Page 88 - 1958-10
P. 88
N r. 1198 DRUMUL SOG! ALFSMUEU? Pag: 8
C r e s c r î n d u r I! e TRIBUNA A G IT A TORULUI Pentru creşterea
parii du Iui
Acolo unde este mai greu o®Q«©®e©oo3©00O®®$®eeoo9GfJS8®9Oeea«©ao0a0oeoo9c©®®oeooQeeoeo«oee»©
’Secfetarui organizaţiei de ba marxlst-leninistă. Prin galerii străbat bubuiturile ruit, am izolat locul. despre partid, despre politica sa, producfsvităfii muncii
ză a dat citire in faţa adunării Ţinând insă seama de faptul înfundate ale exploziilor. Mai Dobreanu a rămas îngîndurat. despre sarcinile unui candidat
generale documentelor aflate la strul miner Kopşin Constantin sau membru de partid. Aşa a Sporirea continuă a producţiei de la maşinile de astupat, prin introdu
dosarul tou. Birou Torna de a fi că tov. Birou are puiere de a se apropie de abatajul 29 al luî Dar Kopşin a continuat să vor procedat şi cu tînărul Timbruş metal este una din principalele sar cerea unei cantităţi de masă refracta
primit in rindurile membrilor lichida lipsurile pe care le mai Szentes Ştefan, !a care s-a puş- bească : se apropie ziua de 7 Onisie, care a fost primit nu de cini care stau astăzi în faţa muncito ră conform prescripţiuniîor tehnolo
de partid. Din documente se are şi că este hotărât să facă a- cat, Pînă iese fumul din abataj Noiembrie, Alte sectoare dau mult în rîndul candidaţilor de rilor din industria noastră siderurgică. gice.
desprinde că tou. Birou este ar ceasta, finind seama şi de fap are prilejul să stea mai mult de cărbune peste pian. Dar sectorul partid. De asemenea tov. Kopşin Cît mat multă fontă, cît mai mult
tificier in sectorul 11 al minei tul că prin activitatea sa in pro vorbă cu brigada... Şi comunistu IV din aprilie stă tot în urmă. poartă convorbiri cu oamenii din oţel, cît mai multe laminate, sînt cu Conducerea sectorului a mers pe1
Lupeni, priceput in meseria de ducţie şi. viaţa personală este lui Kopşin îi place să nu piardă Nu mai poate continua aşa. Şi sector pe tema diferitelor eveni vinte de ordine ca.re mobilizează ne linia îmbunătăţirii continue a orga
miner. In timpul stagiului de un om cinstit, demn de a face asemenea ocazii, căci el e şi agi sectorul IV ar putea ieşi din im mente interne şi internaţionale. încetat colectivele unităţilor siderur nizării muncii, repartlzînd în acest
candidat el s-a achitat in bună parte din rândurile avangardei tator. Deci trebuie să vorbească pas, dar pentru aceasta greută Nu demult a ţinut convorbiri cu gice din regiunea noastră. scop cadre potrivite la locuri potri
măsură de sarcinile primite din clasei, muncitoare, comuniştii din mai pe larg cu oamenii, nu nu ţile trebuie lichidate. brigăzile de mineri pe tema vite, prin aceasta evitîndu-se necesi
partea organizaţiei de bază. A organizaţia de bază au votai în mai ca maistru miner... Mai ales provocărilor agresive ale im A.tiît la' Combinatul siderurgic Hune tatea folosirii unui număr mai mare
sprijinit brigăzile râmase in unanimitate pentru primirea sa că la Szentes sînt multe de dis Cuvintele agitatorului Kopşin perialiştilor în Orientul a- doara cît şi la uzina „Victoria“ Gă de muncitori la locuri de muncă cu
urmă din revirul său, aprovi- in rindurile partidului. cutat. n-au fost rostite în zadar. Do rab, şi în strîmtoarea Taivan. lan, oamenii muncii, dîrid curs aces efectiv planificat mic.
zionindu-le la timp cu uagonete breanu a rămas în brigadă. Oa Acum agitatorul Kopşin ca şi alţi tor imperative şi-au înzecit eforturile,
goale şi material, lemnos, dind In aceeaşi adunare generală, lată-i pe membrii brigăzii stînd menii şi-au înţeles datoria. Aba agitatori de Ia mina Petrila, are au făcut totul pentru ca producţia să (Eu toate acestea, în activitatea fur*
sfaturi practice minerilor mai comuniştii au discutat cererea retraşi în galerie. Discută între tajul 29 a fost terminat. S-a şi un obiectiv precis în f a ţă : să crească, pentru ca săgeţile graficelor naliştilor s-au făcut simţite o seamă
tineri. tov. Victor Stoieoiu, inginer in ei. Iarăşi despre unele greutăţi rambleat. Acum brigada lui mobilizeze pe minerii din revirul să urce mereu cît mai sus. de deficienţe care au diminuat reali
cadrul sectorului. Au luat cu din abataj. Kopşin le ştie, pen Szentes Ştefan lucrează în aba său Ia înfăptuirea noilor anga zările. Totodată, s-au înregistrat gre
După citirea tuturor documen vintul mulţi membri de partid tru că trece zilnic prin acest loc tajul 26. Şi aici a dovedit de ce jamente pe care minerii din Pe y utăţi de ordin obiectiv, cum ar fi spre
telor au luat cuvântul mai mulţi şi şi-au exprimat satisfacţia pen de muncă. Temperatura e ridi este în stare. Greutăţi sînt şi trila şi le-au luat în întrecere şi exemplu uneori conţinutul sărac de fier
membri şi candidaţi de partid tru faptul că spre partid se în cată în abataj. Uneori atinge şi aici, dar brigada îşi depăşeşte mai ales pentru realizarea unei Pentru ă sipori însă producţia, pen al limontei din Teliuo, cocsul uneori
printre oare tovarăşii. Gheorghe dreaptă tot mai mulţi intelectu 38 de grade. Mai este şi apă. zilnic planul. Uneori şi cu 100 productivităţi de o tonă pe post. tru a face cu cinste faţă măreţelor prea mărunt.
Guiaş şi [yadislau Scoble care ali, mai ales dintre cei proveniţi Şi mai ales, ce îngreunează Ia sută. sarcini, ise impune în primul rînd ri
au susţinut cererea tou. Birou din rândul muncitorilor şi ţăra munca mai mult — apofiza. Rezultatele în munca de agita dicarea productivităţii muncii, în ulti Trecînd peste acestea şi revenind lă
de a fi primit în rindurile mem nilor muncitori şi crescuţi în Preliminarul iese greu. Uneori Agitatorul Kopşin are şi alte tor ale tov. Kopşin sînt frumoa mă analiză productivitatea muncii fiind lipsurile conducerii uzinei şi sectoru
brilor de partid, criticînd în a- şcoli în anii puterii populare. nu iese. De aceea o parte a bri brigăzi sub îngrijire, în total 6 . se. E şi normal. Tov. Kopşin factorul determinant al sporirii produc lui furnale, se constată că nu s-a fă
celaşi timp lipsurile pe care iov. găzii s-a descurajat; unii vor De fiecare se ocupă. Şi rezulta priveşte sarcina de a fi agita ţiei. Da rîndul ei, creşterea producti cut tot ceea ce trebuia şi se putea
Birou le-a avut in perioada sta Tov. Victor Stoieoiu este un chiar să schimbe locui de mun tele se văd. Din cele 6 brigăzi tor, ca pe una dintre cele mai în vităţii muncii e determinată de in face. In acest sens amintim de situa
giului de candidat. Fd. au sub inginer tânăr, absolvent ai Insti că. Astea-s greutăţile, dar... to nici una nu este sub plan. Acest semnate sarcini de partid. troducerea tehnicii avansate, de ridi ţia oauperelor de la furnalul 1. Deşi
liniat că birou! organizaţiei de tutului de mine din Petroşani. tuşi ! fapt contribuie şi Ia realizările carea gradului de . calificare al mun vina aparţine în cea mai mare măsu
bază a intenţionat să-l ajute să Tovarăşii care au luat cuvân sectorului, care din primele zile citorilor, de însufleţirea cu care se ră I.G.S. Hunedoara, care lucrează
<unoascâ bine drepturile şi în tul in adunare au subliniat mul Şi acest „totuşi" î! determină ale lunii septembrie, a început desfăşoară întrecerea socialistă şi de extrem de încet la repararea lor, pair-
datoririle unui. i embru de par te trăsături morale frumoase ale pe Kopşin să treacă zilnic pe la să ridice, să lichideze cu rămî- o seamă de alţi factori. te din vină revine şi conducerii uzinei,
tid, scopul politicii generale a tov. Stoieoiu c a : modestie, sîr- brigadă, să vorbească oamenilor, nerea în urmă. oare a aprobat intrarea în reparaţie
partidului nostru, încadrlndu-l guinţă in muncă şi altele. Vor să-i facă să înţeleagă că aba Da uzina „Victoria“ din Călări s-au a două caupere deodată. Acest lucru
anul. trecut în învăţământul de bitorii i-au recomandat însă să tajul trebuie term inat! Tovarăşul Kopşin Conştantin e obţinut în această direcţie rezultate a dus şi continuă să ducă la o depă
partid. El însă n-a participat cu se încadreze în învăţământul de recunoscut drept unul dintre cei frumoase, în ultima perioadă de acti şire’, simţitoare a preţului de cost
regularitate la învăţământ, ne- partid şi să studieze tezele de Mai nemulţumit dintre toţi mai buni agitatori ai minei Pe- vitate planul de producţie şi de creş planificat la furnalul I, prin depăşi
achitindu-se astfel de sarcina bază ale marxism-leninismului, pare a fi tînărul Dobreanu Mi- trila. Stă de vorbă zilnic cu bri tere a productivităţii muncii fiind re rea consumului specific de cocs.
precum, şi să împărtăşească mi hai. El ţine morţiş să fie tre găzile !a locurile lor de muncă •. alizat şi chiar depăşit. Da sectorul
primită din partea comuniştilor nerilor din cunoştinţele sale, să cut în altă brigadă. în galerie, pînă cînd se evacuea furnale spre exemplu, în luna septem Multe greutăţi au de întîmpinat fur-
— aceea de a studia învăţătura Ie explice principalii indici ai ză fumul în urma puşcărilor, la brie, productivitatea muncii în !<g.-ore naliştii de la furnalul 1 din cauza
planului de producţie. — !ar vrei să pleci în altă bri intrare sau ieşirea din şut, în a crescut cu 8,19 procente. Este un modului în oare se face Înţărcarea:
gadă ? N-o să pleci ! Am putea sala de apel, la sector. Gaută rezultat îmbucurător dare dovedeşte Condiţii de mecanizare a încărcării
îof? membrii şi candidaţii de partid pleca cu toţii, dar atunci cine ar să nu piardă nici un prilej de a că s-au depus eforturi în această di există, podul de acces fiind construit,
mai termina abatajul, cine ar discuta cu ortacii săi. Poartă dis recţie. prin aceasta existînd premisele trece-'
an fost cuprinşi inînvăţămfnt scoate cărbunele ? Ştii bine ce cuţii cu ei pe diferite teme. Dis rii la încărcarea pe bază de macara
ar însemna să rămînă cărbune cută cu candidaţii de partid, cu Dă acest lucru s-'ă ajuns datorită cu chiblă era la furnalul II. Ducrarea
cercurilor de politică curentă le nescos. Din cauza presiunii şi muncitorii fruntaşi care doresc respectării procesului tehnologic, folo e prevăzută a fi executată în anul
s-au redus în acest an la 3 iar a căldurii s-ar aprinde stratul să fie primiţi în partid, îi ajută sirii judiciori’se ă agregatelor. încă de viitor. Totuşi, trebuie luate din timp
cel al cursanţilor la 27. Şi, ştii că abia de curînd am b l să se pregătească. Le vorbeşte pe platforma de încărcare s-a urmă măsuri pentru ca începerea lucrărilor
rit sortarea (minereurilor conform re să nu fie amînată.
In după-amiaza zilei de 13 oc încadrarea în învăţămînt a Mtndria ©mului părul cărunt ţetei, ştiindu-se că introducerea mine
tombrie a.c. s-a deschis, la uzina membrilor şi candidaţilor de par reurilor' riesorfcâte în furnale duce la Tot referitor Ia munca încărcătorilor
„Victoria“ din Gălan, noul an tid s-a făcut în urma discuţiilor (Urmare din pag. I-a) ral, că se prezintă recenzii de Toate acestea justifică de ce scăderea volumului producţiei, aerul socotim bine venită măsura conducerii
şcolar în învăţămîntul de partid. purtate cu aceştia, ţinîndu-se sea rieputîrid fi insuflat în furnal în mod sectorului de a scoate din funcţie pe
In cadrul uzinei funcţionează un ma de dorinţa şi nivelul de con rele înfrăţite. Noii colectivi 1 cărţi. Nici despre activitatea omul cu părul cărunt este normal. şeful de echipă Viorel Şandor care
număr de 29 cercuri şi cursuri ştiinţă al fiecăruia. Aceasta a fă n-a respectat reţeta de încărcare. Din
— politică curentă, Statutul cut să se asigure o mai mare o- şti au pornit cu entuziasm la ce se desfăşoară zilnic la şcoa mândru. Se bucură pentru oa Tot în ce priveşte "muncă de încăr
P.M.R., curs seral, Istoria mogenitate a cercurilor şi cursu care 'a furnalelor, s-a mers pe linia această cauză furnalul 1 a mers neu
P.M.R., Istoria P.C.U.S., econo rilor în ce priveşte nivelul de cu lucru. Şi acesta-i un lucru la din sat nu a spus nimic. meni. Se bucură pentru co încărcării optime, prin cîntărirea rigu
mie politică şi economie concre- noştinţe al cursanţilor. roasă ă materialelor,, prin încărcarea niform şi totodată procentul de de
lă — în care sini încadraţi 658 bun. Sînt cele dintâi garanţii Mi-a spus doar atât: „Înain piii care astăzi poartă macii furnalului în ordinea stabilită lucru
de cursanţi. In cadrul învăţămîntului de te de ’44 ţiganii — copii aces roşii la gât. Năzuinţele se îm ce a dus la un mers normal. clasate ă depăşit simţitor admisul.
partid au fost cuprinşi şi studia ale izbindei in munca unită“. tora — nu emu primiţi în plinesc rând. pe rând.
Spre deosebire de anul trecut, ză şi un număr de 73 utemişti . ,• Ş.vUrfi... i V şcoală alături de copu celor S-a' urmărit în permanenţă de că Se face mult simţită lipsa utilajului
anul acesta toţi membrii şi can şi tovarăşi din activul fără de avuţi. Astăzi învaţă alături de Seara, satul este luminat. tre lăcătuşii de’ revizie întreţinerea
didaţii de partid, cu excepţia a partid. Omul cu părul cărunt nu gurilor de vîfit în cele mai bune con- de rezervă pentru macaralele magnet.
15 tovarăşi care sînt bătrîni şi diţiuni, spre ă se evita arderea aces
bolnavi, au fost cuprinşi în în Propagandiştii de la diferite mi-a spus altceva. Modest, a tora. In acelaşi timp o mare atenţie Această lipsă,- precum şi modul de
văţămîntul de partid. Cei mai cercuri şi cursuri sînt muncitori s-a acordat descărcărilor. Da fiecare
fruntaşi, ingineri, tehnicieni, refuzat să vorbeasc'ă despre copii noştri. Nu mai avem nici Becurile strălucesc in întune descărcare furnalele au fost bine suf fectuos în care lucrează echipele de
mulţi, 231 noi membri şi candi membri ai comitetului de partid el, despre contribuţia lui şi a un analfabet în sat". ric. Se întrevăd contururi de
daţi de partid, sînt încadraţi în late, aceasta pentru â se evită perfo la întreţinere nu 6 dată au dus la situ
cercurile de studierea Statutului al uzinei, tovarăşi cu experienţă celorlalţi comunişti la trans Simţeam cum creşte mândria străzi în satul aşezat pe deal rările şi încărcarea vetrelor de la cre
P.M.R. La cursul seral anul I în muncă, cu pregătire politica formarea vieţii. satului. Nu — (pe care totuşi nu o exte la cumpăna apelor, satul de aţii dificile, furnaliştii fiind obligaţi
şi II, studiază 157 tovarăşi, la şi profesională corespunzătoare ne-a spus nimic despre cele rioriza) — omului cu care unde a fost alungată sărăcia. uzete, lucru care a făcut posibilă evi
capabili să asigure un conţinut lalte realizări din sat. M-a stăteam de vorbă. Era mtn In vale pe partea dreaptă lu tarea pierderilor de fontă şi respectiv să scoată fonta diln forme cu răngile,
Istoria P.M.R. 142 tovarăşi, la bogat învăţămîntului de partid, reducerea' volumului util al furnale
o mai strînsă legătură între te lăsat să le văd singur. Nici dria justificată a celor care minează puternic Hunedoara. lor. lucru care duce la nerespeotarea gra
Economie concretă 65 etc. Ca ur orie şi practică. ficelor de descărcare.
despre activitatea căminului prin munca lor au schimbat Pe întinderea imensă, cuce Totodată s-a urmărit asigurarea unui
mare a creşterii nivelului politic cultural unde seară de seară complect viaţa satului. Greutăţi mai sînt şi în ce priveşte
rită de oam.eni prin muncă u- ştie bun la furnale, aceasta realizîn-
şi ideologic al membrilor şi al se strâng tineri şi vîrstnici Peste tot. în satul Hâjdat în nită, viaţa îşi. schimbă rostul. pregătirea halei de turnare, tiparele,
pentru a pregăti diferite piese floreşte viaţa nouă, viaţa pe O viaţă nouă, astăzi atîi de du-se prin luoru cu presiune ridicată
candidaţilor de partid, numărul de teatru, coruri, nu mi-a spus care oamenii şi-o creează la în bogată, a luat locul celei vechi. din cauza condiţiilor existente nepu--
nimic. Nu mi-a spus că se ru demnul partidului tot mai îm Şi oamenii, sînt mândri de a-
lează filme la căminul cultu belşugată. tîndu-se şferţui îri cele mai bune con-
ceasta.
diţiuni. Toate acestea duc la scăde
rea randamentului muncii furnalişti-
lor.
ß Inginerul Ovidiu Velehorschi Trustul IV construieşte un apar şî faptul că mai bine de 85 la Ar fi ceva de spus şi îri ce priveş
t a propus ca lucrările de finisaj tament sub 60.000 lei, iar metrul sută din aceştia sînt muncitori te gradul de calificare al oamenilor.
Deşi nivelul de cunoştinţe al furna-
să fie organizate într-un şantier pătrat de suprafaţă locuibilă — direct productivi. Marea majori liştilor e satisfăcător, totuşi, organi
zarea unor cursuri de minim tehnic
separat, care să se ocupe numai sub 2 .0 0 0 lei. tate clin ei sînt fruntaşi în pro ar fi binevenite pentru ridicarea ni
velului de cunoştinţe tehnice a mun
de lucrări de finisaj. Meritul comitetului de partid, ducţie. citorilor. Şi ar fi bine de asemenea,
dacă cadrele tehnice calificate ar fi
¦ ¦ ¦ i i n i r r r m r T r r n -------- 1-------------------------- i w o b o m » Comuniştii Gheorghe Cornea al conducerii administrative a Adunarea generală a apreciat cu mai mult curaj promovate în munci
de răspundere.
Un loc de frunte în darea de în care se construieşte pentru zării colectivului de muncitori, şi Partenie Rîpaş au făcut pro Trustului IV şi al comitetului însă că atît comitetul de partid,
seamă şi îri discuţiile purtate pe binele patriei, a! poporului. ingineri şi tehnicieni Ia lupta punerea ca organizaţiile de bază sindical pe întreprindere este a- cît şi organizaţiile de bază au In concluzie se poate afirma că la
marginea acesteia în cadrul adu pentru traducerea în viaţă a şi conducerile administrative ale cela că au luptat neobosit pentru desfăşurat o activitate insuficient furnalele din Căian există serioase
nării generale a membrilor şi Constructorul hunedorean are sarcinilor economice izvorîte din fiecărui grup să ia măsuri de valorificarea iniţiativei de jos, de eficace în direcţia educării co rezerve de creştere a productivităţii
candidaţilor de partid de la Trus satisfacţia de a vedea în fiecare hotărîrile partidului si guvernu repartizare a oamenilor în aşa pentru dezvoltarea ei, pentru muniste a candidaţilor şi a noi muncii. Ga atare> conducerilor secto
tul IV construcţii Hunedoara, 1- minut imaginea tipică a dezvol lui. fel îneît Ia fiecare loc de mun transformarea acestei iniţiative lor membri de partid. In cadrul rului şi uzinei le revine sarcina de
au ocupat problemele legate de tării şi întăririi patriei noastre, că să existe cel puţin cîte un într-un bun a! masei largi de organizaţiilor de bază mai sînt a descoperi aceste rezerve şi de a
creşterea producţiei şi producti imaginea viitorului luminos al V alo area iniifiafivei membru sau candidat de partid. constructori, încă mulţi candidaţi şi chiar trece cît mai grabnic la folosirea lor.
vităţii muncii, de reducerea pre oamenilor muncii din ţara noas S-au mai făcut şi alte propuneri membri de partid care n-au nici
ţului de cost al lucrărilor. tră. Ei are satisfacţia de a şti m aselor preţioase, care, traduse în viaţă Adunarea generală a comuniş o sarcină concretă din partea or La uzina hidrocentralei
că participă activ la făurirea a- au contribuit la îmbunătăţirea tilor a ajuns la concluzia că ganizaţiilor de bază de îndepli „V. I. Lenin“ de la Bicaz a
Colectivul de muncitori, ingi cestui viitor. O atenţie deosebită a acordat organizării muncii pe şantiere. Trustul IV construcţii, harnicul nirea căreia să răspundă. Mai început de curînd montarea
neri şi tehnicieni de pe şantie comitetul de partid al trustului, său colectiv, are azi posibilităţi sînt candidaţi de partid care nu Jgrinzilor de beton armat la
rele trustului !V au dobîndit în Şi acum, întruniţi în adunarea hotărîrii plenarei Comitetului re Bătălia pentru îndeplinirea şi că trebuie să ajungă să con studiază suficient pentru ridica j acoperişul halei centrale.
ultimul an succese îmbucurătoa generală de dare de seamă şi gional de partid, cu privire Ia sarcinilor ce revin din hotărîrea struiască un apartament sub rea nivelului lor politic şi ideo
re în îndeplinirea principalilor îmbunătăţirea activităţii între plenarei din aprilie a comitetu 50.000 lei, iar m.p. de suprafaţă logic. De asemenea, nu toţi can
indici ai planului de producţie. Ad unsres generală prinderilor de construcţii, elabo lui regional de partid, a dat naş locuibilă — sub 1.600 lei. De a- didaţii de partid constituie e-
Cîteva cifre sînt suficient de grăi rată în aprilie a.c. Comitetul de tere unor iniţiative preţioase, iz semenea, comuniştii s-au angajat xemplu demn de urmat în pro
toare în această direcţie. In pri de dare de seamă partid a luat măsuri pentru o vorîte clin preocupările muncito să mobilizeze întregul colectiv ducţie şi în societate. Mulţi din
mul trimestru al anului' 1958, largă dezbatere a hotărîrii în ca rilor pentru buna desfăşurare a de muncitori, ingineri şi tehni tre vorbitori au subliniat că suc
planul de producţie a fost înde şi alegeri drul organizaţiilor de bază şi în activităţii economice a întreprin cieni la lupta pentru îndeplini cesele viitoare ale colectivului
plinit în proporţie de 102,7 la consfătuirile de producţie orga derilor. rea planului valoric şi fizic pe Trustului IV construcţii depind
sută, iar in trimestrul II! — în a Comitetului de partid de nizate pe grupuri de şantiere la anul în curs, pînă la data de 20 în măsură hotărîtoare de capaci
proporţie de 101,26 !a sută. In la Trtisiiil IV construcţii care a participat marea majori Un puternic ecou a produs în decembrie. tatea organizaţiilor de bază de
trimestru! !i productivitatea tate a muncitorilor constructori. rindurile constructorilor iniţiativa a mobiliza pe toţi muncitorii, in
.nunei! a crescut cu 17 la sută HUNEDOARA Cu acest prilej, muncitorii, ingi brigăzii de zidari condusă de An Toate acestea ei !e-au trecut în ginerii şi tehnicienii la lupta
faţă de primul trimestru, iar în nerii şi tehnicienii au făcut un drei Weber, de reducerea preţu planul de măsuri al noului comi pentru îndeplinirea principalilor
cei de al Hî-iea trimestru, pro ' iij:7.:!iI:ii:,IMR. rL'"" mare număr de propuneri menite lui de cost pe fiecare metru pă tet de partid ales. Ele constituie indici ai planului. Or, această
ductivitatea a fost cu 7 la sută să ducă ia îmbunătăţirea activi trat de suprafaţă locuibilă şi a obiective principale ale activită capacitate a organizaţiilor de
mai mare de cît cea obţinută în alegere a noului comitet de par tăţii fiecărui grup, la creşterea duratei de executare a lucrărilor. ţii întregului colectiv. bază este determinată de disci
ce! de aî doilea. Dacă în 1957 tid, cei mai de vază construc producţiei şi productivităţii mun plina membrilor de partid, de
trustul IV a construit un apar tori din Hunedoara — comuniş cii, la reducerea preţului de cost Sub îndrumarea comitetului P rim ire a în p a rîid nivelul lor politic şi ideologic, ele
tament cu cca 67.000 lei, în a- tii — discută problemele cele al lucrărilor. de partid, birourile organizaţiilor puterea lor de convingere.
cest an costul unui apartament mai aizătoare de pe şantiere, de bază şi comitetul sindical de şi ediacafia comunistă —
din viaţa lor de zi cu zi. Fieraruî-betonist foan Oprea, întreprindere au organizat ac Membrii şi candidaţii de par
s-a redus la cca. 59.000 lei. de pildă, a propus conducerii ţiuni menite să ducă !a extin problem e mereu actuale tid s-au angajat în cadrul adu
Cei peste 20 de tovarăşi care trustului să introducă sistemul derea iniţiativei lui Weber. Au nării generale ca sub conduce
Harnicul colectiv de construc au luat cuvîntu! în adunare ău fost organizate mai multe schim Darea de seamă prezentată de
scos în evidenţă activitatea rod de predare brigăzilor de construc buri de experienţă între brigăzile
tori de Ia Hunedoara a dat în nică desfăşurată de comitetul de de zidari precum şi anumite ex vechiul comitet de partid a ară
partid al trustului de la 31 mar tori a lucrărilor ce urmează să
tat că în timpul ce s-a scurs de
folosinţă în ultimii ani un mare tie a.c. (cînd a fost creat), pînă le execute, pe bază de proces puneri asupra valorii pe care o la alegerile de anul trecut, orga rea noului comitet de partid, să
lupte cu mai multă hotărîre pen
număr de obiective industriale şi la alegeri. După cum este şi fi verbal, în scopul întăririi răs reprezintă această iniţiativă. nizaţiile de bază din cadrul Trus tru mobilizarea întregului colec
social-culturale. De asemenea, la resc, printre problemele princi punderii muncitorilor pentru exe Membrii de partid care au fuat tului IV construcţii au primit în tiv al Trustului IV la lupta pen
un mare număr din acestea se pale care au stat în permanen cutarea Ia timp a lucrărilor si cuvîntu! îri adunare au arătat rindurile lor peste 160 candidaţi tru a da patriei construcţii mai
lucrează în prezent. întreaga Hu- ţă în centrul atenţiei comitetului pentru asigurarea unei evidenţe că iniţiativa-brigăzii lui Weber de partid din rîndul celor mai multe, mai bune şi mai ieftine.
a adus o contribuţie deosebit de
nedoară este un imens şantier de partid, a fost şi cea a mobili mai stricte a materialelor. importantă ia faptul că astăzi buni constructori. Important este C. ARMEAN