Page 91 - 1958-10

Pac. 2 n i.'i-w L snniAr.isM ur.Bi Nr. 1199

Vehiculele viitorului

S-au scurs 100 de ani de cînd lupta, s-o ia la sănătoasa din faţa

dules Vernes, scriitorul vizionar, gheţarilor,. Pentru spărgătorul atomic,

descria pe pagini întregi aventurile lui problema combustibilului e pe ulti-

,.•Nautilus", uriaşul mărilor, navă care mul plan: nici nu merită să fie nu-

putea hălădui luni în şir pe albastrul mită „problemă". El consumă pe zi o

apelor, fără ca nevoia aprovizionării cantitate de combustibil ce poate încă-

cu combustibil s-o oblige ta întîlni- pea, într-o cutie de chibrituri! Poate %•>••• w ww w ^ ^^ —— ------- & ?//L
pluti vreme de un an întreg şl poate
rea cu ţărmul. străbate — fără escală 1 — distanţa
Cîţi dintre marinarii vremii, deschi- dintre cei doi poli ai pămîntului.

zînd cartea celebrului scriitor francez,

nu vor fi rîs ca la o glumă bună ? ...Multe din vehiculele viitorului se

Şi cîţi, închizînd-o, nu-1 vor fi de­ apropie azi de prezent. Abia au tre­

cretat pe „Nautilus" — categoric şi cut citeva zile de la lansarea spărgă­ O uzină mobilă Întreprinderea de stat pentru fa­
fără drept de apel — drept un simplu torului de gheaţă atomic şi savanţii bricarea aparatelor de radio „Stern"
exerciţiu de fantezie, imposibil de con­ sovietici au vestit lumii o nouă reali­ de construit case din Strassfurt (R. D. G.) şi-a dez­
ceput ca realitate ? zare epocală: LOCOMOTIVA ATOMI­ voltat considerabil activitatea, in
CA. Proiectul noii locomotive a fost Un colectiv de ingineri din sau sovhoz mare, fabrică sau u- § iş i ultima vreme aici au fost produse
Dar în zilele noastre, fantasticul a aprobat încă de la începutul anului A'loscova a proiectat o uzină IsM il o serie de noi aparate de radio cu
depăşit \ de mult cadrul literaturii vi­ 1956. In prezent se lucrează intens la mobilă care poate construi în- zină. calităţi receptive şi acustice deose­
zionare îl găseşti nu nutnai pe masa construcţia ei. Puterea pe care o va tr-un an 125 case. /Această în­ Pentnu noua metodă de con­ bite. Ca o apreciere a faptului că
de lucnr a scriitorului, ci şi pe cea furniza reactorul locomotivei va fi de treprindere poate fi dată în ex­ în ullimii ani colectivul întreprin­
a savantului. Un „fantastic" ce prin­ circa 5.500 C. P. Principala calitate a ploatare în numai 1 0 — 12 zile strucţie a fost ales materialul derii şi-a depăşit planul de pro­
de via^ţă sub ochii noştri, palpabil, locomotivei atomice va fi — ca şi a cel mai adecvat şi anume gaz- ducţie precum şi a calităţii muncii
concret,\ întemeiat pe cele mai riguroa­ în cazul spărgătorului de gheaţă — în orice loc unde se găseşte ni­ betonul. Acest material rezistă depuse, acestuia i s-a decernat dra­
se date ale ştiinţei şi tehnicii. Vehi­ marea sa „autonomie", faptul că va sip, var sau ciment. Corpul şi la toc, apă şi ger, în el se pot pelul Consiliului de Miniştri al
culele viitorului de pildă — pînă nu putea străbate distanţe fabuloase (con­ utilajele uzinei nu au nevoie bate cu uşurinţă cuie. Produse­ R.D.G.
de mult simple exerciţii de fantezie tinente întregii), fără popasurile nece­ de fundaţii, deoarece totui se in­
— devin pe zi ce trece, prezenţe o- sare aprovizionării cu combustibil. Ea le din gazbeton se pot tăia, Printre ultimele realizări ale în­
bişnuite în viaţa de toate zilele. va putea călători 300 de zile şi nopţi stalează direct pe pămînt. Per­ sfrunji şi vopsi, se pot fasona în treprinderii se numără şi televizo­
cu combustibilul pe care-1 primeşte la sonalul uzinei, care nu depă­ tot felui. rul „Iris 17-a" ce vi-1 prezentăm
„Nautilus" şl-a pierdut de mult au­ plecare. în clişeul nostru.
reola de basm'. Anul trecut, la 5 de­ şeşte 2 0 de persoane, asamblea­ Anul acesta RSFSR va con­
cembrie, sovieticii au lansat pe apă, Şi, în sfîrşit, 6 ultimă veste din ţara ză în trei zile o casă cu două strui 10 uzine mobile pentru a-
la Leningrad, PRIMA NAVA comunismului: inginerii sovietici expe­ samblat case.
CU PROPULSIE NUCLEARA, spăr­ rimentează cu succes diferitele dis­ camere, cu toate instalaţiile ne­
gătorul de gheaţă „V. I. Lenin", pozitive ale viitorului AVION ATO­ P@ fu n d u l u n u i ia c alpin
supranumit şi „vasul amiral al cesare.
flotei U. R. S. S.“. Vîiva pe oare MIC. Problema nr. 1 a minunatei ae- Fabricată în serie, costul uzi­ Pe fundul lacului alpin de pru, o moară primitivă şi multe
a stîrnit-o apariţia sa nu şi-a a- mare altitudine Issik-Kul, situ­
tins nici astăzi ecUul. Şi azi, revistele ronave-ecranul care va proteja pe pa­ nei mobile nu depăşeşte 600.000 at in partea de nord a Kirghi- alte obiecte. i
de specialitate nu contenesc să-l elo­ ziei s-au descoperit rămăşiţele
gieze pentru calităţile sale unice. Va­ sageri împotriva radiaţiilor atomice ruble. O asemenea uzină poate Se presupune că aşezarea s-a

— e de acum rezolvată. Peste puţin fi cumpărată de orice colhoz scufundat în urma modificării

sul are 134 de metri lungime, pute­ timp, omul va în­ ...ţrî regim '• unde termometrul co­ pus) masculul este acela oare cloceş­ unei aşezări medievale. liniei de mal a lacului, fenomen
rea maşinilor sale atinge 44.000 C.P. hăma atomii domes­ boară sub Ou de grade sub zero. greu- te şi creşte puii ?
viteza ajunge la 18 noduri pe oră, ca­ tici la docarul iatea veşmintelor devine de nesdpor- Scafandrii care au cercetat care se observă şi în zilele
binele confortabile, pentru una sau văzduhului... tat ? Pricina e aerul rarefiat, sărac în ...păsările au inima aşezată la mij­ iundul lacului de-a lungul malu­
două persoane, biblioteca, sala de lec­ oxigen. Pentru viitoarele expediţii în locul corpului, .aceasta ca urmare a lui nordic şi nord-es'tic, pe o noastre.
tură, clubul, încăperile pentru muzică, ...Şi, acolo sus, Antarctida, savanţii sovietici studiază adaptării organismului lor la zbor ? distanţă de 240 km., au desco­
cinematograful şi cabinetele medicale tolănit comod pe metodele confecţionării unor veşmin­ perit ruine de clădiri, îngrădi­ Academia de Ştiinţe a R.S.S.
întregesc înfăţişarea ultramodernă a pernele moi, citind te extrem ţie călduroase (calitatea nu­ ...dacă ar trăi toţi descendenţii unei turi, cărămizi arse, vase de cu­
acestui veritabil uriaş al mărilor. aventurile lui „Nau­ mărul unul) Şi totodată extrem de singure muşte, în 5 luni numărul lor Kirghize va organiza in această
Spărgătoarele de gheaţă „de toate zi­ tilus“ sau ale lui uşoare. ar fi de 7.600.000.000 indivizi ?
lele" se tem să scape ţărmul din bă­ „Robur cucerito­ regiune o expediţie arheologică
taia binoclului. Motivul e simplu: la rul" va zîinbi poa­ ...în unele ragiuni din Panama, fi­
20 sau 25. de zile, nava trebuie să-şi te, dar cu totul rul de iarbă are muchea atît de as­ specială. ¦ -¦{
împrospăteze rezerva de combustibil. altfel de cum zîm- cuţită şi de tare încît băştinaşii îl fo­
Altminteri e obligată şă părăsească beau contemporanii losesc cu succes drept... lamă de ras ? rValea T R A N D A F I R I L O R
scriitorul francez 1
...războiul de ţesut are aceeaşi vîrs- * SOCJRT POPAS INTR-UNUL DINTRE GELE MAI PITOREŞTI GOLŢURI ALE LUMII ® 1 KG. DE
Tehnico tă cu piramidele ? Egiptenii îl cu­ PARFUM=G KG. DE AUR o PIRAIELE MIROS A TRANDAFIRI * POVESTEA DERVIŞULUI * „VALEA TRAN­
noşteau încă de acum şase milenii. DAFIRILOR" ÎNFLOREŞTE Şl LA PROPRIU Şl LA FIGURAT *

...în ultimul deceniu şi-au deschis „Valea Trandafirilor'' din R. P. Un spectacol deosebit — care a- pe-alci pînă acum 500 de ani. „Va-

nouă porţile, în diferite ţări, 108 de noi fa­ Bulgaria... Puţine ţinuturi din lume irage, în lunile de vară, mii şi mii lea Trandafirilor“ era o vale ca ioaie
cultăţi de medicină ? Niciodată în is­ îşi pot măsura faima cu ea. Paţine de turişti în R. P. Bulgaria — U văile, fără nimic deosebit,

în toria ştiinţei lui Esculap, în zece ani, ar îndrăzni să ia parte Ia un concurs oferă culesul trandafirilor. Culegâto- Nici istoriei moderne a „Văii Tran-
nu au fost deschise atîtea facultăţi de de frumuseţe la care „Valea Tron- rii, grupuri compacte de ţărani din dafirilor" n u J lipsesc capitolele de
imagini mnnprahnp.le de producţie ale văii, senzaţie. Aşa, de pildă, ta sfirşttul
...în grădina publică' dih Brăila exis­ A ~ U r ',]r \r il o i. n r r t.n u r tir , n n r iir in n r P . f i. pleacă spre c’impi: j;,. loial nopţii, ultimului război mondial, suprafeţele
Foto î tă un „ceasornic de flori" care indică Căci pentru ca „trandafirul de Ka- cultivate cu trandafiri scăzuseră ver-
fără greş ora şi data ? Acest original O adevărată „expoziţie de tranda­ zanlîk" (cea mai celebră dintre spe- iiginos, pînă la o cincime din ce fu-
Macheta noului orolqgiu — ale cărui cifre le formea­ firi", care poate transforma intr-un cille văii, numită aşa după oraşul seseră odinioară: nu lipsea mult ca
avion de transport poet pe omul cel mai insensibil la principal al ţinutului) să-şi păstreze „Valea Trandafirilor“ să rui-şi mai
cu turbine tip 152 ză trandafirii, panselele, garoafele — frumuseţe. Flori de toate culorile, de calităţile ce.l fac aiîi de preţuit în merite numele l Pricina ? Restricţiile
construit in R. D. are un diametru de 5,50 metri şi esite toate nuanţele, unele mai roşii ce industria parfumului, el trebuie cules de export pe care le impusese Bul-
Germanii. cel mai mare din ceasornicele de acest sîngele, altele părînd cioplite în aur, odată cu primul sclipăt al zorilor, gariei capitalul german — care stă-
fel ale Europei. altele ele albul neprihănit al primei cînd rouă îi îngreunează petalele. pînea cea mai mare parte din indus-
Foto 2 zăpezi! flori enorme — unele de di­
...sovieticii vor poseda un pipeline mensiunile marilor flori tropicale — E unul din secretele fabricării ves- iria micii ţări dunărene — şi care
Autocamionul record( lung de 1.330 kilometri, care pe care gingaşele tulpiniţe abia le fitului parfum din „Valea Traridafi¦ voia să-şi desfacă propriile sale pro-
Skoda 706 R. T. va duce petrolul la rafinăria din pot suporta. Covoare nesfirşite, care rilor", parfum care valorează, pe duse cosmetice fără concurenţa unui
produs al industri­ Omsk ? se întind de Ia un capăt la altul al piaţa lumii, cîi de irei ori greutatea rival mai puternic,
ei cehoslovace, se zării. Să mai spunem că mireasfha lui în aur. Şi e nevoie de 35 milioa- Guvernul democrat-popular d luat
bucură de aprecie­ ...în 192?, Stravinski a compus ope­ lor îmbălsămează văzduhul pînă la ne de petale pentru obţinerea unui măsuri urgente pentru curmarea răil-
rile unanime ale ra — repertoriu „Oedip rege“ pe un zeci de kilometri depărtare de hota­ singur kilogram din esenţa asta/ lui. 'Au fost sădiţi milioane şi mili-
specialiştilor. text latinesc ? Textul aparţinea lui rele văii ? Pînă şi pîraiele locului —
Jean Codeau şi fusese tradus în lati­ a căror apă a trecut întîi pe ta dis­ In R. P. Bulgaria — spun vechile oane de noi trandafirii şi metodele
neşte la cererea lui Stravinski. Moti­ tileriile de parfum — degajă minuna­ cronici — esenţa trandafirului de moderne, ştiinţifice, aplicate la în-
vul ? Stravinski socoteau că lucrurile ta mireasmă a trandafirului..; Kazantik se fabrica încă din veacul grijirea florilor, le-au sporit acestora
sublime impun un limbaj special. al XV/-lea. La baza procesului de tăria şi dulceaţa miresmei '(şi, im .

—la o specie de fjuierar (Phalaro-

fabricaţie (proces transmis cu de- plicit, calitatea parfumului). La astă

Rezultatele lucrărilor celei publicate încă în 1950, care au osebită grijă, din tală-n fiu, de că- se adaugă şi tehnica nouă, care a
demonstrat posibilitatea „îm- tre podgorenii locului) stă procedeul schimbat cu totul înfăţişarea vechi-
de-a doua conferinţe interuaţio- blînzirii" energiei termonuclea­ dublci distilări. Se spune că proce- lor distilării. Alambicurile primitive
deul acesta a lost destăinuit băşti- de altădată mai pot fi tniilniie doar
Reacţiile term onuclearenaie pentru Soîosirea energiei a- naşilor de căire un derviş rătăcitor, în inventarul muzeelor, sau aruncă-

toxnfce in sciopuri paşnice ce carc ar fi adus, din Damasc, şi pri- ie Prin P°dul vreunei case de pod-
re, au început în întreaga lu­
s-a diesiaşurait de curînd la Ge­ mul trandafir pe aceste meleaguri, KGrean- sub tln sirat de colb
neva, continuă să fie in cen­ o mare sursă de energie me cercetările în acest dome­ acum vreo 500 de ani. Povestea e
trul atenţiei opiniei publice niu, iar azi putem afirma cu frumoasă şi se pare că şi adevărată. şi uitare. Distilerii moderne şi de
certitudine că rezolvarea prac­
mondiale. Aceasta este satisfă­
cută că savanţii lumii au găsii sîiit limitate, — deci problema heliu, s-ar elibera o cantitate de cantităţile necesare de protoni tică este posibilă şi realizabi­ mare capacitate — ultimul cuvînt al
posbilitatea unei colaborări şi satisfacerii in viitor a necesi­ căldură de 23 milioane de ori lă într-un viitor nu prea înde­ tchnicii _ $poresc am((a & ^
cooperări de natură să dea un tăţilor energetice aie omenirii mai mare decît la arderea de părtat.
şi neutroni lingă care se pla­ Oricum, trandafiri n-au crescul fum a ţării prietene.
sează o mică încărcătură de u-
nou avînt cercetărilor şi lucră­ rămîne deschisă. raniu sau plutoniu, care explo- O atenţie deosebită merită
cărbune.
rilor menite să pună în slujba Astronomii bănuiau de mult, Analiza spectrală a scos în dînd, produce temperatura ne­ lucrările recente ale academi­
omenirii pe scară din ce în ce iar observaţiile şi cercetările evidenţă faptul că o treime din cesară ca protonii şi neutronii cianului I. V. Kurceatov şi a Şcoala veche căire şcoala nouă
mai largă enormele surse de e- au confirmat că în soare are loc materia soarelui e constituită să se combine transformîndu-se colaboratorilor săi de !a Insii-
nergie cuprinse în interiorul a- un proces de producere a nu­ din hidrogen, precum şi exis­ în nuclei de heliu, defectul de tutuI de energie atomică al A- In regiunea Hu­
tomilor, v cleelor de heliu din protoni şi tenţa heliului în cantităţi imen­ masă transformîndu-se conco- cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S., nedoara, în anii
regimului de de­
In ce priveşte comunicările neutroni — sau mai simplu — se. Temperatura de multe mi­ mitent în energie. Trebuie să care în ,ocl11 vaselor toroidale mocraţie populară,
făcute, cea mai mare impresie o sinteză a nucleelor de heliu lioane de grade şi presiunea de precizăm însă că, deoarece ' n care s-au realizat primele prin munca harni­
au produs-o cercetările efectua­ prin fuziunea nucleelor de hi­ mii de atmosfere din interiorul pentru sinteza heliului, avem reacţii termonucleare a folosii că a locuitorilor,
te în Uniunea Sovietică şi po­ drogen greu — şi prin acest _____ nevoie de protoni şi neutroni un sistem cu aşa-numite do- sprijiniţi de orga­
nele de partid şi de
sibilităţile de punere în slujba proces se înlocuieşte cantitatea § q t iu r — iar nucleul de hidrogen este Pur> magnetice (capcane adia- stat, se înalţă toi
mai multe şcoli
progresului omenesc z energie' imensă de energie radiată de | « fLlViE constituit dintr-un singur pro batice), care joacă rolul unor noi.

termonucleare. ''°are clipă de clipă. § A C T U A L E ton, — ca materie primă pentru izolatori ai plasmei şi cu ajuto-

Cea mai însemnată realizare Aceasta înseamnă că daCă aasooetift»eee©ooec&oo»i5®oi'*c5i>®fjoQa««o producerea energiei termonu- rul cărora devine posibilă rea

ştiinţifică a secolului nostru s-nr m ,şi să se producă atomi soare| ui creca2i condiţiile ne- cleare se întrebuinţează izotopi lizarea unei reacţii termonu-

este fără îndoială rezolvarea cu de hei",, pnn combinarea a cesare prodlJcerM nuc|eelo, de ai hidrogenului, (hidrogenul a- cleare staţionare. In acest scop
succes a folosirii imenselor can­ 500 g. protoni cu 500 g. neu- he| iu
tităţi de energie conţinute în troni, greutatea totală a nuclee- vînd aceleaşi proprietăţi chimi- a realizată instalaţia
nucleele (sîmburii) atomilor d„uml.oen„ari1jndd0}pnee0ufn0eţhicgnetl,riaudmse-reaermzcui.calosctaanu„ţsilt7a(.,.lt5n.iaipusg,a.ra.adrme.dc.ieeii ahicî,eite0urliDein;u,n,catcieăşdi epessreto.ielgidbuupercoreass„rrieebe*aaiplaon«eaunit,cneelregbnerie.laeoat.i..url.i.rzdaa.a.e.-,.
grei (uraniu şi plutoniu). Exis­ masă) de 7 5 o-, Şl artiflcl.al acest ,uc™. daca ce ca şi cel obişnuit — clar cu „Ogra" despre care am aflat
tă azi posibilitatea să se eli­ se creează condiţiile necesare.
bereze, prin fisiune (dezinte­ . . ’ a' Fuziunea artificială însă, a nu- nucleul format din proton şi recent date în presa noastră şi Cu greu in anii negrii, din sta bele-mi puteri,
grare), energia cuprinsă în In fizică se demonstrează şi cleelor de hidrogen este o pro- Răzbii să dau mulţimii, un sîmbur de lumină...
nucleii grei — fie brusc (bom­ realitatea confirmă că prin dis- neutron — deuteriu, sau un care a fost descrisă pe larg în Văzîndu-te, măreaţă, cum străluceşti senină,
ba atomică) fie treptat — în pariţia a 7,5 g. masă se elibe­ blemă deosebit de complicată. Ştiind, mai muli că-i face, decît făcui eu ieri,
mod controlat (în reactorîi rează o cantitate de energie e- Temperaturi de zeci de mi­ proton şi doi neutroni — tri- articolul acad. Kurceatov din ul- La răsăriiu-ţi mîndru, al meu apus se-nchină. I
nucleari). chivalentă cu cea eliberată de
22,5 milioane kilograme cărbu­ lioane de grade nu s-au obţinut tiu). timul număr al revistei „Atom-
Dar dacă energia nucleară ne ce arde, — energie dezvol­ pe pămînt pînă acum decît
rezolvă pentru un timp proble­ tată tocmai prin transformarea printr-un singur mijloc : cu a- Problema care s-a pus şi se na*a energhia' (Energia ato-
mele puse omenirii de epuiza­ integrală a masei ce dispare în jutorul bombei atomice. In fe­
rea, intr-un viitor nu prea în­ lul acesta s-a obţinut bomba pune savanţilor este produce- mica)*
depărtat, a combustibililor cla­ energie. Deci, dacă din protoni cu hidrogen a cărei principiu
sici, nu trebuie să uităm că şi şi neutroni am reuşi să pro­ de funcţionare constă în aceea rea energiei termonucleare în Sîntem îndreptăţiţi să afir-
rezervele de combustibil nu­ ducem 1 kilogram nuclei de că în interiorul ei se pregătesc
clear ale globului pămîntesc formă continuă şi dirijată — şi măm că în a doua jumătate a

iiu sub formă de explozie. Pri- secolului nostru se va rezolva Televiziune subterană
mii paşi în această direcţie au cu succes problema folosirii
fost făcuţi, şi savanţilor sovie­ La barajul de la Lipno din lui care se află la suprafaţă. Te­
tici le revine cinstea de a ii treptate şi dirijate a energiei R. Cehoslovacă se montează in leviziunea permite să se urmă­
deschizători de drumuri şi în termonucleare, şi cu aceasta, prezent instalaţii de televiziune rească cu uşurinţă montarea a-
domeniul producerii controlate problema acoperirii nevoilor industrială — Tesla. Aparatul
a energiei termonucleare. Pe energetice ale omenirii pentru paratelor şi a grupurilor de tur­
de recepţie se instalează in par­ bine la staţia subterană, pre­
baza lucrărilor academicienilor multe milenii de acum înainte. cum şi desfăşurarea lucrărilor
tea subterană a hidrocentralei, de montare.
A. D. Saharov şi I. E. Tamm, Ing. NICOLAE CHINDLER ( iar ecranul în -aluna disoeceru-

---’ . . . -¦—¦ —Vx—. v