Page 90 - 1958-10

toiul culesului viilor PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI

*« C iiifi în pag. IV-aj

0 Răspunsurile lui N. S. ţ

Hruşciov la întrebările unui ţ

ziarist brazilian. t

mmmm m ®S ® Patrioata iordaniană Na- j

dia Es Salti a fost pusă in ţ

libertate. ¦

0 Declaraţia reprezentau- j

tutui Ungariei la O.N.U. j

Anul X Nr. 1199 Duminică 26 octombrie 1958 4 pagini 20 bani ° Noul guvern pakista- ţ
nez.

Vizita delegaţiei de partid

şi guvernamentale a

Ospitalitatea oamenilor sovietici IP . Romîne In I. fetosSsvaoă

Multe lucruri minunate am văzut rector al Institutului metalurgic din pre această atenţie deosebită din par­ Solemnifafea semnării documentelor oficiale
în cei 5 ani cit am urmat studiile în Ural a! Academiei de ştiinţe al Uniu­ tea profesorilor şi studenţilor sovietici.
Uniunea Sovietică la Facultatea nii Sovietice, profesor Esin Oleg Alexe- Acestea se întîmplau nu numai în PRAGA 25. De la trimişii slovacă de tovarăşii Antonio i
din Sverdlovsc. M-a uimit însă un evici şi alţii. studiu ci şi în viaţa din afara orelor
lucru care acolo, printre sovietici este de curs şi meditaţii. Studenţii sovietici speciali Agerpres. In urma în- Novotny, prim-secretar al G.G.
ceva firesc şi obişnuit. Atenţia pentru După ce s-a sfîrşit partea oficială cum sîn t: Vîdrin lacov Eftimovici,
oameni, lată cîteva exemple. a discuţiilor, ca în fiecare examen, am Zaharov Ivan Ivanovioi, Sedov Alexan­ cheierii convorbirilor oficiale al Partidului Comunist din
rugat pe profesor să-mi recomande dru Sergheevici actualmente ingineri
Era în timpul unui examen de sfîr- cîteva dintre cele mai importante cărţi la întreprinderile metalurgice din U- dintre delegaţiile de partid si Cehoslovacia, preşedintele Re-
şit de an. Examinările se făceau de pe care să le folosesc în studiu pe ral, sau străduit, ca şi cum ar fi fost
către profesori bine cunoscuţi în timpul vacanţei. A stat puţin pe gîn- pentru ei o datorie, să mă înveţe lim­ . guvernamentale ale Republicii publicii Cehoslovace, şi Viliain ,
U.R.S.S. cum sînt: docent Gruzinov duri apoi mi-a citat cîteva titluri de ba rusă, să-mi facă plăcută şederea
* Struguri mulţi şi de călită te superioară se strîng anul a- Vladimir Constantinovici, un foarte cărţi spunîndu-mi şi de unde să le în Uniune. Nu s-au lăsat pînă nu t Populare Romîne şi Republicii Siroky, membru al Biroului $
i resta din viile gospodăriilor de stat. Recoltele care depăşesc apreciat constructor de utilaje, Mihai­ procur. m-au învăţat să schiez cu toate că
¦12.000 kg. în medie la ha., asigură mari cantităţi de struguri lov Vladimir Vladimlrovici, profesor pentru aceasta am rupt cîteva perechi f Cehoslovace, la 25 octombrie Politic al C. G. al Partidului
l pentru consum, şi vinificaţie. de teoria proceselor de furnal şi di- După cîteva zile, într-o duminică, de schiuri. Mă însoţeau la teatrul de
\ IN CLIŞEU : Im G.A.S. Apptdu de Sus, secţia Girbova, colegii mei de ia cămin mă anunţă că operă şi balet, la teatrul de operetă, i ora 12, ora locală, a avut loc Comunist din Cehoslovacia,
^ culesul strugurilor este in toi. »ÎEîMit sînt căutat de cineva. Am crezut că la expoziţii, la cinematografe, pe sta­
este unul dintre prietenii mei sovietici dioane. ţ în Alarelc Palat 11rad din preşedintele guvernului ceho-f
- *»»•«* *o*-k>* cu care studiam. Nu mică mi-a fost
mirarea cînd în camera mea, cu o Au trecut 5 ani de cînd m-am des­ î Praga solemnitatea semnării slovac. i
carte sub braţ intră asistentul de Ia părţit de prietenii sovietici. împreună
catedra de chimie fizicaiă, candidat cu colectivul de aci am reuşii să apiic ? documentelor oficiale. Acordul asupra principalelor $
în ştiinţe Poppel ivan I.uchici. lini a-
i Declaraţia comună a delega- probleme privind colaborarea |

| fiei Partidului Muncitoresc Ro~ economică şi schimbul de măr- |

$ mîn şi guvernului Republicii lori pe anii 1959-1965 între $

t Populare Romîne şi a delega- R« P- Romînă şi Republica j

* ţiei Partidului Comunist din Cehoslovacă a fost semnat din *

f Cehoslovacia şi a guvernului partea romînă de tovarăşul G. *

dusese o carte pe care uitase să mi-o în practică experienţa căpătată la fur­ | Republicii Cehoslovace a fost Gaston Marin, preşedintele (3o-

Succese ale brie au fost elaborate 524 tone vul furnalului 2 care a îndepli­ recomande atunci la examen dar care nalele din Ural. împreună cu colecti­ t semnată din partea romînă de mitetului de Stat al Planifică-
fontă peste plan. spunea el, era mai importantă decît vul de la secţia l-a furnale am îm­ * tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- rii, iar din partea cehoslovacă t
nit planul în proporţie ’de 1 02 ,2 celelalte şi trebuia citită neapărat. bunătăţit sistemul de acţionare a pîl- t -Dej, prim-secretar al C. C. al de tovarăşul Otalcar Simunek, *
Primul loc in întrecere îl de­ la sută. Cele mai bune rezultate p.iei distribuitoare a furnalului, reali-
ţine colectivul furnalului 6. Cele au fost obţinute de echipele con- Am fost foarte emoţionat de această zînd mari economii. De asemenea s-a Partidului Muncitoresc Romîn, preşedintele Direcţiei de Stat a t
atenţie din partea unui profesor vestit,

mai frumoase rezultate au fost ditoc de Iosif Ştefănescu şi Mar­ pentru mine, un simplu absolvent al reuşit trecerea de la folosirea cocsu­ membru în Prezidiul Marii Planificării din Reoublica Ge- ?
obţinute de brigăzile conduse de cel Semciuc de la furnalul l şi liceului din Craiova. In timpul lui If- lui de import Ia folosirea cocsului ro- *
Oţeî nuiit şi ieftin prinrtopitorii Nicolae Costea, de Ioan Crişan de la furnalul 2. ber s-a străduit să găsească o carte mînesc. f Adunări Naţionale a Republicii boslovacă. 1 *
Gheorghe Schnell, Gheorghe Bu- Furnaliştii din Călan sînt hotă- apoi s-a deplasat pînă la cămin să
HUNEDOARA (De la subre- deri. De la furnalul 5 se evi­ rîţi ca depăşirile lor să fie şi mi-o aducă. Acest simplu amănunt, Aplicînd metodele sovietice, îmbti- ţ Populare Romîne şi Chivu Stoî- Acordul între guvernul Repu-jj
dncţia noastră voluntară). denţiază brigada prim-topitoru- m..i mari pentru a cinsti ziua de pentru mine a avut o adîncă semnifi­ nătăţindu-ne continuu activitatea am
lui Ştefan Domocos. 7 Noiembrie cu frumoase reali­ caţie şi a influenţat mult formarea reuşit să dublăm în aceşti ani pro­ ţ ca, membru aî Biroului Poli- blicii Populare Romîne şi gu- 4
Intre oţel ar ii hunetloreni conti­ zări. mea ca inginer metalurgist. ducţia de fontă respeciînd în acelaşi
nuă cu înflăcărare întrecerea în 1. DIACONU timp şi normele de calitate. | tic al C.C. a! Partidului Alun- vernul Republicii Cehoslovacei
înving greutăţile Am terminat facultatea metalurgică
cinstea zilei de 7 Noiembrie. La L€i#F cu diploma de merit dar urmăresc ca > citoresc Romîn, preşedintele privind colaborarea culturală a*
secţia O.S.M. 1, de la începutul In aceste zile, turnătorii uzi­ şi atunci revistele de specialitate so­ t C/¦>o—nsi!l.!iu..l.u..i. d.e M. . .i.n..i.ş..t.r.i....a.l...R......P..
anului şi pînă la data de 2 0 oc É U llil nei „Victoria"-Călan muncesc in vietice conducîndu-mă în munca mea t
tombrie, oţelarii au reuşit să e- condiţii ceva mai grele, dato­ după articolele acestui om minunat.
laLoreze 1.152 şarje rapide. De Peste tot, în toate secţiile uzi­ rită lucrărilor care se fac la a- Cu ooazia Lunii prieteniei romîno- ! Romîne, iar din partea ceho- ( Contlunare In pag. 4-a)
la începutul lunii şi pînă Ia da­ nei „Victoria“ Călan se duce o coperirea halei. Cu toate acestea Mă mai înlîinesc din cînd în cînd
ta de 24, el au dat peste plan muncă însufleţită pentru cleoaşi- ei lupta din răsputeri peruru u cu cile unui din cei o sută colegd ?u sovietice, acum cînd mai sînt doar cî­ u*4*L"‘ *5**9*•>»•L> »0««&»«O»K>»*®•*©-*•O-r-»»*-«®.»'»#«-»» ^
1.107 tone oţel. rea pi*ctnxiiuiit3ft,producţie in cin­ da cit mai multe piese turnate teva zile pînă Ia 7 Noiembrie, marea 1
stea zilei de 7 Noiembrie. Cu peste plan. Tot in perioada a- nîunea Sovietică. Unif au studiat Ia
Paralel cu aceste importante fiecare zi ce frece, harnicii mun­ Moscova alţii ia Leningrad, în Ural, sărbătoare a poporului sovietic, urez mmm
realizări, succese de .seamă citori de aici adaugă la realiză­ nuntită, turnătorii au îndeplinit profesorilor şi colegilor mei succese
fost obţinute în direcţia respec­ rile lor înseninate cantităţi de planul de producţie in propor­ în Donbas, dar toţi tni-au vorbit des­
tării angajamentelor luate pri­ fontă, piese turnate, semicocs. ţie de 114.9 la sută. Cele mai şi mai mari în lupta pentru constru-
vind reducerea preţului de cost. Pînă în ziua de 21 octombrie in­ frumoase rezultate au fost obţi­
Numai în săptămîna cuprinsă clusiv, cifrele arătau că secţiile nute de muncitorii, de la articole jiSâi. snri*,-!ît!i comuniste şi apărarea Comuniştii Iosif
între 13 şl 2 0 octombrie, oţelarii de bază cît şi cele auxiliare şi-au sanitare, radiatoare, lingotiere,
au reuşit să reducă preţul' de îndeplinit planul zilnic şi au ob­ tuburi de scurgere şi postamen­ Ing. GHEORGHE GHEORGHIŞOR clsc Varadi sini a-
cost pe tona de oţel cu 47,29 lei. ţinut frumoase depăşiri. te. Majoritatea muncitorilor au
şef de schimb — secţia mirutoi şefi de e-
O însemnată economie s-a FurnaHştii obţin
realizat prin reducerea rebuturi­ I furnale — C.S.Hunedoara chlpă la turnătoria
lor după laminare. Amintim că
aceste rebuturi au scăzut tată de :- uzinei „Victoria"
luna trecută de la 30 la 3,16 lei
Sesiunea ş:: tiinţvifică a iei diri. Călan. Lucrind
la sortimeniul piese
regionale A S 1T — Hunedoara , mecanice îşi depă­
şesc zi de zi pla­

La Hunedoara au început ieri treprinderilor de construcţii din nul de producţie.
lucrările sesiunii ştiinţifice a Fi­ regiunea noastră. Totodată au redus
rebutul sub iote-
lialei regionale ASIT-Hunedoan. In cadrul sesiunii vor fi pre­

pe tona de oţel. Importante eco­ rezultate bune muncit bine. S-au evidenţiat in Timp de 2 zile participanţii la zentate 6 referate printre care : ranţa admisă.
nomii s-au realizat şi prin re­ mod deosebit luliana Sirbu, sesiune vor dezbate probleme le­ „Adecanizarea operaţiunilor de IN F&T& ? Cei
ducerea consumurilor specifice la întrecerea furnaliştilor se in Viorel Avram, Gheorghe Vucs- gate de reducerea preţului de tencuieli şi finisaj", „Şantierul
fier vechi, fontă, fero-aliajc, do- I. osifică cu fiecare zi ce trece. ta, Miron Cocirla, Adolf Stem- cost la construcţiile social-cultu- experimental din Petroşani", doi şefi d’ e echipă
lomită calcinată, păcură, etc. Aplicind cele mai bune metode pel, Nicolae Dubaru şi alţii. rale şi industriale de pe şantie­ „Căile reducerii preţului de cost la o discuţie ami­
de muncă, folosind la maximum rele regiunii Hunedoara. pe apartament" şi altele. cală 'după iermlm
Fruntaşii întrecerii timpul de lucru, fnrnaliştii au în­ La setm cocserie narea orelor de
registrat importante depăşiri de La sesiune participă tovarăşii : Sesiunea are ca scop găsirea ;• muncă.
In secţia a doua furnale a plan. Fruntaş în această perioa­ întregul colectiv de muncitor1 Samoilă Momeu, secretar al Co­
îmbinatului siderurgic Ilune- dă s-a dovedit a fi colectivul fur­ tehnicieni şi ingineri de la semi mitetului regional aî P.M.R. Hu­ celor mai optime soluţii de re­
¦>ara, graficul de producţie în­ nalului 1 care a îndeplinit planul cocseria uzinei „Victoria“ Calan nedoara, ing. Ioan Marinescu ad
că importante depăşiri de de producţie în proporţie de înregistrează în fiecare luna im junct al Comisiei economice a ducere a preţului de cost in con­
an. In perioada 1—24 oclom- 1 10,5 la sută, urmat de colecti- Comiictului regional P.M.R. Hu-
strucţii în lumina hotărîrilor ela-
nedoara, Coman Filip, vicepre-
portante depăşiri de plan. Ei sînt şedinţe a! Sfatului popular re­ boraie de plenara Comitetului re-
g-j0nal de partid Hunedoara,

Pagini din trecutul glorios hotărîţi să livreze Combinatul ni gional Hunedoara, arhitect V Ghiţâ de ia Miercurea
siderurgic din Hunedoara semi­ lexandru Cogan, directorul gene-
cocs de bună calitate şi în can | ral aî I.C.S.H., Mihai Marfa
al
tităţi sporite. Şi in luna aceasta director al T.R.C.L.H. Deva, ing

VNAAAA/'AA' / pînă în ziua de 21 octombrie in­ Sahna Liveanu, director al Trus­

In timpul celor 40 de ani de existenţă, ComsomohO sovietic s-a acope-v clusiv, rezultatele lor sînt destul tului 4 Construcţii Hunedoara, /\so-l slin oamenii. Harnic orghe Vlad a făcut treabă Ghiţă de la Miercurea poate fi

rit de fapte glorioase şi istorice. Con dus şi îndrumat de Partidul Comunist, de bune. Planul de producţie a Aurel Piszo, inginer şef al Trus­ si priceput in tainele meseriei, bună. Doar comuniştii din or- văzut îmbrăţişat, om şi trac-

tineretul sovietic a fost întotdeauna acolo unde situaţia o cerea, acolo unde fost realizat în proporţie de 108,7 tului 7 Construcţii Petroşani, in­ Esle tractorist bun şi. lucrea- ganizciţia de bază atunci cinci tor, trăgind brazde in lung

partidul avea nevoie de forţe entuziaste, călite. Fie că a luptat pe front, la sută. gineri şi tehnicieni din cadrul m- ză pe ogoarele gospodăriei a- l-ou confirmat candidat de par- şi-n lat pe ogoare largi,

fie că pe şantiere, tineretul sovietic a răspuns întotdeauna cu cinste sarci- .• nricole stat Peireşli. La- tid şi-au pus nădejdi mari în Tovarăşii de la S.M.T. nu-şi

nilor încredinţate de Partidul Comunist. Redăm în rîndurile de mai jos frag- . m crări asa cum face Ghiţă cu el. Şi Ghiţă. nu s-a dezminţit, aduc aminte ca tractoristul a-

mente din înseninările generalului in rezerva K. Teleghin care, tînar iiind, > tractorul său, să facă toţi trac- Prin munca lui, sprijinit de cesta harnic, să-i fi „deranjat"

' a participat şi luptat eroic în timpul războiului civil. ^ torisiii. Staţi de vorbă si cu conducerea gospodăriei de pentru defecţiuni mecanice. Le

tov. director al gospodăriei de e<a®lücoRQOjaaooooso©aa»t»e<&i-an» ®or> rezolvă singur. Cu trusa întot­
stat. Avram. Cazan, consulta­
; 26 IULIE 1920. Satul Smo- tul de copt politiceşte pentru ţ ţ i i şi pe inginerul şef Gher­ Oameni deauna pregătită, apelează nu­
man şi îmi veţi da dreptate. mai in cazuri, speciale la aju­
’ lensk, gubernia Irkulsk. In re- a trece cu curaj la îndeplini- De altfel trecătorii, prin dreptul
hotarului „Vinţişoara", îşi dan
> giment dom---------------------------------- ~ cea unei aseme- r ooasire torul S.M.T.

neşte o însu­ ''in însemnările nea sarcini ? ai — „Este cel mai bun tracto­

fleţire neobiş­ unui com isar roşu Am doar 20 de rist al nostru", afirmă pe bunătiO O S B f) C Q G lO O O G fîtt 8 6 9 4 ) 0 9 9 0 0 D O liO S O fiO O
nuită. Bucuria ani. întreaga
adeseori părerea lor despre lu- stat, sarcinile de insumintări dreptate directorul gospodăriei
nu cunoaşte margini. S-a pri- mea pregătire o constituie uni- erorile făcute de harnicul trac- i-n catnpania de toamnă au s^at din Petreşti. Şcoala

mit ordinul să ne oprim din versitatea războiului civil. De- forist. Vreţi să o cunoaşteţi 1 fost efectuate înainte de ier- care l-a educat se poate min-

marş şi să ne întoarcem la sigur, stagiul de o jumătate \ Esie cea mai bună părere pe uienul stabilit cu trei zile. La ari CIL asemenea element .

staţia Telma pentru a ne con- de an in partid m-a călit la ) care şi-o face un om atunci efectuarea arăturilor de toam- In E'iipul acesta, tractoris-

stitui în eşaloane. şcoala comuniştilor. Dar, dacă / cîncl apreciază corect munca ţransportatul îngrăşăminte- ^ Gheorghe Vlad răstoarnă

Peste cîteva zile ne vom în- mi-a fost încredinţată această < bună a altuia. [or la cimp, tractoristul Gheor- brazdă adîncă, pregătind iere-

drepta spre Siberia, Ural. Ru- sarcină de cinste, înseamnă Ş Mereu peste plan, Gheorghe „jle y f ad a jost lot în fruntea nul pentru însămînţările de

sia centrală. Mi s-aincredin- r^ 011 încredere in fo t.e e nie ? Vlad tractoristul, urcă tot mai *e[or mai bunL primăvară. Şi, în urma plugu-

ţat marea cinste de a fi co- le. înseamnă că trebuie s-o duc sus săgeata de pe graficul re Cu „maşina nu prea are lui suspendat, tras de tracto­
alizarilor. Deocamdată ea _ se multe necazuri: „dacă îngri- rul U.T.O.S. 26, va ieşi recol-
misarul eşalonului de avan- cu cinste la îndeplinire. ^ <
odihneşte la IM la sala Dar ^ ;; m tdel la >« huna. Întotdeauna a Joşi
gardă al diviziei. Răspunderea ^ m lrunj 1s 0 telegrama fra- >
nu pentru mult timp. Aşa-i tim' p, il curear, si. el. u1 1; d.a.. t.o. .t a¦sa ¦si o~ să 'fri‘e" as¦a s•Mi în viitor, ,
e mare... Mă voi achita oare !^or me[ Nico.ai şi Alcxon i . < tractoristul Ghiţă de la Mier­ ceea ce <
uceri. Nu şe poate sa , ce, }
de această sarcină? ™ sînt pe front, veniţi şi voi. < curea cum ii spun codanele. nu te asculte. Si U.T.O.S.-ul c,nc‘ m l>tt “S /? ™ 1“ " "
*'
L, a d,rept vorbmd, ,uign.,.em - vă aş:teJp. t.^ Mă ginclesc cum vor / Nu-i place să stea locului. meu nu-a diove„dTi-tt a„c„e„a„sctira,«. ra¦sit,’ nenea Vlad c.lin. M. ie.rcu-
Fiindcă nu-i place să stea, nu T , , v ii -r r-, r- , , • Teu. Gu Ghilă se nundreste fa-
rea mea nu e mc, te,ud/n.g La GRUPA MICA A PORNIT LA „TARTE M ART... ORĂ stă nici tractorul U.T.O.S. 26 Intr-adevar U.T.O.S.-ul lui ş . SOSp0dăria de stat din

nici frica de răspundere, ci do- m sosit !a winp Nicolai şi A- < ' DE DESEN LA GRĂDINIŢA SEAONIERÄ NR. I DIN ORA- pe care lucrează. In campani­ Ghiţă îl ascultă totdeauna. De- petresti.

rinţa de a-mi cumpăni forţele !f>xnndr. Am stat mult de vo r \ TUL DEVA. Foto : 1. TEREK ile de vară şi de toamnă, Glie- seori chiar prin ploaie şi vini. C N1CODIM

şi posibilităţile: sînt oaredes- (Con!inti.,:e în pag. 3-a) <I 1

V W V \ A A A V \ sA . . - v » v v ... V V W v . -. -• . . v'yV V vV V W *