele să intirzie, ziarul însămînţările au putut ti termi­ — ae—
rînd astfel o bază temeinică „Drumul socialismului" a orga­ nate eu mult înainte de data
pentru realizarea anei recolte nizat zilele trecute un raid-an- stabilită. Realizări la Şcoala
sporite in anul viitor. Mai există chetă. Relatăm mai jos o parte elemeniară r|jn Geoagíu
însă şi unele unităţi socialiste din cele constatate cu ocazia Insăminţate la timp, culturile
şi în special sectorul individual, raidului.. gospodăriilor de stat au răsărit GEOAGIU (De la subredacţia
frumos, iar în urma ploilor care noastră voluntară). Fosta şcoa­
!ărî5ie de sîat — au căzut se dezvoltă minunat de lă primară, din această locali­
exemplu demn de urmai bine. Acesta este de fapt cel mai tate, a fost transformată în şcoa­
important avantaj cîştigat de lă elementară de 7 ani cu 12
Perioada optimă de însămîn- gospodăriile de stat .prin efec­ cadre didactice şi 2 G2 elevi.
ţare a fost respectată anul a- tuarea la timp a însăminţărilor.
cesta cu stricteţe de către toa­ Dar nu e singurul. Atit G.A.S. Vechiul local a devenit neîn­
te gospodăriile de stat din re- Apold, Petreşti, Boz, Alba, O- căpător şi s-a mai dat în folo­
răştie sau Lăpuşnic, cît şi cele sinţă încă un local cu 14 ca­
mere ; s-a înfiinţat un internat
©© din Călan şi Sîntămăria-Orlea în care sînt cuprinşi 40 de e-
au putut trece, după terminarea levi din satele vecine, iar canti­
însăminţărilor, cu toate torţele na şcolară deserveşte în bune
de care dispun la executarea a- condiţiuni numărul mare de e-
rălurilor adtnci de toamnă. Ca levi.
S-a intlmplat la Ilăşdat, in ce n-ar fi aşa ? Asemenea u- cruri frumoase. Inii pare rău urmare şi această lucrare de ba­ Efectivul elevilor a crescut şi
ză, care prezintă o însemnătate creşte din an în an. Este sufi­
ziua inaugurării gospodăriei nor oameni maturi, au stat de că n-am putut merge să le deosebită în mărirea producţiei cient să arătăm că în 1943 am
la ha., este aproape terminată avut 9 elevi în clasa V-a, iar
vorbă" cu ¦părinţii Lor atunci văd!.? în gospodăriile de stat. acum sînt 61 elevi în cele două
clase de a V-a.
Exemplul gospodăriilor de stat
este demn de a fi urmat şi de Reforma învăţămîntului a pus
bazele unui învăţămînt ştiinţific,
(Gontinuare în pag. 2-a) iar în acest scop s-a înfiinţat în
podobită a căminului cultural. Acum sînt fericiţi. nă acum', — se amestecă în cadrul şcolii noastre o bibliote­
O mare parte a că, muzeu, atelier, lot şcolar,
Du-ie-vi.no, înainte de începe­ Aleiiuri de ei, cu mai puţin vorbă Antal Nagy. Ştii că şi la utilajului de inallă etc.,
rea sărbătorii. Frâmîntări, rî- chef (poate tocmai pentru şcoală tov. învăţător ne-a spus tehnicitate de care
dispun, uzinele „Cle­ ZAHARI A CIOROGARU
ment Gollwald" din
sete, voie bună. că in colectivă roadele muncii Capitală sînt de
provenienţă sovie­
Cu chip senin, cu maci roşii se îm-part după zilele-muncă tică.
la git, cu drapelul unităţii flu- făcute de colectivişti. IN CLIŞEU :
Strungarul comu­
iurînd in adierea viatului tom­ Susana Lupu asculta la dis­ nist Lazăr Iordan
lucrînd la strungul
natic s-au apropiat de cămin cuţiile tovarăşilor ei de şcoală. sovietic „Z.T.S.",
pionierii. Au aşteptat demult Ii părea rău că tiu-şi poate
această sărbătoare, care în vi­ spune cuvîntul. Ii era necaz.
aţa lor, a satului întreg este faptul că munca lor în ce pri­ In inimă simţea o reţinere.
cel mai important eveniment. veşte lămurirea părinţilor, nu Tatăl său încă nu s-a hotărît
Să fi văzut pe Rozatia Szasz, a dat aceleaşi roade) stăteau să intre în colectivă. A rămas
pe Adam Muntean, pe Nicolae Iosif Lupu, Alexandru Lupu, tot în întovărăşire. Asta nu-i
Szasz, ori pe Antal Nagy cit Susana Iuipu. Discutau toţi. convine deloc Susanei şi nici
erau de minări. Pionieri, buni Vorbeau despre drumul nou pe celorlalţi pionieri nu le con­
la învăţătură şi disciplinaţi. care au pornit părinţii lor. vine. Ştiu pe părinţii Susanei
Pe deasupra, şi fii de colecti­
vişti. Ce răsplată mai mare, — Să vezi — zicea Rozalia ca pe nişte oameni harnici, de
Szasz — că şi la noi în co­
ce mulţumire pot avea? Nole lectivă ¦se va face o grădină frunte. Ar fi voit Susana Lupu
bune in catalog, fruntea şco­ de zarzavaturi mare. Mi-a spus să poată enumera ea în locul
lii. Despre ei tov. Mariana Popa mie mămica despre tot ce a
N. CAZAN
instrucioarea superioară, are văzut la Simeria Veche, la
numai cuvinte de laudă. Şi de gospodăria de acolo. Ce lu­ (Continuare în pag. 2-a)
W v v V*V -V-V'NA'V 'N/.'V •¦O'-V'WV—<AV'/W'.—'V *-¦'V \ T ^ V»