Page 92 - 1958-10
P. 92
Nr. 1199 drumul socialismului Pag: 3
gSaaHBBBgSWB
Dio m o n o g r a f i a Film ul d o cu m en tar în sp rijin u l I i reparat
com unei dram u rile
învăţămîntului de
Apoldu de Sus ''n n r rJ
In uriaşa şi importanta muncă probleme interesante şi instruc re în organizarea vizionării fil |r )Ini i i acest mani voutiimi j jp/ „dve, toUaimt nn. uă,, uunnua ^
^ din preocupările principale ale sta- -j
p rofesorul Ghenadie Circo, complect renovate, dotate cu din raioanele regiunii noastre de pregătire şi educare a viitoa tive, trebuie să li se acorde a- melor documentare, nesocotind ( turiIor populare este şi reparatul )
director al şcolii elemen bănci noi şi mobilier, datorită au stabilit, că printre obiectivele relor cadre necesare economiei tenţia cuvenită atît de către per sprijinul pe care-1 pot obţine de t drumurilor. In această direcţie s-au 4
tare mixte de 7 ani din comuna grijii şi bunei gospodăriri a sfa pe care intelectualii le au de rea naţionale, cinematografia este Ia organizaţiile U.T.M. şi sec
chemată, la rîndul ei, să contri sonalul cinematografelor, cit şi ţiile de învăţămînt şi cultură, obţinut pînă acum rezultate destul -j
de către membrii corpului didac
Apoldu de Sus, raionul Sebeş, tului popular local. lizat în această perioadă este şi buie în mod tot mai accentuat. tic. au desfăşurat o slabă muncă de [ de bune. Astfel, pe drumurile din ”]
bazîndu-se pe date istorice pu In urma unei munci susţinute, acela al întocmirii monografii Prin caracterul ei uşor accesibil, In regiunea noastră, în prime popularizare a filmelor documen v raza comunei Cilnic s-au transpor- 4
blicate încă în 1870, pe date ac [• tat şi împrăştiat prin muncă volun- 4
tuale culese de la statul popular încopînd clin anul 1950 s-a creat lor satelor, comunelor, oraşelor, prin larga ei răspîndire, aducînd le cinci luni ale acestui an au tare. ţ tară aproape 2.000 m.c. pietriş. De •ţ
comunal, G.A.S., Staţiunea me pe lîngă şcoală un bogat mu întreprinderilor şi instituţiilor în faţa maselor de elevi nume fost prezentate 26 de programe L asemenea, în comuna Gîrbova pe
teorologică de la Apoldu de Sus, zeu şi laborator şcolar în care din regiune. Numeroşi sînt acei roase imagini strîns legate de întreprinderea cinematografică [ drumul ce duce spre satul Cărpiniş -j
oe ghidul turistic al regiunii Hu- se găsesc aproape toate mate intelectuali care s-au achitat cu lecţiile prevăzute în programa de filme documentare, ia care au regională Hunedoara-Deva, n-a L s-au nivelat peste 1.200 m.c. pie- j
ledoara cît şi pe studiile sale rialele didactice necesare pre cinste de această sarcină. analitică, cinematografia, şi mai participat 51.549 elevi, iar nu reuşit încă să satisfacă toate ce
personale, a întocmit monogra dării ştiinţelor naturii. Valoarea ales filmul documentar, pot servi rinţele şi a programa anumite triş. Tot aici s-a muncit în mod 4
fia comunei Apoldu de Sus. acestui muzeu constă mai ales Pentru acei tovarăşi care au ca un mijloc de seamă pentru mărul acestora creşte acum din filme, pe teme bine determinate ^ voluntar şi la săparea unui şanţ I
în originalitatea sa, fiind înzes rămas datori încă obligaţiei fa îmbogăţirea şi eompfeciarea a- lună în lună, ca urmare a mă şi care sînt mai mult solicitate f necesar scurgerii apei pe o lungime j
surilor luate de unele şcoli şi de către unele şcoli. Ba mai
cinematografe din raza regiunii.
Lucrarea, care cuprinde ca trat cu piese -în mare majorita ţă de care s-au angajat, lucra celor cunoştinţe pentru însuşi Trebuie scos în evidehţă apor mult, întreprinderea cinemato t de 500 m.l. J
pitolele: poziţia geografică, is te provenite de pe teritoriul cp rea tovarăşului Girco Ghenadie rea cărora este nevoie de q tul secţiilor de învăţămînt şi cul grafică regională nu dispune încă
toricul comunei, relieful şi struc munei. Se pot vedea aici fru să le fie îndemnul şi pilda aduse complexă bază materială (labo tură, directorilor de şcoli şi ci de un catalog al tuturor docu ^ Demnă de remarcat este activi- ^
tura geologică, clima, hidrogra- moase colecţii de animale pre de un intelectual al zilelor noas ratoare, aparate, substanţe etc.). nematografelor din oraşele Deva, mentarelor pe care să-l compSec- [ tatea deputatului comunal Gheorghe •]
fia, solul, flora şi fauna, popu parate, insectare, fosile, plante, tre. Sebeş, Haţeg şi Orăştie în ce teze lunar, cu filmele noi apă
laţia, întreprinderi economice etc. din fauna şi flora locală. Iată de ce filmelor documenta priveşte atenţia dovedită faţă rute. j. Armean din Gîrbova, care împreună 4
re, care tratează zeci şi zeci de
L cu alegătorii a contribuit ta pie-
şi comerţul, agricultura, învăţă- Muzeul este des vizitat de elevii =BE5z de filmele documentare şi îndru Pentru ca filmele documenta l truirea, prin muncă voluntară, a 4
mîntul şi cultura, administraţia şi cadrele didactice ale altor marea elevilor spre acestea. In re să-şi atingă scopul pentru care 300 m.p. de stradă. In aceaslă ac- -j
comunală ; cinci planşe şi o schi şcoli din localităţi învecinate, Expoziţia pictorilor amatori alte localităţi în schimb, (Sime ele au fost create, este necesar ( ţiune s-au evidenţiat în mod deo- 4
ţă la scară a comunei, executa precum şi de părinţii elevilor. ria, Zlatna, Brad), directorii de
te artistic, în culori, denotă gri din Simeria şcoli nu acordă suficientă aten ca în viitor conducerile cinema L sebit cetăţenii Nicolae Părăian, loan -j
ja şi priceperea aceluia care, în Regimul burghezo-moşieresc ţie vizionării acestor fiime, seă- tografelor, sprijinite de organi [ Crăciun şi alţii.
afara preocupărilor sale profe a lăsat o moştenire de aproape pînd din vedere ajutorul concret zaţiile U.T.M. şi secţiile de învă
sionale, s-a străduit să dea o 500 analfabeţi, iar în anul 1938 pe care aceste filme îl aduc pro ţămînt şi cultură să ia măsuri Lucruri bune se pot spune şi
lucrare documentată şi aprecia nu existau tineri la şcolile medii cesului de învăţămînt. Aseme de comun acord, prin care aces
tă, întadrîndu-se astfel în şirul ci doar un singur elev la o şcoa nea cazuri se mai întîmplă şi la te filme să fie vizionate de e- [ despre cetăţenii comunei Cricău )
intelectualilor din raionul Sebeş, lă profesională şi un tînăr la Petroşani, Alba lulia, Teius şi levi. Nn este deloc rău dacă pe
care, contribuind la realizarea învăţămîntul superior. Astăzi, Expoziţia pictorilor amatori din expresia celor două spectatoare. In Ilia. l care au prestat peste 600 zile mun- 4
planului de acţiune al comite după reforma învăţămîntului Simeria reuneşte un număr mic de „S-a dus chenzină“ încearcă să ironi l -------------------- ------ -- 4
tului raional de partid, desfă din 1948, situaţia absolvenţilor participanţi şi, in ansamblu/ ei, pre zeze metehnele unora dintre tovarăşii Nu e mai puţin adevărat că [ că voluntară cu braţele şi atelaje- j
şoară o intensă activitate de e- a 7 clase, pînă în anul 1957, zintă un număr nu prea mare de ex noştri de muncă, susţinători prea şi unii responsabili de cinema
ducare patriotică a oamenilor este următoarea : 78 absolvenţi ponate, totuşi are meritul de a pune frecvenţi ai tui Bachus. tografe — Lonea, Zlatna, Apol- baza filmelor vizionate se orga t le la deschidere"a unui .d.r..u.m.. rp'rin" 44
muncii. au fost cuprinşi în şcoli profe în faţă două concepţii iotal opuse în du de Sus, Brad şi Alba iulla nizează pe şcoli sau ciase discu L
sionale, 67 în şcolile medii şi 8 privinţa modului de activitate a pic Scriam despre o a doua orientare, — au dovedit o slabă preocupa ( pădurea Căpăţîna. Datorită amena- •}
Redăm, în cele ce urmează, au devenit absolvenţi ai învăţă iorHor amatori. cu caracterul ei nefast, care înăbuşă ţii ori consfătuiri în unităţile
capitolul „Invăţămîntul şi cul mîntului superior. talentul şi forţa creatoare a amato [- jării acestui drum, transportullem-4
tura“ din „.Monografia comu Pe de o parte adevărata pictură, rilor. O asemenea practică în rîndul pioniereşti.
nei Apoldu de Sus“, întocmită Paralel cu orientarea tineretu originală, în care realitatea înconju amatorilor noştri trebuie combătută cu l -j
de tov. Circo Ghenadie. lui spre şcolile superioare, s-a rătoare apare transfigurată prin pris tărie dai fiind efectele ei negative ce SONNENSCHr[EnINelor din pădurea amintită se face j
avut o permanentă grijă şi ma viziunii creatoare a pictorului, pe rezidă în rutină, lipsă de fior artistic, N.
O egimurile hrăpăreţe burghe- pentru lichidarea analfabetismu de alta, rezultatul influenţelor nefaste înăbuşirea în faşă a forţelor creatoare 1
zp-moşiereşti din trecut, lui. Sute de analfabeţi au învă ale reproducerii, manifestare care di şi excluderea autenticităţii. directorul întreprinderii regionale > acum cu mai multă uşurinţă. ]
ţat tainele scrisului şi cititului. minuează şi secăiuieşte forţa de expre
nu au avut nici o preocupare In cadrul căminului cultural s-a sie şi talentul amatorului. Expoziţia a reliefat şi sub acest as. cinematografice. '—f «—t '—t»—>>—i <—i.—i«_i\_t,_r<___i,_r
pentru ridicarea nivelului cultu dus o muncă susţinută pentru pect nevlabilitaiea acestei practici în
ral al ţărănimii sărace din A- ridicarea nivelului cultural a Dintre exponenţii adevăratei picturi, nictarn amatorilor. Sărbătoarea recoltei
polcl. Astfel, cele două şcoli — celor vîrstnici şi pentru înfră am remarcat în mod detaşat pe picto
romînă şi germană, aveau doar rul G. V. Mihăilescu. O serie de pînze Deşi ne apare ca o pictoriţă cu o Din iniţiativa Sfatului popular raio
cîfiva învăţători care şcolarizau ţirea naţionalităţilor din comu ale acestuia reprezintă peisaje din îm mare fineţe în execuţie, dusă pînă în nal Alba, in ziua de 2 noiembrie, se
copiii oamenilor mai înstăriţi, cu nă. prejurimile pitoreşti ale Simeriei. Sini cele mai discrete amănunte, Midiei va organiza in comuna Cricău o sărr
posibilităţi de a-i îmbrăca şi tri lucrări cu destulă originalitate, cu o Margareta s-a mărginit totuşi în a bătoare a recoltei. Cil această ocazie
Gorul, echipele de teatru, do amprentă modernist-realisiă în care copia lucrări care, ta rîndul tor, sînt se vor prezenta o serie de programe
mite ia şcoală. dansuri, fanfara şi în special bi putem spune că răzbat sugerările ima copii de nu şe ştie a citea rnînă, după artistice de către echipele căminelor
Căminul cultural era inexis blioteca sînt factorii care unesc ginilor globale, prinse cu măiestrie în lucrările pictorilor flamanzi. Să spe culturale din mai multe comune ale
şi înfrăţesc prin munca cultu pensulări accentuate şi virile, într-o răm că pictoriţa, trăgînd concluziile raionului.
tent, far pentru cultura celor rală pe romînii şi germanii ao- cromatică caldă în care lumina joacă din discuţiile avute ta deschiderea ex
vîrstnici, nu era nici o preocu munei Apoldu de Sus. un rol primordial în evidenţierea reliuri- poziţiei, va căuta noi căi de manifes Un punct foarte atractiv pentru par.
lor şi tonurilor peisajului. Sub acest tare a talentului, ancorîndu-se la rea licipanţi va fi expoziţia care va cuprin
pare. O importanţă realizare cultu aspect se remarcă în mod special pin- litatea zilelor noastre. de produse agricole, pomicole şi viti
Situaţia de azi nu suportă rală esie înfiinţarea cinemato zele ,,Dimineaţa la Mureş", şi „Vedere cole din comunele Ighiu, Cricău, Be-
grafului de stat „23 August“ la spre Biscarla". Constanţa Mercea suferă de aceeaşi nic si Galda de los.
însă comparaţie. Grija perma care săptămînal se vizionează, orientare, deşi în virtutea unei măies
nentă a partidului, pentru ridi în cele mai bune condiţiuni, cîte De reţinut, pe Ungă cele menţiona trii vizibile, în special în redarea ana SPECTACOLE
carea culturală a oamenilor două filme. te, un reuşit peisaj industrial, precum tomică a midurilor, ar putea aborda
muncii, s-a răspîndit binefăcător şi schiţele de portret ale unor munci creaţii originale pe modele. O.rele de practică ia atelier « C IN E M A T O G R A FIC E
asupra comunei. Terenul sportiv, situat la peri tori fruntaşi şi tehnicieni — colegi, în
feria sud-estică a comunei, oferă activitatea de zi cu zi a pictorului. Expoziţia răniine ca un viu exemplu ¦ sînt aşteptate cu plăcere de L 27 SI 28 OC TOMBRIE 1958
In prezent funcţionează aici o tineretului posibilitatea să-şi dez de comparaţie plastică între pictura
şcoală elementară de 7 ani mixtă volte şi întărească aptitudinile Deşi a expus un număr foar realistă şi originală care stimulează ¦ elevi şcolii medii maghiare *
cu două secţii: una cu limba fizice. te mic de pînze, tînărul diletant Bil- şi dezvoltă talentul amatorului şi cea
de predare romînă şi alta cu lim dea lasă să se întrezărescă veritabile laltă. asa-zisă pictură, cu influenţele t din Deva. Bogatul utilaj, pie- • DEVA : Două mame : PE celasi d ru m ; LONEA: In to
ba de predare germană, încadra ! n marea lor majoritate, calităţi de peisagist. Intr-un peisaj ou ei nefaste. învăţămintele care se pol TROŞANI : Porlhaie in flăcări iul luptei; SIMERIA: Intre
tă cu 19 profesori şi învăţători. consfătuirile intelectualilor pădure, pe Ungă interesanta modali trage din această confruntare — care « sete şi uneltele necesare, pri- « Ultima staţie: ALBA IUL.IA două femei; TEIUŞ : Cercul
La şcoală frecventează 289 elevi. tate de lucru, apare evidentă nuanţa desigur a dai cîşlig de cauză adevă Pămint ; Prăpastia ; ORĂŞTIE diabolic ; ZLATNA : Ispita ;
rea planurilor şi alternaţia de umbră ratei picturi, sînt de o mare valoare <¦ceperea şi îndrumarea d a tă « APOLDU DE SUS : Mindrie ;
Ea funcţionează în două localuri şi lumină, de tonuri calde, vesele şi pentru pictorii noştri amatori. In Idiotul ; Cei trei din pădure BARU .MARE : Urme in noapte:
tonuri reci şi grave, realizată printre viaţa de toate zilele, în viaţa nouă o de profesor, sînt factorii, care ¦ SEBEŞ : Două mame ; HAŢEG PETRII.A : Micul acrobat.
veridică înţelegere a cromaticii. a patriei noastre, pictorii amatori gă Fiica Tibetului ; ILIA : Spiona
sesc şi trebuie să găsească subiecte <(. contribuie la însuş•irea teci’i- <¦> contra spionaj; BRAD: Pe a
Piciorul Pribeagă caută subiecte în demne de a fi imortalizate pe pînză. ;¦ilor predate. Teoria cu prac- ţ
actualitate, reuşind doar în „Cu buni
ca la teatru" să reliefeze psihologic DORIN P. MANAŞTUREANU tica se îmbină aici armonios, ¦
constituind garanţia pregătirii«
unui tineret corespunzător*
vieţii de mîine. OO r Ak n
( Urmare din trag. l-a) Pagini din trecutul glorios tombrie. La miezul nopţii de Luni 27 octombrie 1958. Pro romîneşti ; 6,45 Clubul curioşi
7 spre 8 noiembrie regimentul gramul / : 6,30 Acordeonul ve lor ; 1 0,0 0 Muzică de estradă î
bă, Nicolai va pleca mîine in nostru a ocupat valea mlăşti sel : 7,15 Muzică populară ro- 11,20 Muzică uşoară; 11,45 Ra
minească ; 8,00 Muzică uşoară ; dio Prichindel; 12,40 Din mu
compania 6-a, iar Alexandr — noasă denumită Sivaş. In zori 9,10 Cintece populare rom îneşti; zica popoarelor arabe; 14,00
9.30 Colegi de şcoală ; 12,14 Concert de muzică populară ro-
in compania 2-a. Acum dorm al Comsomoliiliii o cortină de ceaţă se ridică Muzică populară rominească ; mînească ; 15,40 Muzică uşoa
amîndol. Mă simt uşurat. Ni deasupra ţărmului înalt, al Gri- 14,00 Cintece şi jocuri populare ră ; 18,00 Emisiune literară;
mic nu mă înspăimântă, cinci meei. Canonada creşte în in romîneşti : 15,10 Concert de es 18,15 Concert de estradă ; 19,30
tradă ; 17,30 „Legendele Olimpu- Din cele mai cunoscute melodii
ştiu că alături de mine luptă tensitate cu fiecare clipă. Este 1ui“ : 18,15 Radioreportaj : Pla populare romîneşti : 20,15 A4u-
nul anual înainte de termen ; xică din operele; 21,20 Părinţi
fraţii mei dragi... propierea cuiburilor de mitra s-a terminat încă o luptă grea. rie. Nici n-am mai avut timp ora 7,20. Comandantul regi 18.30 Muzică populară romî- şi copii: 21,35 Muzică uşoară
liere ale inamicului şi le-au Ne-a costat cam scump victo nească ; 19,15 Teatru la micro rominească .
15 AUGUST. Prima zi cină ria. Nici acum nu-mi pot veni să văd cum se simte astăzi... mentului 458 anunţă că unita fon : „Aşa s-a călit oţelul“ ;
regimentul nostru cunoaşte distrus cu grenade. Conducă în fire de pe urma pierderilor 22.30 Muzică de estradă. Programul II: 14,07 Muzică
botezul focului într-o încleşta torul politic al companiei Pa, suferite. Batalionul 3 l-am pier 17 OCTOMBRIE. M-am apu tea sa a suferit pierderi mari uşoară; 16,15 Muzică instru
dut aproape în întregime. Ma cat din nou de jurnalul de zi. şi cere ajutor. Pleacă batalio Programul 11: 14,25 Muzică mentală ; 17,00 Muzică popu
re puternică cu inamicul. Toţi Evsei Sadinin, şi tinerii luptă xim Koregarov. tînăr miner uşoară ; 16,15 Muzică distrac lară rominească; 18,35 Jocuri
au aşteptat această luptă cu tori Nicolai Siroscov. Gabdu- din Urat în oîrstă de 20 de ord Nu .ştiu cu ce să încep. In zorii nul nr. 1. Împreună cu el şi eu. tivă ; 18,05 Program de muzică populare romîneşti ; 19,30 Ope
nerăbdare. A fost o încercare lim Sagatdinov, sacrificin- populară rominească; 18,25 ra „Fidelio“ de Beethoven;’
zilei de 14 octombrie a trebuit Inamicul observă manevra şi Muzică uşoară; 20,15 Muzică 22,32 Concert de noapte.
a forţei şi bărbăţiei. Duşma du-şi viafa, s-au năpustit cu uşoară ; 20,45 Muzică populară
nul a aruncai împotriva noas curaj asupra unui tanc inamic, să opunem rezistenţă unui pu concentrează focul asupra din B anat; 21,30 Muzică uşoa BULETINE DE ŞTIRI:
tră 6000 de cavalerişti şi a- ră ; 21,45 Istorie şi literatură;
proape 1000 de infanterişti, ca distrugîndu-l cu grenade. Toţi ternic atac dezlănţuit de Vran noastră Sintem nevoiţi să ne 23,15 Concert de noapte. 5,00; 6,00: 7,00: 11,00:
să nu mai vorbim de tehnica au pierit. 13,00: 15,00: 17,00: 19,00:
o•oa•* n« ««•• «a••oo gliei. 12 tancuri, zeci de ma trintim în apa rece şi sărată, Marţi 28 octombrie 1958. Pro 20,00: 22,00: 23,52 (programul
de luptă. Cercetaţii noştri s-au 25 AUGUST. Au trecut deja gramul I: 6,25 Jocuri populare I) : 14,00: 16,00: 18,00: 21,00:
tirît cu mult curaj pînă in a- 5 zile de cînd sintem în atac. şini blindate, sute de tunuri să ne tîrîm prin mlaştină. Au 23,00 (programul II).
Astăzi abia pe ta ora 8 seara
o»S Din însemnării© O•â s-au năpustit asupra noastră. mai rămas doar 2-300 paşi
2 tiruif «omisa»” roşu î 9 tancuri din 12 au fost scoa pînă la mal, dar focul inami
o*foţi ««*• tits #««t©ţa» ¦f; se din luptă. La 30 de verste cului nu ne permite să ridicăm
de poziţiile noastre, „armata capul.
conducătorul politic al compa slăvită" a tui Vranghel alerga Din ce in ce mai des cape
niei de mitraliere, era întot
deauna acolo unde pericolul e- în dezordine. înspre seara tele tovarăşilor mei rămîn în
ra mal mare şi, prin focul mi
tralierelor sale, învingea în zilei de 14 octombrie am scos nesimţire pe fundul mlaştinei.
totdeauna pe duşman. Tînărul
comsomolist Serghei Esiunin, trupele lui Vranghel din dis Situaţia devenea tot mai criti
muncitor din Retrograd, condu
cătorul politic al companiei a pozitivul lor de apărare, iar în că cu fiecare clipă ce se scur
8-a, era sufletul apărării, Vă-
zind că compania are multe zilele de 15 şi 16 i-am goniI gea. Şi deodată — mare bucu
pierderi, că comandantul ei
este rănit, el a adunat în gra cale de 30 de verste. Drumul rie : primim întărituri puterni
bă tineretul satului, a organi
zat stringerea de armament şi spre Perecop era deschis! ce de artilerie, şi lansăm un
muniţii, a dus răniţii la adă 15 NOIEMBRIE. Mi-e greu puternic atac asupra poziţiilor gasaaamgB»m«8sa»iBH«MaEi3B
post, le dădu primul ajutor. să scriu. Bucuria noastră nu inamice. Duşmanul intră în r iu m !i ii c îs ir ^ ir se
cunoaşte margini. Astăzi, la o- derută. însufleţiţi de ajutorul
rele 14,30, regimentul nostru artileriştilor, toii. ca unul, cu
a intrat primul in Sevastopol. puternice strigăte de „ura“, \ ,— , , — y f— ' I—‘I— ‘ é— ' t—
Toată populaţia, chiar şi gar ne-am aruncat asupra inami î ¦OFERTE DE SERVICIU
nizoana de 25.000 de soldaţi, a cului. Pe înserate, rămăşiţele
lui Vranghel, ne-a făcut o pri celor două regimente ale noas TRUSTUL REGIONAL DE CONSTRUCŢII L O C A L E
mire festivă, cu muzică. Era tre au pătruns pe pământul
Crimeei. 190 de verste am par [ DEV A, angajează imediat în ora şui Deva UN MAISTRU G A Z '
In una din ultimele lupte un spectacol îneîntător. In curs în două zile şi jumătate. [METAN, autorizat nelimitat şi UN INGINER MECANIC, spe- ^
fratele meu Nicolai a fost greu marea de oameni prezenţi, cei Undeva pe aproape era Budio- t cialist in utilaje construcţii şi transport. ^
rănit. El a pornit la atac în 120 de luptători Roşii se pier nîi. Toţi sintem în bună dispo L* 4
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii petrolifere fruntea companiei, sale. In a- deau pur şi simplu. Recapitu ziţie. Sintem cu toţii minări UNIUNEA REGIONALĂ A COOPERATIVELOR DE CON- ^
la gindul că sarcina încredin
foraj Ţicleni, regiunea Craiova, obţin frumoase realizări în cin cest timp l-a lovit o schijă. lez, în minte, cum am. întîmpi- ţată a fost îndeplinită cu cins t SUM DEVA angajează, pe bază de concurs, REVIZORI CON- ^
stea zilei de 7 Noiembrie. ^ TABILI. 4
Ostaşii l-au scos de pe cimpul nat şi sărbătorit cea de a tre te!... Concurenţii trebuie să pose de studii medii sau superioare ^
IN IO T O : Staţia de dessa linare a întreprinderii de extrac de luptă, ducîndu-l .la infirme ia aniversare a Marelui Oc* (După ^Komsomolskaia Pravda“) [ şi să aibă o vechime de cel pu ţin 2 ani in funcţie. ^
ţie Ţicleni, regiunea Craiova. í! 1
? —vr-G / n' vV W T i ' J I__I\_/ J u J u J u J u