Page 83 - 1958-10

Pag.' 2
Brát>.T.vÍ!.visns
Muncitori fruntaşi—membri
candidaţi de partid
Biroul organizaţiei de bază de
Ia sectorul VII! investiţii al mi­
nei Vulcan, comuniştii de aci,
s-au ocupat cu simţ de răspun­
dere de pregătirea viitorilor
membri şi candidaţi de partid.
Ca urmare a acestui fapt, în n o ­
durile acestora au fost atraşi
muncitori fruntaşi cu un stagiu
îndelungat în producţie, luptători
hotărîţi pentru traducerea în
viaţă a politicii partidului şi gu­
vernului.
r-2SS-
Tot mai mulţi colectivişti şi întovărăşiţi
c e r să f ie p r im iţ i în partid
Datorită muncii depuse de că­
tre instructorii teritoriali şi or­
ganizaţiile de bază pentru lăr­
girea şi întărirea rîndurilor par­
tidului, în raionul Sebeş, numă­
rul celor care îşi exprimă dorin­
ţa de a deveni candidaţi de par­
tid este în continuă creştere.
Numai în ultimele două luni,
numărul candidaţilor a crescut
simţitor. In toate comunele, co­
lectiviştii şi întovărăşiţii cei mai
harnici şi pricepuţi, care luptă
în mod hotărît pentru întărirea
şi dezvoltarea sectorului socialist
al agriculturii, cer să fie pri­
miţi candidaţi de partid.
De exemplu, în luna septem­
brie, organizaţia de bază din
G.A.C. Gîrbova a primit doi can­
didaţi, cea de la întovărăşirea
din Ohaba doi candidaţi, la în­
0® vorbă eu tovarăşii ds muncă
despre evenimentele internaţionale
Organizaţia de partid a secţiei la­
minoare de la Combinatul siderurgic
din Hunedoara se preocupă cu atenţie
de informarea politică a oamenilor
muncii despre ccie mai importante eve­
nimente ce au loc pe arena internaţio­
nală.
Agitatorii, instruiţi şi pregătiţi, fac să lămurească şi să ajute muncitorii,
scurte expuneri în faţa oamenilor mun­
cii despre diferite probleme ale situa­
ţiei internaţionale. De pildă, acum cîtva
timp tovarăşul Aurel Mifrăilescu, pro­
pagandist şi agitator, a vorbit munci­
torilor din schimbul 1!, la terminarea
lucrului despre declaraţia agenţiei TASS
în care se spune că determinată fiind
de acţiunile Statelor Unite şi Marii Bri­
tanii, Uniunea Sovietică este nevoită
să reia experienţele cu arma nucleară.
Cu această ocazie s-a vorbit celor pre­ tărăgănînd şi împiedicînd prin mane­ legînd aprecieri unanime.
zenţi şi despre situaţia politică din
Franţa.
Aceste expuneri au făcut ca munci­
torii şi tehnicienii să se intereseze cu
regularitate de situaţia internaţională
şi i-a ajutat pe aceştia să cunoască mai
bine evenimentele ce se petrec pe arena întreaga lume.
nsâtnltiţârile pot şi trebuie
e grabnic termínate !
(Urmare din pag l-a)
către celelalte unităţi agricole
socialiste din regiunea noastră,
în perjmâîrul mutîor
G.A.C. şi întovărăşiri
grîui a răsădii
In multe gospodării colective care
s-au străduit să însămînţeze la timp,
griul a răsărit des ca peria şi acum,
după ploaie, parcă-1 vezi cu ochii cres-
cînd. Acesie semănături au toate con­
diţiile să se dezvolte pentru a intra
întărite în iarnă. Printre gospodăriile
colective fruntaşe la însămînţările din
toamna aceasta pot fi amintite cele
din Mărtineşti, Şibot şi Spini raionul
Orăştie, Simeria Veche raionul Hune­
doara, Apolclu de Jos, Ungarei, Gust:,
Petreştif Dostat, Reciti şi altele din curs de 3-4 zile. Faptul că însămîn­ iost îndrumate şi sprijinite într-o măsură satisfăcătoare de că
raionul Sebeş, Obrcja din raionul
Alba şi altele.
întovărăşiri agricole ca cele din
Răhău, Daia, Miercurea K, Strungari,
Ungurei, Vingard din raionul Sebeş,
Miceşti şi aitele din raionul Alba, Şi-
bot, Băcăinţi, Blandiana, Dineu Mare,
Homorod din raionul Orăştie etc, au
terminat de asemenea însămînţările de
toamnă înainte de data stabilită.
Se pune întrebarea, cum au reuşit
aceste unităţi să termine însămînţările
De fa alegerile anterioare şl
pînă în prezent, această organi­
zaţie de bază a primit 10 mem­
bri şi 30 candidaţi de partid.
Prin primirea acestora, compozi­
ţia socială a organizaţiei de ba­
ză s-a îmbunătăţit simţitor şi a
crescut capacitatea ei de mobili­
zare şi organizarea maselor la
luptă pentru înfăptuirea sarcini­
lor de producţie ale sectorului.
AUREL HOZU
corespondent 4
tovărăşirea din Săsciori 3 can­
didaţi, Ia G.A.C. Miercurea trei
candidaţi, la întovărăşirea din
Roşia de Secaş trei candidaţi.
Mai sînt totuşi unele organi­
zaţii de bază care nu se ocupă
cu răspunderea cuvenită de pri­
mirea în partid a celor mai îna­
intaţi şi cinstiţi oameni ai muncii
de la sate. Printre acestea se nu­
mără organizaţiile de bază de la
G.A.C. Apofdu de Sus, G.A.S.
Petreşti şi altele.
Se impune ca organele şî orga­
nizaţiile de partid din aceste lo­
calităţi să ia măsurile cuvenite
pentru îmbunătăţirea muncii de
primire în partid a celor mai me­
rituoşi oameni ai muncii din a-
gricultură.
IULIAN IONAŞ
internaţională şî să aibă o viziune da­
ră asupra acestora.
Faptul că agitatorii sînt îndrumaţi
să urmărească cu atenţie evenimentele
internaţionale şi să le aducă la cunoş­
tinţă tovarăşilor lor de muncă cit mai
repede cu putinţă, le-a dat posibilitatea
tehnicienii din secţie să înţeleagă în
mod just evenimentele internaţionale şî
astfel să fie înlăturate orice confuzii
s-ar putea ivi în interpretarea eveni­
mentelor care au Ioc pe arena inter­
naţională.
Cu prilejul acestor expuneri au fosl
demascate acţiunile agresive ale impe­
rialiştilor americano-englezi care se de­
dau în ultimul timp ta noi provocări
împotriva popoarelor şi la adresa păcii,
vrele lor diplomalice adoptarea onor
hctărîri şi încheierea unor acorduri care
să pună capăt cursei înarmărilor, ex­
perienţelor cu armele atomice şi cu hi­
drogen, cît şi fabricării acestor arme şi
pentru asigurarea unei păci trainice în
în timpul optim ? Pentru a da un
răspuns complect acestei întrebări,
socotim că e deajuns să arătăm că,
conducerile lor au dovedit o preocu­
pare bună faţă de organizarea muncii,
au ştiut să folosească ajutorul S.M.T.-
ului şi au mobilizat toate forfeîe in­
terne de care dispun, pentru a folosi
din plin fiecare zi bună de lucru.
r\
întârzierea nu mas poale ij
justâlicafă
Mai există în fiecare raion din re­
giune unele gospodării colective şi în­
tovărăşiri care nu au terminat încă
însămînţările. Ce-i drept, la 20 octom­
brie,. Ie mai rămăseseră suprafeţe mici
de însămînţat) dar se putea face în
aşa fel ca să nu le rămînă, iar dacă
Ie-a rămas, să fie î'nsămînţate în de­
ţările nu s-au terminat pînă acum în
aceste unităţi, este justificat de unii
tovarăşi prin lipsa de ploaie. Seceta a
îngreunat într-adevăr muncile de în-
sămînţare, dar nu este singura cauză
nare a dus la întîrzierea acestei1 lu­
crări. Există numeroase exemple care
vin în sprijinul acestei afirmaţii. Dacă
G.A.C. din Mărtineşti, care are un
teren ce se lucrează greu, atîl în timp
de secetă cît şi în timp de ploaie, a
terminat însămînţările înainte de 20
octombrie, atunci de ce nu le-ar fi
putut termina G.A.C. din Turdaş, al
DRUM üh SO W AnlSM Ü hM M r 1197
allste
¦iNccazHri j Problemele m uncii politice de masa
| în coloanele zia r u lu iD E P IO N IE R :44444444¦
(Urmare din pag. l-a). a- © * organelor de conducere din oraş, co-: multe familii de ţărani muncitori. Orga­ roşie a
lui Nicolae Szasz animalele
Ziarul „Steaua roşie“, organ al ®o- pectlve au muncit după terminarea
concursului, cum au susţinui ele pro­
4 duse in gospodărie de coleeti-* mitetului raional al P.M.R. Alba şi al mune, sate. nizaţiile de partid au desfăşurat o blemele vitale de la locul de muncă
4 unde apar, cum au fost acestea folosite
de organizaţiile de partid în acţiunea
4 oişti. Poate şi Iosij Lupa ar fi* sfatului popular raional, apare de mulţi In cele ce urmează ne vom opri mai muncă politică de lămurire a ţăranilor de răspîndire a experienţei pozitive
4 ş.a.m.d. In mod cu totul nesaţisfăcălnr
s-a ocupat ziarul de munca politică de
4 dorit să Încalece roibul acela # ani. Sub conducerea organizaţiei ra- mult asupra unei probleme, care, aşa din unităţile cooperatiste şi socialiste să la om la om, de felul cum lucrează
4 agitatorii pe teren, cum sînt organizat
convorbirile dintre aceştia şi oamenii
4 frumos din curtea colectivei, ¦ ionale do partid, el a militat pentru după cum se poate constata citind zia­ aplice metode înaintate de lucrare a muncii şi ce contribuţie aduc la înfăp­
tuirea sarcinilor ce stau în faţa or­
ganizaţiilor de partid. Multe organizaţii
4 să ducă „de-a călare" vitele l înfăptuirea sarcinilor ce au stat rul „Steaua roşie“, a cam scăpat din pămîntului în comun, să dezvolte fon­ de partid au agitatori b u n i; mulţi co­
4 lectivişti şi întovărăşiţi s-au dovedit a
fi în primele rînduri ale muncii de lă­
4 la păşune, ori să treacă in că- ţ Şi stau în faţa organizaţiilor de partid atenţia conducerii redacţiei ziarului şi dul de bază al unităţilor respective, murire a ţăranilor cu gospodării indi­
anume problema muncii politice de viduale pentru orientarea acestora îns­
44 rufă „fulger" pentru diferitei din raion, reuşind să aducă o contri- masă desfăşurată de către organiza­ reuşind să obţină succese însemnate în pre unităţile cooperatist-socialiste din a-
444 gricultură. Ziarul „Steaua roşie" însă,
treburi ale colectivei. I buţie însemnată la înfăptuirea obiec- nu s-a ocupat de aşa- ceva, lipsind ast­
fel comitetul raional de partid de un
4 Dar... la inaugurarea colec-ţ tivelor politice şi economice ale orga- ţiile de partid din raza raionului. această direcţie. Sînt demne de remar­ ajutor preţios în direcţia răspîndirii
4 metodelor bune şt a ridicării muncii
politice de masă la un nivel mai înalt.
4 tivei din Hăşdat, nu tofi pio-¦ nelor locale raionale, orăşeneşti şi co- De la început trebuie să spunem că cat realizările unor colectivişti din ©-'
nierii care au dus flori părin-1 munale. în coloanele ziarului puteau fi pu­
4e4> blicate apoi şi articole critice, în care
4 să combată formalismul şi practicis­
4 filor ce au luat loc in tribunal Ziarul a publicat în coloanele sale ar- m IE V II § Y A IP IRME S IE mul îngust ce se mai manifestă în une­
le organizaţii de partid. La Mihalţ de
4444 cca frumos împodobită s-aul ticole pe probleme agrare, viaţă de par- pildă, unii agitatori figurează numai pe
putut bucura din plin de săr-* tid, social-culturale, reportaje interesan- hîrtie, ştiu dc ei numai biroul organi­
4 zaţiei de bază, tar lor „agitatorilor“,
în coloanele ziarului „Steaua roşie" a- breja, Miceşti, a unor întovărăşiţi din nici măcar nu li s-a spus că sînt agi­
44 bătoarea care a avut loc in i te, plăcute cititorilor, comentarii exter- par foarte ra‘r materiale pe această Mihalţ, Vinţu de Jos etc. tatori. Exemple asemănătoare s ar mai
satul lor. Unii erau frămîniaţi.% ne, cronici sportive precum şi diferite temă, iar în ultima vreme n-au mai putea da.
apărut deloc. Răsfoind colecţia ziaru­ Harnicii muncitori ceferişti din Teiuş,
o¦»»> Susana Lupu era copleşită d e ; informaţii şi scrisori venite de la co­ lui, constatăm că rubrica „Tribuna agi­ Goşlariu se mîndresc cu rezultate deo­ Am relatat numai unele aspecte ale
rnii de întrebări: „de ce nu s-a L respondenţii voluntari şi colaboratorii tatorului" a lipsit în ultimele luni. sebite în producţie. Acestea i-au situat modului cum sînt oglindite problemele
* înscris şi tăticul în colectivă?* externi. printre colectivele de muncitori frun­ muncii politice de masă în coloanele
© Oricine constată acest adevăr îşi taşi pe întreaga ţară. Se ştie că cefe-’
de ce să nu fi fost şi ea astăzi» Acesta este un merit al ziarului şi pune în mod firesc, întrebarea : oare riştii de la depoul de locomotive din
« nu există muncă politică de masă în Teiuş deţin „Diploma de unitate frun­
« raion, nu se ocupă organele şi orga­ taşă pe ţară“ )’ lucrătorii de la C.F.R.
tot atit de veselă ca şi colegii© al colectivului redacţional. Şi s-ar pu-
¦ ei ai căror părinţi sînt colec-% tea vorbi încă despre multe lucruri fru-
o«
«
tioişti ? De ce ? * moaşe de care s-a ocupat ziarul şi
¦
©« Fii liniştită Susana Lupu ! © despre modul cum el a fost îndrumat
*
Primele rezultate obţinute Î n t de către Comitetul raional de partid.
© gospodăria colectivă „7 Noiem- * Dar, alături de ceea ce are pozitiv, nizaţiile de partid de aceasta, sau nu mişcare Goşlariu au obţinut drapelul de
scrie ziarul despre aşa ceva ? „unitate fruntaşă pe ramură". Unităţile
¦*
brie" din Hăşdat vor convinge* ziarul raional
»
*
din Alba are şi multe Faptele reale, oglindite în succesele gostat din raion, tractoriştii şi ceilalţi
¦ muncii de partid şi economice din di lucrători de la S.M.T., muncitorii de lâ
nu numai pe părinţii tăi, ci in- * lipsuri de care încă nu s-a debarasai ferite domenii de activitate, sînt în ma întreprinderea de industrie locală şi
©
¦
¦
treg satul, că rezultate bune ca ¦ Se poale vorbi — printre altele —
©
© in gospodăria colectivă nu se • şi despre tematica sa, despre aceea că sură să ne lămurească în această dl din alte întreprinderi, au obţinut, de
¦ recţie şi să dea răspuns întrebării de' asemenea, succese cu care pe bună
obţin nicăieri in altă parte. Şi Junele ediţii apărute cuprind teme pu- mai sus. dreptate se mîndresc.
¦« părinţii tăi şi întreg soiul vă-ţ\\ne şi nu din cele mai semnificative,
¦
© zînd aceste roade bogate Vor* acest lucru în ciuda faptului că motive Iată doar cîteva. Gare toate acestea nu se datoresc şi
© muncii politice desfăşurată de organi­
In diferite sate ale raionului au luat zaţiile de partid? Nu sînt ele o expresie
¦ veni pe drumul acesta al bei-* întemeiate nu ar exista în această di-' fiinţă unităţi cooperatiste de lucrarea a activităţii desfăşurată de comunişti,
pămîntului şi creşterea vitelor în co­ de agitatori, de oameni ai muncii care
* mun — întovărăşiri agricole şi zooteh­ au aplicat metode înaintate de lucru, de
¦ nice, iar în cele existente au intrat
» şugului şi al muncii spornice. * recţie. Şi spuneam că nu ar exista ţi-
*
* Atunci şi tu iţi vei alunga ră-* nînd seama de varietatea problemelor
© măşija de tristeţe din inima l ce frămîntă oamenii muncii din raion,
ta *.
e« ©© ©
«©¦»©©o© . * cît ?' de numeroasele aspecte ale muncii
*
organizatori pricepuţi ai procesului de
Din activitatea, coltului roşu producţie? Credem că da. Şi dacă aşa ziarului respectiv. Ar fi încă multe de
G. A . C . Ilia stau lucrurile, iată şi răspunsul la în­ spus. Socotim însă că ziarul „Steaua
trebarea de mal s u s : în raionul Alba roşie" poate şi trebuie să facă o coti­
există muncă politică de masă ( orga- tură serioasă în această direcţie, poate
nizaţiile de partid folosesc metode şi şi trebuie să devină o tribună de răs­
mijloace eficace în această direcţie şi pîndire a experienţei pozitive, a meto­
Pe lingă rezultatele frumoase temeinic. Gorul lor, pe patru fectivul colectiviştilor care vor — drept rezultat — succesele nu aii delor şi mijloacelor eficace folosite de
obţinute în munca de zi cu zi voci, format din 35 de persoane, urma — ca în fiecare an — întîrziat să se vadă. organizaţiile de partid în acest dome­
pe ogoarele colectjvei, colectiviş­ repetă cîntecele „In gospodărie“ cursurile agrotehnice, pentru des niu important de activitate.
tii din Ilia se mîndresc şi cu o şi „Bănăţeană“, iar echipa de făşurarea cărora a fost reparti­ Ziarul „Steaua roşie" însă, nu a cău­
activitate rodnică pe tărîm cul­ teatru pregăteşte piesa „ B ugu- zat din timp un inginer agro tat (căci numai aşa se explică de ce Comitetul raional de partid să fie
tural. Colţul roşu al gospodă­ roşi de oaspeţi“. Gei mai buni nom. nu s-a preocupat) ceea ce există pozi­ mai pretenţios' faţă de organul său de
riei agricole colective din Ilia, corişti s-au dovedit a fi pînă în tiv în munca politică desfăşurată de presă, să-l ajute mai îndeaproape şi
înglobează în activitatea sa mai prezent tovarăşii Moise Suciu, Nu sînt uitate aici nici infor­ organizaţiile de partid şi nu a fost — să-l tragă la răspundere atunci cînd
multe forme ale muncii cultu­ Toan Crăciun, Todor Florea, Si- mările politice sau conferinţele mai cu seamă în ultimul timp — o tri­ este cazul. Aceasta este o necesitate
rale de masă, oferind astfel co­ pe diferite teme. Ultima, ţinută bună de răspîndire o experienţei înain­ de care trebuie să se ţină seama.
lectiviştilor multiple mijloace de mina Dărjilă şi Emiiia Goţi iar la 4 octombrie a.c„ â dezbătui tate, a metodelor bune folosite în acest
îmbogăţire a nivelului lor cultu­ din echipa de teatru se eviden- subiectul „Apărarea buhului domeniu de activitate. Cifre GRĂITOARE
ral. liază, printre alţii, Iosif Bogdan, obştesc“
Foarte puţin a sprijinit ziarul res­ In întreprinderile regiunii
Sprijiniţi fiind de cîteva cadre Viorica Dăniiă şi Ionel Danîla. Dacă ţinem seama de făptui pectiv gazetele de .perete . din raion. noastre lucrează în prezent în
didactice, colectiviştii dezvoltă Nelipsit din cele două formaţii că aproape întreaga activitate •In cadrul concursului regional al ga procesul de producţie un număr
Ia colţul roşu o activitate con­ artistice este însuşi preşedintele zetelor de perete, unele din- acestea, de 9.000 femei. Prin munca lor
tinuă şi multilaterală. Nu odată, gospodăriei agricole colective, Gultural-artistică este desfăşura­ care activează în raza raionului Alba, acestea şi-au ciştigat stima şi
echipele lor artistice au făcut vi­ tov. Gherase Orşa. au fost apreciate ca fiind bune, fapt aprecierea colectivelor de mun­
zite, dînd programe prin alte tă cu forţe proprii, se poate ă- pentru care au fost premiate, distinse că din întreprinderile în care
gospodării colective'(Bretea Mu- Este cazul să amintim că şl firma că rezultatele obţinute pî cu diplome şi alte obiecte. Gazeta de lucrează. Numărul celor care îşi
reşană, Băcia, Vinerea etc.) cu- biblioteca colţului roşu, formată perete „Legumicultorul“ de la gospodă­ depăşesc cu mult sarcinile de
din 800 de volume, are o acti­ nă în prezent sînt mulţumitoa­ ria legumicolă din Miceşti s-a clasai plan şi în mod ritmic trece de
vitate mulţumitoare. Bibliotecară re şi că ele garantează, în tim­ pe locul doi în cadrul concursului. Zia­ 3.000. Din acestea 664 femei
rul „Steaua roşie" însă s-a ocupat în muncitoare au fost confirmate
pul cel mai scurt, noi succese mod nesatisfăcător de aceste gazete. ca fruntaşe in producţie.
Ziarul putea şi trebuia să susţină în
aie colectiviştilor din Ilia. coloanele sale felul cum gazetele res-
GH. L’.
— tov. Matilda Lupşa — se
In luna în curs colţul roşu a! străduieşte să difuzeze cît mai H ai multă atenfie
gospodăriei agricole colective multe cărţi şi mai ales pe ctie
din Ilia are programat un schimb cu conţinut agrotehnic. Printre
de experienţă cu colţul roşu al cititorii cei mai activi sînt co­ FAJÂ DE INIŢIATIVELE M IN ER ILO R
gospodăriei agricole colective din lectiviştii Traian Buştea, Ana
Vinerea. In acest scop, harnicii Hui şi Iosif Bogdan.
colectivişti din Ilia se pregătesc In prezent se complectează e- O tonă de cărbune peste plan de fie­ zultatul unei stări de lucruri defectuoa­ de agitaţie, gazetele de perete şi toate
care om, în fiecare schimb — este ini­ se la sectoare şi în abataje. Fapte con­ celelalte forme ale muncii politice de
ţiativa lansată de brigada Iui Mihai crete sînt cele petrecute cu sectorul II, masă trebuie puse în slujba acestui
din raioanele Alba, Ilia, Sebeş, Hune­ Tucaciuc Ia începutul acestui an. O ini­ care în luna august a rămas sub plan scop.
doara şi Haţeg. Ele ne ajută să tra­ ţiativă frumoasă, menită să contribuie cu 584 tone. Şi aceasta, din cauza lip­ Este necesar să se controleze minu­
gem concluzia că erau destule con­ cu toate forţele la realizarea sarcinii sei de preocupare în controlul tehnic
ce stă în faţa exploatării de a realiza al lucrărilor şi o proastă aprovizionare ţios felul în care conducerea tehnică a
diţii aproape în fiecare comuni pen­ pe anul 1958 un randament pe exploa­ cu materiale a locurilor de muncă din sectoarelor asigură condiţiile cele mai
tare de o tonă pe post. partea conducerii tehnice a sectorului. bune de lucru muncitorilor în abataje,
tru ca însămînţările să se termine Nimeni nu contestă că au existat şi felul în care cadrele de ingineri şi teh­
pînă la 20 octombrie. Imediat după lansarea acestei che­ motive in parte obiective, cum este ca­ nicieni satisfac cerinţele brigăzilor de
mări, şefii de brigăzi şi de sectoare zul sectorului IV, care în trimestrul III mineri, în ce priveşte aprovizionarea cu
La data de 21 octombrie în raionul şi-au luat numeroase angajamente, an- a rămas în urmă cu 845 tone, obfinînd materiale şi cu vagonete goale, pentru
grenîndu-se cu deosebit elan în între­ în abataj un randament de 2,949 tone ca acestea din urmă să poată da ran­
Sebeş mai erau numeroase comune ca' cere. Cu această ocazie, conducerea sub cel planificat. damentul maxim.
minei, prinlr-un articol publicat în zia­
cărui teren este situat în lunca Mu­ Păuca, Ohaba, Cîlnic şi altele care rul nostru, s-a angajat să ajungă în .Dacă conducerea minei ar fi luat Trebuie reorganizată şi stimulată în­
reşului şi se lucrează mult mai bine. abia realizaseră 50 la sută din pla­ acest an la un plus de 1,050 tone pe măsuri din timp, starea de lucruri ar trecerea pe brigăzi şi sectoare, pentru a
Sau, dacă gospodăria colectivă şi în­ nul de însămînţări. Unele cum sînt post pe întreaga exploatare. fi fost cu totul aita. răspunde chemării brigăzii lui Tucaciuc.
tovărăşirea din Şibot an putut să ter­ Miercurea, Gîrbova şi Cut nu reali­ Elanul şi însufleţirea tiu trebuie să slă­
mine însămînţările, cum de nu au re­ zaseră pînă la această dată nici mă­ Primele rezultate au dovedit că che­ Nu mai sînt oare forţe 13 mina Aninoasa bească o clipă, pentru ca rezultatele tri­
uşit să facă acest lucru individualii car jumătate din plan. In Miercurea marea are baze temeinice. Posibilnăţile capabile să reaprindă flacăra întrecerii mestrului în curs să reabiliteze ceea ce
din comuna Şibot, că doar structura din cele 454 ha. se însămînţaseră minei Aninoasa sînt suficiente pentru ca pornită cu atîta entuziasm ? Oare comi­ s-a pierdut pînă acum.
solului este în general aceeaşi, atît numai 100 ha., iar în Gut din 530 ha. toate aceste frumoase iniţiative, în sco­ tetul U.T.M. ai minei a făcut totui
în sectorul socialist cît şi în cel in­ se însămînţaseră doar 160. De ase­ pul de a da patriei cît mai mult căr­ pentru ca tineretul să se simtă mobili­ Faptele au dovedit că ta mina Ani­
dividual. Menţionăm că individualii menea, în comunele Cugir, Foit Tur­ bune, să fie transpuse în fapte. zat permanent în întrecere ? noasa sînt condiţii ca toate aceste: an­
din această comună mai au de însâ- daş, Rornos şi altele din raionul O- gajamente să devină realităţi,
mînţat peste 300 ha. teren, iar însă­ răştie, însămînţările sînt mult răma­ Dar s-a întîmplat ceea ce se întîtn- Iniţiativa brigăzii lui Tucaciuc tre­
mînţările decurg într-un ritm nesa­ se în urmă, şi decurg într-un ritm plă de obicei, cu iniţiativele cărora nu buie să prindă din nou viaţă. Ea tre­ O tonă de cărbune peste plan de fie­
li se mai acordă atenţie şi sprijinul buie să fie în centrul preocupării or­ care om, în fiecare zi trebuie să devină
necesar. De aceea, la Aninoasa, după ganelor de partid, a comitetului U.T.M. din nou preocuparea permanentă a
o perioadă, totul a revenit la vechea şi a celui sindical. Brigăzile artistice fiecărui miner.
stare de lucruri. Iar acum, despre ini­
ţiativa brigăzii lui Tucaciuc, nu mai Ing GH. COMŞUŢA
tisfăcător. nesatisfăcător. In aceiaşi situaţie se vorbeşte nimeni, decît, ca despre ceva
Asemenea exemple comparative mai mai află multe din comunele din ra­ care aparţine trecutului.
ionul Ilia, Alba. Haţeg şi Hunedoara.
pot fi date şi din alte multe comune
i Un ioc de concluzii Î333S3EIEE3S3,:
Din constatările făcute reiese că unele gospodării colective] IP IU RS IL I C I Í A T IE
(şi întovărăşiri au întîrziat însămînţările din cauză că nu a u (
Că aşa este situaţia, ne-o dovedeşte
tre organizaţiile de partid, sfaturile populare şi mai ales de< însuşi faptul că plusul obţinut de mina OFERTE DE SERVICIU
'către inginerii şi tehnicienii agronomi. Aninoasa pe trimestrul II se cifrează
abia la 63 tone, rar randamentul pe TRUSTUL R E 6I0N A L DE CONSTRUCŢII L O C A L E
In urma ploilor ce au căzut, terenul s-a înmuiat, devenind\ exploatare Ia 0,961 tone pe post, deci
îri toată regiunea cum e mai bun de arat şi însămânţat. Nu m ai; sub cel planificat care era de( 0,982). L DEV A, angajează imediat în ora şui Deva UN MAISTRU GAZ
există deci nici un motiv să se spună că nu se poate lucra. Şi|
totuşi în numeroase comune, ritmul însămînţărilor este nesatis­ Situaţia nu este încântătoare nici pe I METAN, autorizat nelimitat şi UN INGINER MECANIC, spe-^
făcător. Aceasta din cauză că unele organizaţii de partid şiţ trimestrul III. Plusul realizat este de
t cialist in utilaje construcţii si transnort. -j
sfaturi populare nu se preocupă în destulă măsură de mobili-; 4.707 tone. Deci lotul, este departe de t '* 3
a se ajunge la angajamentele luate an­
zarea ţăranilor muncitori la terminarea cît mai grabnică a| terior. t UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR DE CON- ]
acestei importante lucrări. Este necesar ca să se ia cele marţ De acest lucru se face vinovată alîi [• SUM DEVA angajează, pe bază de concurs, REVEZORl CON-^
conducerea întreprinderii, cît şi comi­
urgente măsuri pentru înlăturarea deficienţelor ce există in! tetul de partid care nu au sprijinit a- 1 TABILI. '
ceastă iniţiativă. Toate acestea sînt re­
scopul terminării însămînţărilor într-un timp cit mai scurti Concurenţii trebuie să pose de studii medii sau superioare ^
posibil. [ şi să aibă o vechime de cel pu fin 2 ani in funcţie. -
*\/^v/vv —/V/N.. 'XaT'',- i
•-Ji—t ~J i-J L-J !-J <—r *—r \—t V. t j'_}'_1'_1V-