Page 87 - 1958-10

Pack 2
Am pregătit cu grija
deschiderea învâtMfului
Peste cîteva zile, în organiza­
ţiile de bază din raza comunei
noastre va avea loc deschiderea
învăţămîntului de partid. Pentru
acest eveniment important noi
ne-am pregătit cu multă grija
şi din vreme. In urmă cu mai
bine de o lună şi jumătate dm
trecut la cuprinderea în învăţă-
mîntul de partid a tuturor mem­
brilor, candidaţilor de partid şi
a celor mai buni colectivişti şi
întovărăşiţi din activul fără de
partid.
La încadrarea lor în diferite
iorme de învătămînt am ţinut
seama de pregătirea, de nivelul
politic şi cultural dar şi de do­
rinţa fiecăruia dintre cei cu care
noi, membrii comitetului comu­
nal de partid şi ai birourilor or­
ganizaţiilor de bază am stat de
vorbă.
Pe baza acestor criterii şi a
forfelor propagandistice de care
dispunem am organizat la Bă-
răbanf (centrul de comună) un
cerc de studiere a Istoriei P.M.R.
şi un curs seral în care urmează
să studieze un număr de 55
membri, candidaţi de partid şi
tovarăşi din activul fără de par­
tid.
In satul Miceşti au fost or­
ganizate de asemenea două forme
de învăfăm înt; un curs seral
anul I şi un cerc de studierea
lbs®
Comunistul Ioan Bunea este
cunoscut tuturor cetăţenilor din
comuna Cîlnic. Modestia, cinstea
şi hotărîrea în muncă sînt nu­
mai cîteva din calităţile sale pen­
tru care oamenii îl stimează şi
îi ascultă întotdeauna sfaturile.
Deşi are 02 de ani totuşi el nu
se dă la o parte atunci cînd este
vorba de realizarea unui lucru
de interes general.
Mai mulţi ani la rînd a fost
secretarul organizaţiei de partid
din comună. Acum este deputat.
Îşi cunoaşte bine sarcinile ce-i
revin şi se străduieşte să fie me­
reu în fruntea tuturor acţiunilor.
In comună se vorbeşte că moş
Bunea nu este numai deputat ci
şi agitator.
In calitate de comunist, depu­
tat şi agitator, tov. Ioan Bunea
are sarcina de a munci pentru a
lămuri pe cetăţenii din circum­
scripţia sa să păşească pe calea
agriculturii socialiste.
Ce a făcut pînă acum în a-
ceastă direcţie ? E lesne de înţe­
les dacă stai de vorbă cu oa­
menii din circumscripţia unde
Ioan Bunea este deputat. Vei a-
fla că toţi alegătorii din circum­
scripţie sînt încadraţi în sectorul
socialist al agriculturii. E o rea­
lizare însemnată în care, un me­
rit deosebit, îl are comunistul
Ioan Bunea.
Zile în şir el a stat de vorbă
cu oamenii, le-a arătat avanta­
jele muncii în comun. In ţoale
discuţiile a folosit exemplul gos­
podăriei colective din sat care,
datorită lucrării pămîntului cu
tractoarele şi după toate regulile
agrotehnice a obţinut recolte bo­
gate. Numai la grîu media pen­
tru fiecare hectar a fost de 2 .0 0 0 tăţit în mod simţitor metodele
kg. pe cînd individualii au ob­
ţinut în medie 1.300 kg. grîu la
hectar.
Munca deputatului Ioan B j -
nea a dat roadele aşteptate. Toa­
te cele 64 de familii din circum­
scripţia sa, au format o întovă­
răşire agricolă cu 80 hectare te­
ren arabil. Dar, în. primul an
Colectiviştii din G.A.C. „Petoţi Sondor" din Deva, pe lingă
alte ramuri de producţie au şi o dezvoltată fermă de vaci, care
aduce anual însemnate venituri băneşti.
IN CLIŞEU ; O parte din vacile gospodăriei la
Istoriei P.M.R. în care vor stu­
dia toţi membrii şi candidaţii de
partid, membrii consiliului de
conducere al gospodăriei agrico­
le colective de aici şi un număr
însemnat de colectivişti şi înto­
vărăşiţi din activul fără de par­
tid.
Cu mai multă atenţie decît în
anii trecuţi, ne-am preocupat de
selecţionarea celor mai pregătiţi
comunişti cărora le-am încre­
dinţat sarcina de propagandişti.
Aşa de pildă, la Miceşti, condu­
cerea cursului seral a fost în ­
credinţată comunistului Iosif Ru-
su, iar cea a cercului de studie­
re a Istoriei P.M.R. comunistu­
lui Aurel Draşoveanu, ambii ab­
solvenţi ai şcolii de partid de
6 luni. In ce priveşte pregătirea
propagandiştilor ea se face de
către Cabinetul de partid din
Alba Iulia unde propagandiştii
noştri participă cu regularitate.
Măsurile luate pînă în prezent
şi pregătirile ce le vom mai face
în timpul scurt ce a mal rămas
pînă la deschiclere vor asigura,
fără îndoială, condiţii pentru
desfăşurarea învăţămîntului de
partid la un nivel calitativ co­
respunzător.
MARIA TR1PŞA
locţiitor al secretarului Comitetului
comunal d e partid Bărăbanţ — raionul
Alba
fiecare întovărăşit a muncit pă-
mîntul tot pe cont propriu. Drept
urmare la strînsul recoltei re­
zultatele nu au fost chiar strălu­
cite. De aceea comunistul Ioan
Bunea şi-a pus în gînd să discu­
te din nou cu oamenii pentru a-i
convinge că nu e suficient să
te numeşti întovărăşit ci trebuie
să şi munceşti în comun. Pentru
aceasta, cu ajutorul comitetului
comunal de partid, el a format
mai întîi un colectiv de agitatori
printre care se aflau Ioan Tîm-
pea, Ioan Spătaru, Dumitru Mi-
hu, Tănase Hotoi şi alţii. Îm­
preună cu aceştia a discutat cu
cetăţenii (întovărăşiţii) şi a reu­
şit în cele din urmă să fină o
adunare cu toţi. Aici au analizat
modul cum s-a- muncit în primul
an iar pe baza celor constatate
au hotărît ca începînd din a-
ceastă toamnă să execute ţoale
lucrările în comun.
1. MANEA
Anul acesta a constituit un an
de muncă rodnică, un an de co­
titură în munca de cooperativi­
zare a agriculturii în comuna
noastră. Dacă la 1 noiembrie
1957, exista în toată comuna o
singură întovărăşire agricolă ca­
re cuprindea 132 familii şi su­
prafaţa de 120 ha. teren, în pre­
zent există patru întovărăşiri a-
gricole şi una agrozootehnică
care au o suprafaţă de 760 ha.
şi numără1 625 familii de ţărani
muncitori.
Acest succes se datoreşte fap­
tului că organizaţiile de bază,
membru de partid, candidaţii şi
tovarăşii din activul fără de par­
tid, sub conducerea şi îndruma­
rea comitetului comunal de par­
tid, mai ales după Consfătuirea
de la Constanţa, şi-au îmbună­
de muncă cu oamenii şi au des­
făşurat o muncă politică de ma­
să susţinută şi convingătoare în
rîndurile ţăranilor muncitori.
lCyd-.v'•
DRUMUL SOCIALISMUL® > Nr. Il9g
A /W V W V V W W V W W W V V S / W A A A /W V W V W W V W V V V W -
> Organele şi organizaţiile de partid de la sate întărire şi dezvoltare a unităţilor socialiste de
desfăşoară o intensă muncă politică şi organi- la sate, cit şi in alte domenii, organizaţiile de
' zatorică pentru traducerea in viată a sarcinilor partid au căpătat o experienţă bogată şi au
obţinut succese însemnate pe linia cooperativi­
ţ izvorite din documentele celui de-al 11-lea Con- zării agriculturii.
>greş al partidului cu privire la transformarea
l socialistă a agriculturii, pentru întărirea, conso- Pentru popularizarea acestei experienţe, a suc­
l Udarea şi dezvoltarea economico-organizatorică ceselor obţinute,' publicăm in această pagină
unele materiale privind activitatea organizaţiilor
>a unităţilor socialiste existente. de partid săteşti din cîteva raioane ale regiunii
> In munca de cooperativizare a agriculturii, de noastre.
Comuniştii - însufleiitorii muncii în sate f cele mai bogate din raion. Şi, pe Toţi îşi aduc aminte cît a avut
* bună dreptate. Aşezat între valea de muncit Lucreţia Costea cu văduva
J Mureşului şi dealuri pline cu livezi Maria Bozan. Oricît ar îi stat de
? bogate în pomi fructiferi, cu pămîn- vorbă cu ea, ajungea la acelaşi re-
f turi fertile, Lăpuşnicul a cunoscut în zultat.
Seara, adună sătenii şi pe un teren mai tare, vorba. Este ceea ce-i gur exemplu care arată I ultimul timp transformări deosebite. — Nu mă înscriu şi pace. Sînt
t Satul a fost electrificat. Drumurile văduvă şi n-am să pot ţine pasul
girboveni pe la casele accidentat, cu multe ob­ spusese şi aseară şi a- cum comuniştii din co­ l au fost pietruite, s-a dezvoltat cui- cu ceilalţi din întovărăşire, mă des-
ţ tura, analfabetismul a dispărut. Ţă- cure eu şi singură — repeta mereu
lor. In cîrnp n-a mai stacole. Da, da! Greu, laltă-seară — să se în­ muna Gîrbova şi din t rănii muncitori de aici îşi lucrează Maria Bozan. Dar comunista Lucre-
rămas nimeni. Undeva cu multe obstacole. scrie că-i mai bine. satele aparţinătoare —
pe o colină încă se mai lată-l pe Nicolae Dir- Baci Ion ar vrea şi Cărpiniş şi Reciu — au
aude un duduit de trac­ zu. Poate că alt nume n-ar vrea. Cînd însă muncit şi muncesc pen­ $ acum pămîntul în comun. In casele ţia Costea nu s-a dat uşor bătută,
tor. Se pierde însă şi nici nu i se potrivea Nicolae i-a făcut o mică tru atragerea tuturor î lor a pătruns belşugul şi bunăstarea, l-a vorbit văduvei Maria Bozan că
el. Carele încărcate cu mai bine, Este dirz şi socoteală, lucrurile s-au ţăranilor pe calea agri­ l Aşa a fost oare întotdeauna aici ? îl va fi mai uşor să muncească în
poveri, se retrag spre la nume şi la fire. A ve­ mai limpezit şi baci culturii noi. Există as­ * Fără îndoială că nu. Cete mai multe întovărăşire. Aratul şi însămînţatul
curţi. Mişcare mai mare nit şi el, ca şi ceilalţi, Ion s-a mai descreţit la tăzi destule fapte care * prefaceri au fost se vor face cu trac­
este in centrul comunei din cimp şi acum, in frunte. Ii spusese prin­ confirmă că eforturile cunoscute numai toarele şi maşinile
— la sfat, la cooperati­ loc să-şi vadă de odih­ tre altele că în vara as­ lor n-au fost zadarnice. acum, în ultimii S.M.T., iar recolta
vă. Sînt ceasuri in care nă, se duce pe la un­ ta pămîntul din întovă­ Pe raza comunei e- ani, în regimul va fi numai a noa­
oamenii îşi mai pun la chi-său. Face asta de răşire i-a dat cu 300 xistă două gospodă­ de democraţie stră, a întovărăşi­
punct anumite treburi, multe seri la rind. Vrea kg. mai mult grîu la rii agricole colective şi populară. ţi tor. In cele din
hectar decit lui baci 5 întovărăşiri care cu­ urmă Maria Bozan
încet, încet, insă şi aici să-l convingă să intre Ion. prind nu mai puţin de *** s-a convins. Acum
lucrează la întovă­
se răresc. Ii mai gă­ in întovărăşirea ce-i pe A trebuit să mai trea­ 80 la sută din întreaga In acest sat răşire şi dacă ci-
munceşte de mulţi n ’va !-ar spune să
seşti acasă. Ziua de lu­ cale să se creeze. Pe că cîteva seri pînă cînd suprafaţă arabilă. Tre­ ani, harnica agi­
tatoare comunistă
cru s-a sfirşit. Este o semne că şi lui unchi- baci Ion Dîrzu s-a po­ buie spus că in primă­
tolit. Ba nu s-a potolit.
seară obişnuită. s hi — Ioan Dirz — i A depus cererea şi a a- vară abia 45 la sută din Lucreţia Costea de aici nici
Dar, in sat mai sînt se nimereşte numele. dus toată suprafaţa de suprafaţa comunei era
Mu se dă lămurit şi pămînt pe care o are. cooperativizată. Visul pe care ea, n u ar sta de vor­
oameni pentru care zi­ gata. Adică, lămurit es­ Apoi s-a dus pînă la
ua de lucru nu s-a ter­ te ce înseamnă întovă­ Astăzi la Gîrbova se ca de altfel toţi bă. Cam aceleaşi
minat. Au muncit toată vorbeşte mai mult des­
pre atragerea ţăranilor comuniştii din co­ greutăţi le-a înlîm-
mună l-au nutrit, pinat Lucreţia Cos­
ziua, ca şi toţi ceilalţi, răşirea, că doar in sat soră-sa şi s-a ţinut de cu întreaga suprafaţă era să trăiască cu to(ii; uniţi, într-o tea şi cu alţi ţărani munci­
dar nu se dau bătuţi mai este una, se numeş­ capul ei pînă a convin­ în unităţile socialiste, mare familie. Acestui ţel şi-a con­ tori din sat. S-au lăsat greu con­
oboselii. In cimp au lu­ te „Zorile noi“ în care-i despre desăvîrşirea coo­
crat cu plug, cu semă­ şi nepotul. Ii lămurit, s-o să se înscrie. S-a perativizării satelor a- sacrat Lucreţia Costea întreaga sa vinşi Antonie Popa şi Ananie Ghiara,
nătoare, cu sape. A- dar mai şovăie. Mu vrea înscris şi ea. Unul cite parlinătoare.
cum, cînd seara s-a lă­ încă. activitate. Dar visul ei a început să dar pînă la urmă s-au înscris.
sat, ei încep altă mun­ unul, rudele şi vecinii Cu fermitatea care-i se înfiripe abia în vara anului 1955. Dar, Lucreţia Costea nu s-a mul­
că, mai grea, cu alte ...De o parte şi alta caracterizează, comu­ Atunci, un număr restrîns (II fa­ ţumit cu atît. A muncit tot timpul
unelte mai complicate a mesei stau cei doi au depus cereri. In
Dirzi. Nicolae începe niştii vor duce cu sigu­ milii) şi-au adunat laolaltă păitiîn- pentru crearea unei gospodării co­ j
scurt timp a fost creată ranţă la îndeplinire sar­ turile şi au constituit o întovără­ lective în sat. A stat de vorbă cu ţ
întovărăşirea „7 No­ cina pe care şi-au şire agricolă. Era primul nucleu al oamenii, s-a consfătuit cu membrii j
iembrie". luat-o. agriculturii socialiste din comună. de partid, cu unii întovărăşiţi ca |
De atunci au trecut mulţi ani. înto­ Petru Moise, Gh. Cişmaş, Petru r
...Acesta este un sin­ vărăşirea a crescut, s-a dezvoltat Josan, Octavian Moise şi cu alţii şi J
mult. La începutul anului 1958 toate j
¦Ill!llli:i!lll!!!!!!ill!- J
familiile ţăranilor muncitori de aici pînă la urmă au hotărît să infim- J
AGITATORI |
lucrau pămîntul în comun. Cărui ţeze colectiva. De curînd, au şi în-
î
fapt se datoreşte acest lucru, e lim­ fiinţat-o. Lor li s-au mai alăturat »
J
pede. Se datoreşte muncii desfăşu­ alte familii care astăzi muncesc ho- î
*
rate de comunişti în rîndul cărora fărîte pentru ca gospodăria lor să t
f
a fost întotdeauna, în primele n o­ înflorească. Şi colectiviştii din Lăpuş-
duri Lucreţia Costea. nic vor reuşi să-şi dezvolte gospodă-
La început n-a fost deloc uşor. ria, mai ales cînd au un preşedinte
Oamenii din sat se lăsau greu con­ ca Lucreţia Costea. Ei i-ati încredinţat
vinşi să se înscrie în întovărăşire. doar această muncă de răspundere
Dar, perseverenţa care-i caracterizea­ şi fără îndoială că, ajutată de ei
ză pe comunişti a învins. Chiar şi toţi, va reuşi să o conducă cu eoni-
cei care se îndoiau că munca în co- petenţă. •
©•O- 0 -9 -O + -Q -0- i fr-fi « a OJ • 0 S6 < O« « O-* f
SIMION FLOREA IOAN ANGIIEL ADAM COSTEA
preşedintele întoo ărăşirii brigadier la Gospodăria secretarul întovărăşirii
agrozootehnice din satul Cib, agricolă de stat Gîrbova, agrozootehnice din satul Glod,
raionul Alba. raionul Sebes. raionul Alba.
în preajma aiegcrilor în organizatele ac** 0 In perioada de la 20 sep­ mai intrat de asemenea încă
de partid săteşti tembrie la 20 octombrie în 2.369 famiiii cu o suprafaţă
vtff îăr’ă de partid sînt "înscrişi regiunea noastră au fost crea­ totală de 3.544 ha.
f în întovărăşiri. In satul Tibru, te trei gospodării agricole co­
din cei 31 membri şi candidaţi lective în care au intrat 125 ® In perioada 20 septembrie
1 de partid mai sînt în afara înto­ de familii cu o suprafaţă de — 20 octombrie sectorul so­
vărăşirilor numai f- tovarăşi. De 189 ha. cialist al agriculturii a crescut
In desfăşurarea muncii pentru ţiile de masă. In urma acestor asemenea din cei 29 deputaţi în regiunea noastră cu ÎS 587
comunali doar unul singur, din ® In vechile gospodării co­ ha., în timp ce în perioada co­
convingerea şi atragerea unui analize au fost luate măsuri pen­ satul Tibru, este în afara înto­ lective s-au mai înscris, în a- respunzătoare a anului trecut
vărăşirii. ceastă perioadă, încă 146 fa­ el a crescut cu numai 1.102
număr cît mai mare de familii tru intensificarea muncii. De a- milii cu o suprafaţă de 648 ha. ha.
Nu peste mult timp va avea
de ţărani muncitori pe calea a- semenea s-a analizat periodic şi loc adunarea generală a tuturor ® S-au mai creat încă 17 în­ ° In perioada de la 20
membrilor de partid pentru da­ tovărăşiri agricole cu 1.053 fa­ august ia 20 septembrie a.c.
griculturii socialiste, au fost mo­ activitatea colectivelor de agita- rea de seamă şi alegerea noului milii care au înscris o supra­ în sectorul socialist au fost
comitet comunal de partid. A- faţă de 1 .0 0 2 ha. aduse 14.993 ha.
bilizate, pe lîngă membrii şi tori repartizate pe circumscripţii ceastă adunare va face bilanţul
muncii politice şi organizatorice, ° Au luat fiinţă şi 26 înto­ ° In ultima lună, în
candidaţii de partid, toate forţele electorale. îndrumarea muncii a- pe timp de un an de zile des­ vărăşiri zootehnice în care s- raionul Sebeş au fost a-
făşurată de către comunişti pen­ au încadrat 1.148 familii cu duse în sectorul socialist 4.932
comunei, deputaţii, utemiştii, co­ cestora a fost asigurată în per­ tru înfăptuirea sarcinilor în 3.285 ha. şi 1.316 oî ca fond ha., în raionul Brad — 3.921
munca de transformare socialis­ de bază. ha., Alba — 3.363 ha., Orăş-
mitetul comunal al femeilor, in­ manenţă de către membrii comi­ tie — 2.659 ha. s.p m d.
® In vechile întovărăşiri au
telectualii satului. tetului comunal de partid care tă a agriculturii. Spre deosebire
Muncind în mod concret pen­ răspundeau de activitatea lor. de anul trecut bilanţul activităţii
tru convingerea fiecărei familii Avînd mereu în faţă sarcina
de avantajele muncii în comun, comuniştilor va fi un bilanţ rod­
comuniştii, agitatorii, deputaţii, pusă de către conferinţa raională
nic. Noi am obţinut în acest an
de partid cu privire la mărirea
succese însemnate în înfăptuirea
sectorului socialist al agriculturii
au dezbătut în convorbirile lor comuniştii au muncit cu perseve­ sarcinilor pe care partidul le-a
cu ţăranii muncitori prevederile renţă şi răspundere pentru înfăp­
tuirea acestei sarcini, reuşind să pus în faţa noastră în munca de
Statutului întovărăşirilor, au lă­
murit problemele privind organi­ cooperativizarea agriculturii, cît
şi în celelalte domenii ale mun­
zarea muncii şi a retribuţiei în convingă un mare număr de fa­ cii de partid şi în dezvoltarea
întovărăşiri etc. La căminul cul­ milii de ţărani muncitori şi ast­ economică şi culturală a comu­
tural s-au organizat conferinţe fel să fie inaugurate, după Con­ nei.
despre însemnătatea şi necesita­ sfătuirea de la Constanţa, trei Acum, munca noastră a tutu­
tea cooperativizării agriculturi:, întovărăşiri agricole şi una agro
despre avantajele de care se bu­ zootehnică. ror esfe îndreptată spre întări­
cură şi ajutorul pe care îl dă
statul întovărăşiţi lor. Aceste succese se datoresc rea şi consolidarea întovărăşiri­
faptului că membrii şi candidaţii
Comitetul comunal de partid, de partid, tovarăşii din activul lor create, pentru a convinge pe
organizaţiile de bază, comitetul fără de partid, au fost în frun­
executiv al sfatului popular co­ tea acţiunilor pentru crearea în­ toţi întovărăşiţii să-şi înscrie în­
munal, au analizat în mai multe tovărăşirilor şi printre primii
rînduri cum se desfăşoară mun­ care şi-au făcut cereri de în­ treaga suprafaţă de teren ce o
ca politică pentru transformarea scriere, constituind prin aceasfa
socialistă a agriculturii în co­ un exemplu şi un îndemn pen­ Dosedă, ca toate întovărăşirile să
mună, cum îşi duc la îndeplinire tru ceilalţi ţărani muncitori.
sarcinile primite în această di­ facă lucrările în comun.
recţie membrii şi candidaţii Acum, în satele Cricău şi Crăi-
va toţi membrii şi candidaţii de Hofărîrea şi perseverenţa' cu
care au muncit şi muncesc comu­
niştii clin comuna noastră, va
face ca şi în viitor să obţinem ' i' i•*•••"# #¦
noi succese în munca pentru în­
făptuirea sarcinilor pe care par- i In urma Consfălul: ii de la Constanţa colectiviştii din satul ¦
lidul şi guvernul le-a pus în faţr , Reciu, raionul Sebeş, au luat măsuri de dezvoltarea fermelor *
"oastră. | . ‘ de animale. In acest scop ei îşi construiesc un grajd cu o ca- »
ARITON PLE.ŞA • paritate de peste 50 capete vite mari. IN CLIŞEU : Grajdul ?
secretarul Cuiiileiirliii criminal de i gospodăriei aflat in construcţie. •
de partid, deputaţii şi orgartiza- partid, cit şi tovarăşii din actj- p-a•rvtid Cricău raionul Alba, . C- C' C 1 { i I o-•0-.«•-0-*C. ? s * o fi o » a *¦