Page 84 - 1958-10

Nr. î 197
Un exemplu bun
VULCAN (de la subredacţia
noastră voluntară). — La uni­
tatea Alimentara nr. 46 din Vul­
can (Crividia) este gestionară
tov. Dănilă luliana, o îemeie mai
în vîrstă, iute la vorbă dar şi la în activitatea lor să urmeze din
treabă. Lucrează aici de mai bine
de un an de zile şi este mult a-
preciată de acei care au avut pri­ al magazinului să fie realizat şi
lejui să o cunoască. Cred că ni­
meni dintre cumpărători, care
au intrat vreodată în acest ma­
gazin, nu au rămas decepţionaţi
de felul cum au fost deserviţi de
vînzători şi în special de gestio­ colectivului său de la unitatea nr.
nară. Odată intrat în magazin,
fără să aştepţi, eşti întîmpinat
de unul dintre vînzători cu cu­
vinte atrăgătoare şi plăcute:
„Cu ce să vă servim tova­
răşe", „Avem tovarăşe", „Alt­
ceva tovarăşe“. Toate acestea
îmbinate cu o deservire promptă
şi conştiincioasă, sînt doar cîte- zent de acest colectiv.
va aspecte care ilustrează acti­
vitatea gestionarei. Poate şi din
această cauză, la acest magazin,
pot fi întîlniţi zilnic numeroşi
cumpărători. De felul cum îşi în­
deplineşte sarcinile de serviciu
gestionara luliana Dănilă se
pot spune numai cuvinte de lau­
dă.
Prin grija gestionarei, la a-
ceastă unitate alimentară se gă­
sesc de toate.
Contribuţia femeilor
BRAD (de la subredacţia
noastră voluntară). — De cu-
rînd a avut loc o şedinţă a co­
mitetului raional al femeilor din
Brad in cadrul căreia a fost a-
nalizată munca depusă de către
comitetele comunale de femei în
ceea ce priveşte transformarea
socialistă a agriculturii- in co­
munele Vata şi Baia, de Cris.
Din informarea prezentată de
călre tov. E. Vulcan, precum şi
din discuţiile purtate de către
participanţii la consfătuire, a
reieşit că, comitetul de femei din cisor si Basarabasa.
comuna Vaţa, cu sprijinul efec­
tiv al comitetului comunal de
partid, a reuşit să obţină o sea­
mă de succese : au fost create
5 întovărăşiri zootehnice de creş­
terea oilor în care au intrat 231
de familii, cu o suprafaţă de
peste 800 hectare păşune şi 481
oi. La crearea acestor unităţi
socialiste, un aport preţios au
adus şi femeile. Ca exemplu po­
zitiv îrf această direcţie poate
fi menţionat faptul că în satul
Căzăneştr, primele cereri pentru
înscrierea in întovărăşirea care
a luat fiinţă de curînd au fost
făcute de către membrele comî-
- 0-
O m am ă
recunoscătoare
Zilele trecute am primit la re­
dacţie o scrisoare din partea to­
varăşei Sidonia Rusan salari­
ată la U.R.C.C. Haţeg în care
îşi exprimă recunoştinţa faţă de
statul nostru care asigură copi­
ilor oamenilor muncii o copilă­
rie fericită. In scrisoare se spu­ tăţească substanţial munca organizaţiei
ne :
„Acum 20 de ani eram un co­
pil. Mi-aduc aminte cit de mult
trudeau părinţii pentru a ne pu­
tea întreţine. Alimentele, îmbră­
cămintea şi tot ceea ce era ne­
cesar traiului zilei se procura
pe atunci cu multă sudoare şi
greutate.
Dar, copilul meu a apucat
astăzi, alte vremuri incompara­
bile cu cele de acum 20 de ani.
Şi,, consider că cel mai impor­
tant lucru atit pentru copilul
meu, cit şi nentru ceilalţi copii
din Haţeg, este deschiderea de
curînd in oraşul nostru a unui
cămin de zi. Aici, copiii au la
dispoziţie lot ceea ce este nece­
sar psnlru a creşte viguroşi şi cu măsuri au contribuit la deschiderea
o educaţie sănătoasă. Alimenta­
ţia este bună, curăţenia domină
peste tot, iar cadrele pedagogi­
ce se ocupă cu drag de educa­
rea copiilor noştri.
Pentru foaie acestea, vreau
să mulţumesc şi pe această cale
statului nostru care asigură co­
piilor oamenilor muncii o copi­
lărie fericită".
SIDONIA RUSAN
mamă din Haţeg
DRU MUZ SOCIALISMO LUI _______________ __________________ Pagi 3
G^5^M v ^a u w rsgc^,ia^AmaggFR6a-a
maaxsaxrzxsas&misiii^ittiw^-ixzmz^aRzsz&iaaExxzzxaozÂteitSkwiBsimaxtaa
DRAGOSTE DE MUNCĂ Tovarăşa Maria
Stanciu este bri­
Toate aceste calităţi au fost Printre stilpii uriaşi, masivi tei pe şantier. Am aflat că o nu cu construcţiile sale masi­ gadieră la secţia
imprimate deopotrivă şi celor ce formează scheletul metalic Kotton a fabricii
două vînzătoare din magazin, u- al cuptorului nr. 3 de la noua o- cheamă Elena Ciurel şi este ve este în stare să-i ofere largi „Sebeşul“. Pe lîn­
temistelor Irina Brînzău şi Le- ţelârie Martin din Hunedoara gă sarcinile de pro­
via Negreanu care au reuşit ca inginer constructor... începător. perspective, un vast chnp de ducţie ea se ocu­
am remarcat figura unui tînăr pă în mod special
plin exemplul gestionarei. Toate simpatic ce trecea de la un loc Abia anul acesta a terminat activitate, lată de ce atunci şi de creşterea ti­
acestea au făcut ca planul lunar de muncă la altul. Îmbrăcat nerilor pentru ca
intr-un palton uşor, de statu­ Facultatea de construcţii a In­ cind a fost întrebată pe ce aceştia să dea o
depăşit lună de lună cu 30-50 ră potrivită, blond, tuns scurt, producţie de bună
Ia sută. urmărea cu atenţie munca unui stitutului politehnic din Timi­ şantier vrea să lucreze ifigi- calitate.
zidar. După ce intervenea cu
Ţinînd seama de activitatea vreo observaţie, atunci cind IN CLIŞEU: to­
gestionarei Dănilă luliana şi a era cazul, trecea apoi la alţi varăşa Maria Stan­
eiu îndrumirid o
46 din Vulcan, conducerea O.C.L. zidari. tînără muncitoare.
Alimentara Petroşani a apreciat Felul atent, migălos chiar,
munca acestora. Mărturie este şi şoara... nera Elena Ciurel a răspuns
drapelul de „Unitate fruntaşă în de a cerceta munca fiecărui
întrecerea socialistă" primit din zidar, mi-a trezit curiozitatea '1m ira inginer Elena Ciurel fără ezitare:
partea Comitetului de întreprin­ de reporter. Aşteptind să con­
dere încă de la începutul anului tenească ploaia steluţelor mul­ este din T. Severin. Ha plăcut — Pe şantierele de la Hu­
şi care este menţinut şi în pre­ ticolore produsă de aparatele
de sudură, eram gata să-l pierd foarte mult matematica şi de­ nedoara.
din vedere pe tinărul construc­
— Acest drapel — spune tov. tor. Am intrat în corpul uriaş senul şi după terminarea lice­ Nu este prea mult timp de
luliana Dănilă — l-am primit de al cuptorului şi l-am strigat.
la începutul anului şi-l vom ului şi-a îndreptat paşii spre cind tînăra inginer Elena Ciu­
păstra şi pe mai departe. Dar stupoare: tinărul con­
construcţii. Era aşa cum a rel şi-a început munca la noul
Intr-adevăr, activitatea gestio­ structor era... o fată. Jenat am
narei luliana Dănilă şi a colecti­ mărturisit, ramura care o pa­ cuptor al oţelăriei Martin. Dar 0 amintire frumoasă
vului său este demnă de urmat. încercat să explic scopul vizi­
Ea se caracterizează printr-o de­ siona mai mult şi in care şi-a colectivul în mijlocul căruia
servire conştiincioasă a oameni­
lor muncii în care sînt sădite din pus toată speranţa. lucrează, o apreciază şi sti­
plin calităţile lucrătorului din
sectorul comerţului' socialist. Construcţiile îmbinau in mod mează pentru seriozitatea şi a- Cu ani în urmă, am cunoscut
în marele Combinat siderurgic
DUMITRU ALBESCU armonios cele două pasiuni ale tenţia cu care lucrează, pentru din Hunedoara o fetişcană de rui bilanţ să nu se încheie cu o
statură mijlocie, cu părut şaten depăşire a planului de 1 0 -1 2 la
Elenei: matematica şi desenul. pasiunea pe care o pune in fie­ şi ochi pătrunzători dar plini sută. Şi Anastasia este mulţu­
de bunătate. Pe atunci, lucra la mită că poate aduce o contribu­
Şi profesia, dacă te dăruieşti care lucrare. încărcarea cu cocs a vagoane­ ţie în realizarea sarcinilor de
lor de la secţia de sortare. plan.
cu pasiune, îţi dă satisfacţii In timpul liber Elenei ii
Intrînd în discuţie am aflat Timpul liber şi-l petrece mai
nebănuite, aşa cum s-a întim- place să citească o carte bună, că o cheamă Anastasia Spiropol mult cu cititul cărţilor de lite­
şi că este de naţionalitate grea­ ratură sau merge îa film împre­
plat şi cu Elena Ciurel. să asculte o melodie. Compo­ că. Cunoaşte foarte bine limba ună cu tovarăşele ei de muncă.
romînă aşa că ne-am înţeles de Foarte mult este apreciată şi
Hunedoara a îndrăgit-o cu zitorul preferat este Beetho- minune. Urmase cele 7 clase pentru faptul că îngrijeşte banda
elementare în limba romînă la în bune condiţiuni şi păstrează
doi ani în urmă. Atunci cind wen. Nu-i displace nici muzi­ Oradea. După absolvirea şcolii o curăţenie perfectă la locul de
s-a angajat la Combinatul side­ muncă. De asemenea, Anastasia
a fost în practică a văzut că ca uşoară, MIRCEA NEAGU rurgic clin Hunedoara pentru este preocupată în permanenţă
oraşul de pe malul rîului Cer­ a învăţa o meserie. Şi după de păstrarea oricărui lucru care
cum ştim’, Hunedoara ne oferă constituie un bun comun.
mai în fecare zi ceva nou. Cu­
riozitatea Anastasiei Spiropol De multe ori se gîndeşte Îa
telului sătesc Paraschiva Jula, era deci justificată.
Treja Holeartoc şi Floarea Tictu. anii copilăriei. Se gîndeşte şi la
După mulţi ani am intrinit-o
Nici în satul Prăvăleni feme­ din nou. Aproape că era de ne­ faptul că astăzi, datorită condi­
ile nu s-au lăsat mal prejos. Şi recunoscut. S-a maturizat şi a
aci primele cereri de înscriere îndrăgit meseria şi oraşul side- ţiilor create de regimul nostru
au fost făcute de către femei rurgiştilor. Este deja calificată
cum sînt: Linuţa Balint, Mela- in meseria de mînuitor al democra-t-popular tineretului din
nia Bodea şi Amalia Buzaş. Pe benzii şi lucrează cu mult
lingă aceste realizări frumoase patria noastră, ea a reuşit să
există însă în comuna Vaţa, co­ simţ de răspundere. Aproa­
mitete de femei săteşti cu o ac­ înveţe meseria care-i este dragă.
tivitate slabă pe linia transfor­ pe că nu există lună al că-
mării socialiste a agriculturii, Anii aceştia, ca pentru oricare
cum este cazul satelor Ociu, O-
tînăr, constituie o amintire fru­
I. PIRVA moasă şi pentru Anastasia Spi­
ropol.
IIIIIIINIIIIl1hlllllll!l!!b’!IHfl!!l!IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHtlllllllllll1III!llllllllllll
I. CIMPEANU
Brigada de tineret de la atelierul electric dl Viorica Roşu una din cele mai slrguincioase Sarcinile eonisteteler ie femei
uzinei „Victoria“ Călan este vestită prin hărni­
cia ei. Lucrările făcute de membrii brigăzii sînt muncitoare.
de calitate.
IN C LIŞE U : tov. Viorica Roşu bobimnd un
Printre membrii brigăzii se numără si tov.
motor asincron de 7 Kw. pentru perioada de iarnă
-îi; •«rl??4vLi FOTO : I. TEREK.
In recenta şedinţă plenară a lingă casele raionale de cultu­
Comitetului regional al femeilor
La capătul unui trimestru s-au fixat principalele sarcini ră şi căminele culturale se vor
ce stau în faţa organizaţiei de
femei, în perioada de iarnă. organiza cercuri de broderie,
croit, artă culinară organizîn-
Astfel, pe baza materialelor du-se totodată concursuri pen-.
trimise de Consiliul Naţional al
femeilor şi cu ajutorul cabinete­ tru „cele mai frumoase obiec­
lor de partid, vor fi instruite în­
La cea de a III-a Plenară ă Gomite­ In ceea ce priveşte antrenarea fe­ pu{in timp după acest schimb' de expe­ nifestări de misticism, lipsă de grijă tre 5 şi 10 noiembrie peste 160 te“ ;¦ cîştigătorilor concursului
lului regional al femeilor ce s-a ţinut meilor în campania de conservare a rienţă s-a inaugurat G.A.G. de la Hăş- fată de avutul obştesc, nerespectarea re propagandiste care vor condu­
sîmbătă în sala de şedinţe a Sfatului legumelor şi zarzavaturilor pentru iar­ dat. Gomitetul de femei sub conducerea gulilor sanitare, necunoaşterea folosirii ce cele aproape 160 cursuri de li se vor acorda diferite premii.
popular orăşenesc Deva, s-au dezbătut nă raportul a arătat că peste 20.000 comitetului de partid a adus la înfiin­ artei culinare etc. Atenţia comitetelor îndrumare ce vor activa în ora­
o serie de probleme menite să îmbună­ de femei au participat la aceasta ac­ ţarea acestei gospodării o contribuţie de femei trebuie îndreptată în direcţia şele şi comunele regiunii. In a- De asemenea se vor organi­
ţiune. S-au înfiinţat 21 cercuri gospo­ însemnată. îmbunătăţirii deservirii populaţiei orga- ceste cursuri vor fi recrutate, la
de femei din regiunea noastră. dăreşti unde femeile au învăţat practic nizîndu-se ori de cîte ori este nevoie comune, membre ale comitete­ za cursuri agrozootehnice pen­
cum se pregătesc diferite legume. Pe Munca femeilor hunedoretîe a fost consfătuiri între vînzători şi consuma­ lor comunale şi săteşti, deputa­
In darea de seamă prezentată de că­ grupe de case şi blocuri muncitoreşti scoasă în evidenţă şi de tovarăşa Ele­ tori. Femeile sînt cele mai competente te şi colectiviste, iar la oraşe tru femeile de la sate cu o du­
tre tov. Sanda Ciuceanu, preşedinta Co­ la Gugir, Orăştie, Ilia etc. s-au înfiinţat na Segato preşedinta Comitetului oră­ pentru a efectua un control riguros asu­ responsabilele de circumscripţii rată de 15-20 zile şi un număr
mitetului regional al femeilor, au fost peste 20 centre de conservare. şenesc de femei Hunedoara. La acţiu­ pra activităţii din restaurante, bufete, electorale, responsabilele comi­
arătate realizările, obţinute în munca nea de înfrumuseţare a Combinatului cantine sau creşe de copii. Trebuie — siilor de temei din întreprinderi de 40 cursuri „şcoala mamei“
cu femeile în perioada trimestrului III. In centrul preocupărilor Comitetului siderurgic Hunedoara — a arătat vor­ a spus în încheiere tov. Cervencovici şi instituţii, deputate. Durata
regional a stat şi problema întăririi bitoarea — au participat peste 1.000 — să depunem şi pe mai departe efor­ cursurilor la comune este de la atit pentru femeile de la sate
Astfel pentru pregătirea şi deschide­ muncii organizatorice a comisiilor de dc femei efectuînd un număr de 5.200 turi susţinute pentru a atrage masele 15 noiembrie 1958 la 1 martie
rea noului an. şcolar, comitetul de fe­ femei din întreprinderi şi instituţii. Pen­ ore muncă voluntară. Munca cu feme­ de femei în acţiunile întreprinse la 1959, iar la oraşe de la 15 no­ cît şi pentru cele de la oraşe.
mei din fiecare raion, respectînd îndru­ tru aceasta s-au organizat în colabora­ ile este frumoasă dar migăloasă ¦— a sate şi oraşe. iembrie 1958 la 1 mai 1959.
mările Consiliului Naţional al femeilor re cu comitetele sindicale consfătuiri cu arătat tov. Segato. De aceea comitetul Lecţiile se vor ţine săptămânal In colaborare cu secţiile de
au sprijinit acţiunea de construire, re­ comisiile de femei din întreprinderi şi regional trebuie să sprijine în şi mai Plenara a adoptat apoi planul de în cadrul cărora o oră va ti des­ învăţământ şi cultură se va or­
paraţii, curăţenie şi: înfrumuseţare a instituţii, schimburi de experienţă în mare măsură munca comitetelor din muncă al Comitetului regional pe tri­ tinată predării materialului şi
şcolilor. Sub îndrumarea lor s-au ţinut probleme organizatorice şi cultural e-' subordine, prin analize periodice, îndru­ mestrul IV. o oră seminarizării. ganiza un ciclu de conferinţe şi
consfătuiri cu comitetele de părinţi, un­ ducative. mare şi control“. convorbiri cu mamele despre e-
de s-au prelucrat diferite materiale tri­ In încheiere a luat cuvîntul tovarăşa In fiecare circumscripţie elec­
mise în acest scop de Consiliul Naţional Munca de educaţie a femeilor desfă- Preşedinta Comitetului raional al fe- Mia Groza secretara Consiliului Naţio­ torală vor funcţiona cercuri de ducaţia comunistă a copiilor şi
al femeilor. Paralel cu această acţiu­ nal al femeilor, care a făcut o serie citit unde se vor prelucra mate­
ne s-au reactivat peste 100 comitete de de aprecieri şi recomandări pentru. îm­ rialele primite de la Consiliul a tineretului, despre comporta­
părinţi înfiinţate pe lîngă şcoli. Aceste bunătăţirea muncii organizaţiei de fe­ Naţional al iemeilor, şi mate­ rea ce trebuie să o aibă tinere­
mei. rialele publicate în revistele
noului an şcolar în bune condiţiuni. „Săteanca“, „Femeia“ şi Dolgo- tul faţă de vlrstnici, grija faţă
Organizaţia noastră de femei, a spus zo no“. de avutul obştesc etc.
Una dintre preocupările de bază ale tov. Groza, trebuie să depună noi e-
Comitetului regional al femeilor în a- forturi pentru a cuprinde şi antrena în Un rol important vor avea în O atenţie deosebită va fi a-
ceasta perioadă, a fost îndeplinirea sar­ mai mare măsură masele de femei în această perioadă, conferinţele.
cinilor î.n munca de transformare so-' acţiunile, iniţiate. Trebuie în acelaşi In colaborare cu celelalte orga­ cordată organizării orelor de
cialistă a agriculturii. In acţiunile în­ timp să muncim cu un mai ascuţit spi­ nizaţii de masă şi S.R.S.C., în
treprinse atit pentru întărirea sectorului rit de vigilenţă, să vedem cine parti­ cadrul căminelor culturale, la meditaţii organizate în cadrul
socialist existent cit şi pentru lărgirea cipă la acţiunile noastre şi cu ce in­ staţiile de radio amplificare, în
lui au muncit peste 300 de femei. Feme­ •«oe»no»99 sPelseeensasereaoaeCoeoemsosiofaesfeuaelsusaicorseosgaisosensaaslseasslacfoesamosesoilaosers^oseeoocsoOomO tenţii. Noi nu putem fi indiferente atunci întreprinderi şi instituţii, se vor şcolilor sau cluburilor din în­
ile din unităţile cooperatiste agricole au oso«seseoeonoBcsBeoeoeosoeoeaooooesseoasooaoooaeaosesosseooeooeoesssoeooeee cînd în organizaţia noastră pătrund ţine conferinţe care vor trata
fost mobilizate la efectuarea unui. cît diferite elemente cu intenţii duşmănoa­ probleme ale mişcării de femei treprinderi şi instituţii pentru
mai marc volum de lucrări. Cu rezultate se. Trebuie să veghem cu mult simt de din ţară şi de peste hotare, pro­
bune, au muncit femeile din G.A.O. răspundere la educaţia copiilor noştri. bleme de educaţie a copiilor, fiii de muncitori.
Pricaz, raionul Orăştie, De pildă res­ Activitatea noastră cultnral-educativă viaţa de familie etc.
ponsabila comisiei de femei tov. Anuţa trebuie îndreptată în direcţia muncii de De asemenea, pe şantierele
Popa a efectuat pînă acum 132 zile transformare socialistă a agriculturii şi Cu ocazia clăcilor de lucru
muncă. Femeile din G.A.C. Simeria şurată de comitetele raionale de femei meilor din Alba Iulia tovarăşa Sandu împotriva superstiţiilor şi manifestări­ organizate de comitetele de te­ tineretului din regiune se vor
Veche participă zilnic la muncile a- s-a extins. Nu întîmplător numărul fe­ Lucreţia a chemat la întrecere în munca lor ideologiei străine în rîndul feme­ rnei, se vor citi materiale din organiza cu tinerele fete con­
gricole în proporţie de 90 la sută. Un meilor în brigăzile artistice a crescut, de educare a femeilor toate celelalte ilor. Pentru atingerea acestui scop tre­ literatura sovietică, culegeri de ferinţe şi consfătuiri pe teme de
rol important l-a avut şi brigada ar­ atingînd un procent de 70 la sută din raioane. Ea a.împărtăşit plenarei expe­ buie folosite de la caz la caz meto­ snoave, ghicitori, 'proverbe ele. politică internă şi externă, com­
tistică. de aci care a dat pînă acum componenţa acestor brigăzi. rienţa obţinută în munca cu femeile dele cele mai adecvate specificului co­
peste 20 de spectacole în comune şi accentuînd interesul de care se bucură In cadrul comitetelor de pă­ portarea în societate, despre
sale. Mult apreciat a fost şi schimbul Discuţiile purtate pe marginea dării în rîndul maselor de femei organizarea munelor şi satelor, de la cursurile de rinţi de pe lingă şcoli, cămine dragoste, recenzii din cărţile
de experienţă ce s-a făcut la această de seamă au arătat realizările obţinute de procese sociale în care să se arate de copii şi creşe se vor prelu­
gospodărie cu tărăncile munciioare din de femei în1sectoarele lor de activitate probleme legate de căsătorie şi divorţ. îndrumare, conferinţe, cercuri de citit, cra, pe baza materialelor primi­ destinate tineretului Ctc.
raionul Hunedoara. A mai fost evi­ subliniind concursul şi îndrumarea ce Acestea, sub forma unor scenete atrac­ te din partea Consiliului Naţio­
denţiată şi tovarăşa Maria Spineanu le-a fost acordată de comitetele de tive să prezinte aspecte ale vieţii dc la ieşirile practice pe teren în vederea nal ai femeilor, indicaţii in !e- Pentru extinderea experienţei
de la Strei care a reuşit prin munca partid. Printre acestea, numeroase' vor­ familie care duc la divorţ, scenele care înaintate în munca comitetelor
de lămurire să atragă în întovărăşirea bitoare s-au ocupat de sarcina intensi­ să influenţeze în mod pozitiv via{a de schimburilor de experienţă şi vizitelor. c: Vr de femei pe linia transformării
din sat 10 noi familii. ficării muncii de lămurire a femeilor, familie din mediul rural.
pe linia transformării socialiste a a- Aceste acţiuni vor duce la creşterea socialiste a agriculturii o im­
griculturii. Din partea comitetului regional de portanţă deosebită va fi acor­
partid a vorbit tovarăşul Cervencovici rolului şi importanţei organizaţiei noas
Astfel, tov. Maria Cristea, preşedin­ Andrei. El a arătat că sarcina comi­ tre. dată schimburilor de experien­
tele Comitetului raional de femei Hu­ tetelor de femei este de a intensifica
nedoara a arătat că dat fiind rolul munca de lămurire cu femeile din re­ ţă ce se vor face cu femeile din
important pe care-1 joacă femeile în giunea noastră pentru a Ie a-
viaţa satelor, trebuie utilizate toate lrage în sectorul socialist al sectorul agricol individual şi
formele de educaţie pentru atragerea agriculturii prin schimburi de experien­ cele din întovărăşiri şi G.A.C.
lor pe făgaşul marii gospodării colec­ ţă, munca de la femeie la femeie,
tive. In raionul nostru — a arătat to­ cercurile de citit, brigăzi artistice, fruntaşe. Şi în cadrul căminelor
varăşa Cristea — un foarte bun rezul­ conferinţe etc. culturale şi colţurilor roşii din
tat am obţinut prin vizitele organizate
Ia G.A.C. fruntaşe. Nu mică a fost con­ Trebuie pus un accent deosebit =: a gospodăriile agricole se vor în­
tribuţia celor peste 200 de femei care spus tov. Cervencovici — pe satele de treprinde acţiuni de populariza­
au participat la schimbul de experien­ munle unde educaţia femeilor lasă de
ţă făcutTcu G.A.C. Simeria Veche. La dorit. Mai persistă încă pe alocuri ma­ re a rezultatelor obţinute în sec­
torul socialist al agriculturii.
Prin aceste măsuri, organiza­
ţia de femei va aduce o contri­
buţie importantă la ridicarea ni­
velului politic şi cultural al fe­
meilor, la mobilizarea lor în
lupta pentru traducerea în via­
ţă a hotărînior partidului şi gu­
vernului. V