Page 9 - 1958-10
P. 9
PROLETARI VIN TOATE ŢĂRILE, U N lfl-V Â ! ¦'/—'/—' r* t—'r-' 9-A ANIVERSARE
R. P. C H I N E Z E
A1
)
)
)
A)
Gheorghe Stoicovici: Reversul ţ
Lunei aparenţe. (pag. 2-a). J
Dr. Triî Mircea : Vaccinările !j PARADA MILITARĂ
(pag. 2-a). \
Sărbătoarea tinereţii la Sim e-j
(. na. (pag. 2-a). ) şi demonstraţia oamenilor muncii
OREAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL S. Munteanu : Cînd nu se dă ^
din Peki n
importanţă lucrurilor mărunte.-j
(pag. 3-a). ţ
Anul X Nr. 1179 Vineri 3 octom brie 1958 4 pagini 20 bani PEKIN 1. Corespondentul A- namentală au luat loc conducă
gerpres transm ite: La 1 octom torii Partidului Comunist Chi
brie, cu prilejul sărbătoririi celei nez şi guvernului R. P. Chineze
de-a 9-a aniversări a constituirii — Mao Tze-dun, Liu Şao-ţi, Ciu
(. rea productivităţii muncii şi J Republicii Populare Chineze în En-lai, Ciu De, Cen Iun, Den
Lrealizarea de economii. ^ piaţa Ţianianmin din Pekin au Siao-pin şi alţii.
m iA m jf/m w Á jQ . ? ó \ (Pag- 3' a )- \ avut Ioc parada militară şi de A răsunat irnnftl ide stat al Re
L Mircea Neagu : Prin Uricani, j monstraţia festivă a oamenilor publicii Populare Ghineze. Au
fost trase 28 salve de artilerie
[unul din cele mai tinere oraşe-] muncii. în semn de salut. Mareşalul Pîn
De-huai, vicepremier al Consiliu
Laie patriei. (pag. 3-a). 1 Dimineaţa în piaţă s-au adu lui de Stat şi ministru al Apă
[• Creşte numărul membrilor şi 3 nat fruntaşi din industrie şi a- rării al R. P. Chineze, a trecut
în revistă trupele. După aceasta
c al candidaţilor de partid în or- j gricultură, reprezentanţi ai oa el s-a urcat la tribună de unde
a rostit o cuvîntare.
Oţelarii hunedoreni IN VALEA JIULUI Economii ganizaţiile de bază din G.A.C. şi ^ menilor muncii din diferite re
Adresîndu-se efectivului forţe
Tinerii oţeluri de la oţelăria 100.534 tone de M n e peste plan; Lîntovărăşiri. (pag. 3_a)- t giuni ale Chinei, precum şi nu lor terestre, maritime militare şi
Martin nr. 1 a Combinatului si i m p o r t a n t e l Heusinger dezvăluie planu- j meroasele delegaţii străine venite aeriene ale armatei populare de
derurgic Hunedoara au înregis în primele 9 ini Lrile revanşarde. (pag. 4-a). din peste 70 de ţări ale lumii. eliberare a Chinei, ostaşilor de
trat frumoase succese in mun O problemă destul de com La ora 9,55 în tribuna guver- mobilizaţi şi membrilor miliţiei
că in cursul lunii septembrie. % 18.235 tone de cărbune date peste plan în populare a ţării, el a declarat că
Schimbul tineretului, care a septembrie % Toate exploatările Văii Jiului pilează şi care implica multe anul care a trecut a fost anul
muncit foarte bine, a dat 1-103 şi-au depăşit sarcinile lunare de plan H !Minele unor mari victorii în construcţie
tone de oţel peste normă şi 40 Uricani şi Lonea conduc în întrecere. greutăţi la I.M. Ţebea, o consti în toate domeniile.
şarje rapide. Tot acest schimb
a reuşit ca de la începutul anu tuia aprovizionarea cu material Referindu-se la provocările a-
lui şi pînă acum să elaboreze lemnos, în special la sectorul
385 şarje rapide.
II.
In luna mai însă a început
construcţia unui plan înclinat la
suprafaţă cu o lungime de 260
de metri. Planul, .a fost utilat cu
S-a evidenţiat în mod deose Minerii Văii Jiului, au încheiat şi cea de-a 9-a lună a anu o linie ferată (suspendată pe o mericane în regiunea strîmtorif
bit Alexandru Nojogari, care lui cu rezultate deosebit de frumoase în lupta pentru cît mai mult porţiune considerabilă cu palei Taivanului, Pîn De-huoi a decla
împreună cu băieţii lui, a dat 'cărbune. de piloţi, din lemn, pentru mic rat că poporul chinez va recîşti-
293 tone de oţel peste normă şi şorarea pantei), un troliu tip ga neapărat Ţzînmindao, Matsu-
16 şarje rapide numai într-o sin Minerii de la toate exploatările Văii Jiului şi-au depăşit UNIO, cu un motor de 25 kw. shan şi celelalte insule de coas
gură lună. Rezultate bune a ob existent la mină. Transportul tă pentru a lichida primejdia di
ţinut de asemenea schimbul lui sarcinile lunare de plan. lemnului în situaţia de faţă, se rectă care ameninţă partea con
Vaier Lăbuneţ. face cu vagonete trase de troliu, tinentală a Chinei şi regiunile
Pe întregul bazin carbonifer .au fost extrase peste plan în pe un traseu direct, eliminindu- maritime. Avem dreptul deplin
TINERII se utilizarea aitor mijloace. de a elibera prin toate măsurile
luna septembrie 6.528 tone. de cărbune cocsificabil şi f 1.702 necesare şi la momentul opor
colectează metalul Instalaţia a intrat în funcţiune tun Taivanu! şi insulele Penhule-
tone cărbune energetic. . dao şi de a înfăptui astfel uni
La Combinatul siderurgic din ficarea ţării — a subliniat vor
Hunedoara se duce o muncă •'în Prin aceasta, cantitatea de cărbune extrasă peste plan de la bitorul.
sufleţită de-colectare a metalu începutul anului, se ridică la 100.534 tone de cărbune.
lui. Printre cei care aduc un a- El a chemat apoi efectivul ar
port de seamă la această acţiu In fruntea întrecerii socialiste pentru întîmpinarea zilei de la începutul trimestrului III, a- matei populare de eliberare să
ne, se numără şi tinerii. Rezul fie gata în orice clipă să dea lo
tatele de pîrtă acum sînt demne 7 Noiembrie, se situează minerii din Uricani şi de Ia Lonea, care ducînd o importantă contribuţie vituri hotărîte şi puternice de
de toată lauda. Numai în perioa pedepsire forţelor armate a'e.
da 20 septembrie — 1 octom şi-au depăşit cu 23,1 Ia sută şi respectiv cu 12,4 la sută sar la realizarea planului trimes trădătorului şi tiranului Cian
brie a.c. tinerii din combinat au
colectat importante cantităţi de cinile lunare. trial. (Continuare în pag. 4-a)
cupru şi fier vechi. Tinerii de la
reparaţii electrice au colectat 900 Este necesar de asemenea, să fie evidenţiate şi! Rezolvîndu-se cu succes o Paralel cu dezvoltarea Cocktail oferit de ambasadorul
kg. cupru numai în 10 zile. Tot :eforturile depuse de minerii din Aninoasa, ca şi a ce-ţ problemă atît de importantă, ca marilor întreprinderi in R. P.- Chineze la Bucureşti
în această perioadă tinerii de la lor din Lupeni, care învingînd greutăţile prin care au, cea a aprovizionării rapide şi în dustriale, în R. P. Chi
C.F.U. au colectat 110.000 kg. trecut, au obţinut totuşi succese remarcabile. Astfel, de/ condiţiuni bune a materialului neză se dezvoltă şi in Miercuri seara, ambasadorul rii Adunări Naţionale, conducă
fier vechi, cei de la laminoare Ia Aninoasa s-a primit Ia preparaţia Petrila, 2.432 tone de căr lemnos, muncitorii de la între dustria locală. extraordinar şi plenipotenţiar al tori ai instituţiilor centrale de
39.300 kg:, cei de la aglomera- bune mai mult decît prevedea planul, iar minerii din Lupeni, au prinderea minieră Ţebea îşi aduc Republicii Populare Chineze la stat şi ai organizaţiilor de ma
tor 17.850 kg., iar tinerii de la satisfacţia îndeplinirii întocmai a planului la cărbune cocsifi cu prisosinţă contribuţia la în IN CLIŞEU: Furnalul întreprin Bucureşti, ;Kş Bo-nian, a oferit să, oameni de ştiinţă, artă şi
pregătirea cărbunelui din cadrul cabil. deplinirea şi depăşirea planului derii metalurgice din Huheho.t, cu în 'saloanele -ambasadei un coc- cultură, ofiţeri superiori ai For
uzinei cocsq-chirnice 18.440 kg. de producţie. o producţie zilnică dc'6,25 tone fier. ktâil cu prilejul celei de-a 9-a a- ţelor Armate ale R.P.R., zia
•fier vechi. Prin importantele cantităţi de cărbune pe care le-au dat niversări a sărbătorii naţionale rişti romîni şi străini.
In plus, costul.transportului
,pestfe plan în luna septembrie, minerii Văii Jiului dovedesc că pe m. c. de material lemnos a
scăzut cu 12,64 lei.
sînt hotărîţi să îndeplinească cu cinste obiectivele cu care au
' răspuns chemării Ia întrecere în cinstea zilei de 7 Noiembrie. r Din activitatea comisiilor
¦A
-ntimnutimimtiii-
p erm an en te a Republicii Populare Chineze. Au participat de asemenea şe-i
Au luat parte tovarăşii: Gheor fii unor misiuni diplomatice a-
In timpul care a trecut de la alegeri Ighlel, raionul Alba, Cugir, Vulcaţi şi ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi c.reditaţi la Bucureşti şi alţi
şi pînă în prezent comisiile permanente altele, care pe . Ungă faptul că au spri ca, Gheorghe Apostol, Emil membri ai corpului diplomatic.
constituite pe lingă fiecare sfat popular jinit îndeaproape construirea s-au des Bodnâraş, Petre Borilă,' Nicolae Au fost de faţă membrii dele^
comunal, orăşenesc şi raional s-au do chiderea de noi unităţi comerciale,'s-au Geauşescu, Alexandru \ Moghio- gaţiei culturale a Uniunii Bir-
vedit a fi de un real folos în munca îngrijit. împreună cu organele de re' roş, Dumitru Coliu, Leonte Rău- mane, care ne vizitează ţara la
sfaturilor populare respective. Propu sort şi de problema aprovizionării oa tu, Ştefan Voitec, Ion Gheorghe invitaţia Ministerului Invăţămîn-
nerile făcute de către aceste comisii menilor muncii cu mărfurile de sezon şi Maurer, Vladimir Gheorghiu, A- tului şi Culturii.
permanente şi-au găsit întotdeauna re în cantităţi suficiente. lexandru Bîrlădeanu, Atânase Cocktailul s-a desfăşurat într-
zolvarea şi au contribuit în mod efec Demnă de remarcat în această direc Joja, membri ai C. C. al P.M.R., o atmosferă deosebit de prieten
tiv la o mai bună aprovizionare a ţie este şi ultima iniţiativă a comisiei! ai guvernului, ai Prezidiului Ma nească. (Agerpres),
populaţiei, la folosirea în mod judicios cu problemele de comerţ şl cooperaţie
a bugetului local, la gospodărirea co de pe lingă Sfatul popular din co
munelor şi oraşelor etc. muna Gîrbova care a propus ca în sa 1 mr nt e o M Î u t i t a r ă
Comisiile permanente pentru pro tul Reciu să se construiască cu aju
blemele de comerţ şi cooperaţie, torul fondurilor din contribuţia bene . Pînă de curînd, la atelierul de tîm- de către tineri numai prin muncă vo
au obţinut în ultimul timp rezultate volă un magazin universal. Pînă' în plărie a l1cooperativei meşteşugăreşti luntară.
lăudabile în munca lor. Datorită ac prezent comisia permanentă de aici cu „Crişana“ din oraşul Brad, transportul
tivităţii intense a acestor comisii re sprijinul cetăţenilor Dumitru Cunţan, materialelor din depozit în atelier se De curînd linia decovil construită
ţeaua comercială din regiunea noastră Nicolae Grozav, loan Sztoltz şi alţii, a făcea manual ceea ce ducea la irosi prin munca voluntară a tinerilor de la
s-a mărit de la începutul anului şi pînă re de timp. şi de forţă fizică şi la creş atelierul de tîmplărle a intrat în func
în prezent cu 23 unităţi noi în co procurat un număr de 30.000 cărămizi terea preţului de cost al 'produselor. ţiune. Ea contribuie acum în mod e-
merţul de stat şi cu 11 unităţi în coo necesare construcţiei magazinului uni fectiv la reducerea preţului de cost al
peraţia de consum. In această direcţie versal. Tot în acest sat comisia per Acest lucru a dat de gîndit ulemiş- produselor şl uşurează munca fizică a
cele mai active comisii permanente s-au manentă cu problemele gospodăreşti a tilor. Ei au discutat despre problema lucrătorilor.
dovedit a fi comisiile permanente din propus ca în lunca satului să se con amintită într-o şedinţă de organizaţie.
struiască unele jgheaburi pentru adă Aici. utemistul Gheorghe Iga a propus Tot la acest atelier tinerii au muncit
Aspect general al iiniiiin- patul vitelor. Găsind justă această ca pentru îmbunătăţirea situaţiei să se în mod voluntar şi la împrejmuirea se
( staţiei de rectifica- propunere, sfatul popular a trecut la în construiască o linie dccovil între de diului cu un gard de seîndură. Printre
ţrea benzenului, in- IN t a r a H A Ţ E G U L U I pozit şi atelier. Propunerea a fost ac cei care s-au evidenţiat în mod deo
ţ trată de curînd in făptuirea ei, construind pînă acum 4 ceptată de organizaţie şi s-a hotărî! sebit în această acţiune se numără u-i
Cfuncţiune la Combinatul si- Cresc rezervele de materii prime minerale jgheaburi cu o capacitate de 4.000 li ca această linie să se construiască temiştii loan Benea, Lazăr Onea şi aN
L derurgic Hunedoara. tri apă. La Cugir, comisia permanentă iii-
cu problemele gospodăreşti împreună cu
BRIG AD A Pentru industrializarea socia Pentru deschiderea de rezerve anul 1958, iar în anii următori, (oţi deputaţii comunali au antrenat ce o c :.
listă a ţării, economia naţională noi de pirită, în mina Boita — producţia de pirită bulgări din a- tăţenii la muncă pentru amenajarea ci
P O IE N A R IL O R are nevoie de materii prime în Haţeg, în cursul anilor 1957- cest zăcămînt va creşte şi mai nematografului. Aici un număr de peste fCŢ,"- d î; . ......
cantităţi din ce în ce mai mari, 1958, au fost efectuate lucrări mult. 250 de cetăţeni au prestat aproape
La festivitatea sărbătoririi de calitate din ce în ce ma,i bună importante de investiţii: săpa 6.000 ore de muncă voluntară. li v - * 1
semicentenarului corului din şi la un preţ de cost din ce în rea unui puţ de 40 m. adînci- Odată cu punerea în exploa íé 3 r â A .; i
Poiana şi-a adus aportul şi bri ce mai scăzut. Printre acestea, me, care va fi echipat cu un tro tare a acestui zăcămînt, s-au fă Ziua internaţională
gada artistică de agitaţie a că liu modern primit în cadrul aju cut şi sînt în curs o serie de lu a surdo-muţilor
minului cultural. întregul pro materiile prime minerale — mi torului tehnic şi material pe care crări pentru ridicarea nivelului
gram prezentat de brigadă — al ni-I acordă U.R.S.S., săparea u- de trai al locuitorilor din această In oraşul Sebeş a fost sărbătorită
cărui text a fost întocmit de în nereuri Ie — ocupă un loc de nei galerii transversale de circa regiune. Au fost construite dru recent ziua internaţională a surdo-mu-
văţătorii Nicolae Luciu, Luaia frunte. 100 m., etc. muri noi! Pentru personalul mi ţilor. La festivitate au participat re
Mercheşan, Ana Suo'u şi Uie nei au fost construite locuinţe prezentanţi ai filialei surdo-muţilor din
Stoian — s-a axat pe istoricul Regiunea Hunedoara este bo Obiectivul urmărit prin lucră confortabile, a fost amenajată o regiune. Cu acest prilej (folosindu-se
şi activitatea corului şi princi rile de investiţii de mai sus a codul surdo-muţilor) s-a prezentat o
palele realizări din comuna Po gată în minereuri de toate genu baie, funcţionează o cantină şi conferinţă privind importanţa înfiin
iana. Repertoriul brigăzii, pre fost atins. La începutul lunii sep ţării filialei regionale şi rezultatele ob
zentat în versuri, presărat cu rile printre care şi pirita, aceas un magazin alimentar. ţinute în direcţia ridicării nivelului po
cîntecie din folclorul lo.cal, a adus tembrie a.c. la orizontul 40 m. a litic, ideologic, cultural şi profesional
ta constituind materia primă de Colectivul de muncitori, tehni
fost străpuns cu o galerie trans
bază pentru fabricarea acidului cieni, ingineri şi funcţionari de
sulfuric. versală filonul de pirită.
Ia mina Boiţa-Haţeg, deşi alcătuit
După naţionalizarea industri Prin deschiderea zăcăniînttilui
în cea mai mare parte din tine
ei miniere, în cadrul Trustului
un elogiu corului ¦sărbătorit în minier Brad, printre alte mine la orizontul 40 m. se va'realiza ret, munceşte cu elan pentru a-şi al surdo-muţilor. In continuare tovarăşa Printre cele 14 coruri prezente la semicentenarul corului din Poiana, aţ
aceste zile. Dragostea faţă de noi, a fost deschisă şi p u să . în o creştere însemnată a rezerve ridica' nivelul pregătirii tehnice, Cornelia Păcurarii, secretara asocia fost şi corul Casei raionale de cuilură din Haţeg.
satul natal, obiceiuri, port şi exploatare o mină în comuna Bo- lor de pirită din această mină şi pentru a putea face faţă cu cin ţiei, a dat citire buletinului'informativ
iţa, raionul Haţeg, mină din se vor crea condiţiile necesare ste sarcinilor de plan pe care le al Federaţiei mondiale a surzilor. Deşi tînăr, corul haţeganilor — dirijat de Vicior Bătrîncea — a in-;
oînt, bucuria de a trăi într-o care s-au extras pînă în prezent unui spor însemnat al producţiei are mina în cadrul economiei terpretat cu mult succes cîntece ca: „lnvîrlita“ de ilie Micu, „Cîntec pen
ţară liberă în care se constru cantităţi mari de pirită bulgări, de pirită. Pentru anul 1959 s-a ţării. După festivitate; cei • prezenţi au vi tru partid" de loan Arvin etc.
ieşte o viaţă nouă, au străbătut, pirită care a fost livrată fabri prevăzut o creştere de pirită bul zitat muzeul raional Sebeş, apoi au
Ing. GHEORGHE JURCA vizionat filmul „Femeia zilei“.
de la un capăt la altul, întregul
program al brigăzii artistice din SERGIU MARZAC
Poiana. cilor de acid sulfuric din ţară. gări cu circa 60 !a sută faţă de cercul A.S.I.T. — Trustul minier Brad. corespondent .. .''«A -r—s\.-.