Page 94 - 1958-10
P. 94
; ¦ ¦ u n ? d<_,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I D E C L A R A Ţ IA COMUNĂ
a delegaţiei Partidului Muncitoresc Romîn
şi guvernului Republicii Populare Romîne
şi a delegaţiei Partidului Comunist
din Cehoslovacia şi guvernului
Republicii Cehoslovace
Anuî X Mr, 1200 Marţi 28 octombrie 1958 4 pagini 20 bani t a invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist: Ambele delegaţii consideră deosebit de primejdioasă evo
din Cehoslovacia şl a guvernului Republicii Cehoslovace, luţia evenimentelor din Germania occidentală. In legătură
o delegaţie a Partidului Muncitoreso Romîn şi a guver cu înarmarea atomică a Bundeswehrului, în R.F.G. se des
nului Republicii Populare Romîne a vizitat, între 20 şi făşoară o campanie revanşardă îndreptată împotriva ţări
lor lagărului socialist, inspirată de cercurile conducătoare
O N O U A CO N IRIBU JIE Delegaţia de partid 25 octombrie 1958, Cehoslovacia. ale R.F.G., care continuă vechile planuri ale imperialismu
şi guvernamentală a R.P.R, Delegaţia de partid şl guvernamentală a Republicii
Sa întărirea şi consolidarea lui german. In Germania occidentală se fac auzite cereri
prieteniei romîno-cehosiovace s-a înapoiat în Capitală Populare Romîne a vizitat Praga, Bratislava, Plsen,
Kladno, Banska Bistrica, Zvolen, întreprinderi industriale, provocatoare de anexare a Republicii Democrale Germane,
cooperative agricole, a avut posibilitatea să cunoască mai de revizuire a frontierei păcii de la Oder-Neisse, precum
îndeaproape marile realizări obţinute de poporul frate
cehoslovac în dezvoltarea economiei şi culturii, în ridi şi pretenţii asupra regiunilor de frontieră ale Cehoslo
carea continuă a nivelului său de trai.
vaciei. Nu sînt puţine încercările de a considera satisfa
Luni dimineaţa s-a înapoiat te a! Consiliului de Miniştri, Pretutindeni, delegaţia Republicii Populare Romîne a cerea acestor pretenţii absurde drept o condiţie a normali
în Capitală delegaţia de partid Ştefan Voitec, membru suple constatat entuziasmul şi avîntul cu care oamenii muncii zării relaţiilor R.F.G. cu ţările lagărului socialist şl
şi guvernamentală a Republicii ant al Biroului Politic al C.C. de la oraşe şi sate luptă pentru realizarea sarcinii tra
Intre 20 şi 25 octombrie, la invitaţia Cele două delegaţii condamnă cu toa Populare Romîne, care a făcut al P.M.R., vicepreşedinte al sate de Congresul al Xl-lea al Partidului Comunist din premisa principală a reunificărli Germaniei.
C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi a gu tă hotărîrea politica agresivă pe care o vizită de prietenie în Republi Consiliului de Miniştri, Leonte Cehoslovacia, de a desăvîrşi construirea socialismului. Cele două delegaţii resping cu hotărîre asemenea încer
vernului R. Cehoslovace, o delegaţie forţele reacţionare din Occident o pro ca Cehoslovacă. Răutu, membru supleant al Bi
de partid şi guvernamentală din ţara movează în ultima vreme. Cea mai roului Politic al C.C. al P.M.R., Vizita delegaţiei Republicii Populare Romîne în Ceho cări ale revanşarzilor vest-germani şi consideră că această
noastră a vizitat R. Cehoslovacă. Prilej primejdioasă manifestare a acestei po Din delegaţie au făcut parte şeful Direcţiei de Propagandă şi slovacia s-a desfăşurat în spiritul caldei prietenii şi alian politică nu poate decît să împiedice rezolvarea problemei
de cunoaştere mai de aproape a reali litici agresive o constituie acţiunile răz tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu- Cultură a C.C. al P.M.R., şi ţei puternice dintre popoarele romîn şi cehoslovac, care germane şi normalizarea relaţiilor dintre R.F.G. şi ţările
zărilor obţinute de poporul cehoslovac boinice la care au recurs anul acesta Dej, prim secretar al C.C. al Gheorghe Gaston-Marin, preşe construiesc socialismul şi contribuie la întărirea unităţii
pe drumul construirii socialismului, vi Statele Unite atît în Orientul apro P.M.R., membru în Prezidiul dintele Comitetului de Stat al întregului lagăr socialist, indisolubil legat prin Internaţio socialiste. Partea romînă sprijină întru totul declaraţia
zita pe care solii poporului romîn au piat şi mijlociu cît şi în regiunea Ex guvernului cehoslovac împotriva militarismului revanşard
făcut-o în ţara prietenă constituie în tremului Orient. Ambele delegaţii con Marii Adunări Naţionale, condu Planificării. nalismul proletar.
acelaşi timp un nou prilej de întărire sideră deosebit de primejdioasă evoluţia cătorul delegaţiei, Chivu Stoica, Pe peronul gării Băneasa şi Cu prilejul acestei vizite, între delegaţiile de partid şi german.
şi consolidare a trainicei şi indisolu evenimentelor din Germania occidentală, membru al Biroului Politic al
bilei prietenii rdmîno-cehoslovace, care unde Bundeswehrul a fost dotat cu ar în piaţa gării, mii de oameni ai guvernamentale ale celor două ţări au avut loc tratative Ambele delegaţii se pronunţă pentru realizarea propu
îşi are izvoarele într-un trecut istoric ma atomică, iar din partea unor persoa C.C. al P.M.R., preşedintele Con muncii au venit să salute pe nerii Republicii Populare Polone în legătură cu crearea
îndepărtat. ne oficiale se fac tot mai des auzite siliului de Miniştri, Petre Bori- conducătorii de partid şi de stat la care au participat unei zone denuclearizate în Europa centrală, ceea ce după
unele declaraţii revanşarde, ostile spi lă, membru al Biroului Politic din partea romînă, tovarăşii:
Dragostea şi căldura cu care oame ritului de înţelegere şi colaborare între al C.C. al P.M.R., vicepreşedin Ia înapoierea în patrie. Gheorghe Gheorghlu-Dej, prim-secretar al C. C. al părerea ambelor părţi ar uşura rezolvarea problemei ger
nii muncii din întreprinderi, uzine şi de popoare. mane pe calea tratativelor între cele două state germane,
pe ogoare au întîmpinat pretutindeni pe P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, ar grăbi crearea unul sistem de securitate colectivă in
oamenii de partid şi de stat din ţara In acelaşi timp, cele două părţi spri Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al întreaga Europă.
P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Ambele delegaţii asigură de tot sprijinul şi solidari
Petre BorMă, membru al Biroului Politic al C.C. al tatea lor Republica Democrată Germană, forţele democra
tice şi patriotice din întreaga Germanie care luptă împo
triva imperialismului german. Ele îşi exprimă convingerea
noastră constituie o mărturie grăitoare jină cu căldură eforturile pe care U- P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, că realizarea propunerilor guvernului R.D.G. în vederea pre-
a faptului că poporul cehoslovac urmă niunea Sovietică ca şl celelalte state Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al gătiril unui tratat de pace cu Germania şi crearea unei con
reşte cu mult interes şi se bucură sin socialiste şi iubitoare de pace le fac C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, federaţii germane constituie singura cale spre făurirea unei
Germanii unite, democratice şi iubitoare de pace. Aceste
cer de succesele ţării noastre pe drumul pentru realizarea unui acord în pro Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politio al
construirii unei vieţi noi, socialiste. La blema dezarmării, îndeosebi în ce pri C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de Propagandă şi Cultură propuneri corespund atît intereselor vitale ale poporului ger
rîndul lor, oamenii muncii din Republica veşte încetarea pentru totdeauna şi pre a C.C. al P.M.R., man cît şi intereselor tuturor popoarelor europene şi păcii
Populară Romînă apreciază mult faptul tutindeni a experienţelor cu armele nu Gheorghe Gaston-Marin, preşedintele Comisiei de Stat
că Republica Cehoslovacă este o ţară cleare. Reprezentanţii celor două ţări generale. .t
socialistă cu o industrie dezvoltată, au declarat de asemenea că sprijină a Planificării.
care depăşeşte în multe domenii ţările lupta dreaptă a poporului chinez pen Vaslie Moldooan • din partea cehoslovacă, tovarăşii: Delegaţia cehoslovacă sprijină propunerile cuprinse în
capitaliste. Succesele însemnate pe care tru eliberarea teritoriilor sale cotropite şi Victor Simiones- { Antonin Novotny, prim-secretar al C.C. al P.C.C., pre apelul guvernului Republicii Populare Romîne adresat gu
popoarele romîn şi cehoslovac le obţin de ciankalşişti şi americani, ca şi rea cu d i la uzina, vernelor ţărilor balcanice, fiind convinsă că realizarea a-
zi de zi pe drumul construcţiei socialis lizarea unor asemenea propuneri rea „Victoria" din Că- \ şedintele Republicii, cestor propuneri ar duce la consolidarea păcii în această
te sînt nemijlocit legate de colaborarea liste cum ar fi crearea unei zone denu- lan lucrează intr-o 1 Viliam Slroky, membru al Biroului Politic al C.C. al feglune şi ar constitui o nouă contribuţie la întărirea secu
frăţească şi ajulorul reciproc, în spiri clearizate în Europa centrală, realizarea brigadă de tineri' rităţii colective în Europa.
tul internaţionalismului proletar, spirit unei înţelegeri între cele două state turnători. Ei îşi de- J P.C.C., preşedintele Consiliului de Miniştri,
ce caracterizează relaţiile de tip nou germane, realizarea unei colaborări mai păşesc zilnic nor.mat Jiri Hendrych, membru al Biroului Politic al C.C. al Cele două părţi condamnă cu hotărîre politica colonială
dintre ţările puternicului lagăr socialist strînse între ţările balcanice, ca măsuri
în frunte cu Uniunea Sovietică. Ne care ar duce la consolidarea păcii în de lucru în medie' P.C.C., secretar al C.C. al P.C.C., agresivă a puterilor imperialiste şl îşi exprimă solidarita
preţuitul ajutor pe care atît Cehoslova Europa, la întărirea securităţii colec Otakar Slmunek, membru al Biroului Politic al C.C.
cia cît şi ţara noastră l-au primit din tive. cu 30—40 la sută. tea deplină cu lupta de eliberare naţională a popoarelor
partea Uniunii Sovietice a fost un fac al P.C.C., ministru-preşedinte al Direcţiei de Stat a
tor esenţial al tuturor succeselor ob In urma tratativelor purtate, cele două IN FOTO :¦» C• ei y- Planificării, Asiei şi' Africii; ele sînt unanime în a considera că tre
ţinute de popoarele noastre. delegaţii constată în unanimitate că re
laţiile frăţeşti dintre cele două partide doi tineri tunând [ Ludanila Jankovcova, membru supleant al Biroului Po buie să se pună capăt amestecului imperialist în 1re-
Recenta vizită în R. Cehoslovacă a se dezvoltă cu succes şi îşi exprimă ho litic al C.C. al P.C.C., vicepreşedinte al Consiliului de
delegaţiei de partid şi !guvernamentale tărîrea de a contribui şi pe viitor la jonta în forme. Miniştri, burile interne ale ţărilor Orientului apropiat şi mijlociu şi
din R. P. Romînă, conVorbirile purtate dezvoltarea acestor relaţii, pe baza De
cu acest prilej ca şi documentele sem claraţiei reprezentanţilor partidelor co Vaclav David, membru al C.C. al P.C.C., ministru al că trebuie respectate întru totul drepturile şi interesele
nate sînt mărturii elocvente a legătu muniste şi muncitoreşti şi a Manifes Afacerilor Externe.
rilor mereu mai trainice dintre ţările tului Păcii, semnate în anul 1957 la popoarelor din aceste regiuni. Ţinînd seama de aceasta,
noastre frăţeşti. Moscova. Ambele partide consideră ca In cadrul convorbirilor a. avut loc un cuprinzător ..schimb
o datorie a lor de a lupta pentru pu de păreri cu privire la principalele probleme ale situa ele cer ca, în spiritul rezoluţiei Adunării Generale a O.N.U.,
Declaraţia comună a delegaţiei ţiei internaţionale actuale şi s-a căzut de acord asupra
măsurilor ce trebuie luate pentru adîncirea continuă a trupele americane şi britanice să fie retrase fără întîrzierc
colaborării între cele două partide şi cele două state.
din Liban şi Iordania.-^ . ,1
Tratativele s-au desfăşurat într-o atmosferă de priete
nie, înţelegere deplină şi perfectă unitate de vederi a Cele două delegaţii sprijină cu toată hoiărîrea poziţia
ambelor părţi. justă a Republicii Populare Chineze faţă de provocările
militare şi acţiunile agresive ale S.U.A. în strîmtoarea
P.M.R. şi guvernului R.P.R. şi a dele ritatea învăţăturii marxist-Ieniniste, îm î Talvan. Ele declară că poporul chinez are dreptul indiscu
gaţiei P. C. din Cehoslovacia şi gu potriva manifestărilor revizionismului tabil de a elibera prin ţoale mijloacele Taivanul, insulele
Penhuledao şi insulele de coastă, care constituie o parle
vernului R. Cehoslovace, constituie un contemporan, care şi-a găsit îndeosebi Reprezentanţii celor două ţări socialiste — Republica integrantă a Chinei. Ele condamnă cu Indignare politica
guvernului S.U.A., care prin acţiunile sale urmăreşte să
document de o mare însemnătate pentru expresia în programul şi politica Uniunii Populară Romînă şi Republica Cehoslovacă — consideră împiedice destinderea încordării în Extremul Orient. In ca
zul în care guvernul Statelor Unite nu va renunţa la po
relaţiile ce există între ţările noastre, Comuniştilor din Iugoslavia. drept o sarcină principală de a contribui multilateral la litica sa agresivă, asupra lui va cădea întreaga răspundere
pentru grava ameninţare a păcii şi securităţii în Extremul
pentru întregul lagăr socialist, în ge Cele două delegaţii şi-au exprimat —yv» întărirea continuă a unităţii şi frăţiei lagărului socialist, Orient şi în lumea întreagă. Cele două delegaţii sprijină
neral. E deosebit de importantă apre profunda lor satisfacţie pentru rodnica iniţiativele de pace ale Republicii Populare Chineze şl sînt
cierea că cele două delegaţii au consta colaborare economică şi - culturală din ZILELE ACESTEA — cea mai sigură garanţie a securităţii, Independenţei, convinse că numai retragerea forţelor armate americane de
tat cu satisfacţie o deplină unitate în tre R. P. Romînă şi R. Cehoslovacă, şi pe teritoriile Chinei va duce la destinderea încordării in
ce priveşte evoluţia situaţiei internaţio îşi manifestă hotărîrea de a adînci şi înfloririi economice neîntrerupte şi a succeselor fiecăreia Extremul Orient.
nale. In condiţiile cînd duşmanii noştri extinde aceste legături în interesul con
folosesc orice prilej pentru a lovi în struirii socialismului în ţările lor. In a- dintre ţările socialiste. Delegaţiile Republicii Populare
lagărul socialist, orice manifestare a cest scop au fost semnate acorduri co
unităţii şl forţei puternicului nostru la respunzătoare. prin satele regiunii Romîne şi Republicii Cehoslovace consideră prietenia şi
găr socialist are o mare însemnătate.
Ca o sarcină principală pe care repre Recentele convorbiri romîno-ceho- alianţa de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică drept che 'âtîtă timp cît există pactul a'greslv al Atlanticului de
zentanţii celor două ţări socialiste şi-o slovace au pus o nouă piatră de granit ţmrd, ambele delegaţii consideră necesar să se menţină
pun pentru viitor este aceea de a con-, la baza prieteniei tradiţionale care lea zăşie a îndeplinirii victorioase a marilor sarcini care stau Tratatul de ia Varşovia şi angajamentele pe care semna
tribul multilateral Ia întărirea continuă gă cele două popoare. Ele contribuie tarii acestui tratat şi le-au iuat în interesul asigurării păcii
şi pe mai departe a unităţii şi frăţiei în acelaşi timp la întărirea unităţii şi Toamna a venit cu toate capriciile ceste zile o preocupare deosebită pentru în faţa celor două ţări în construirea socialismului şi şi securităţii. Totodată cele două părţi îşi afirmă convin
lagărului socialist — cea mai sigură coeziunii lagărului socialist, în frunte sale. Odată cu ea a adus şi unele buna gospodărire şi înfrumuseţare a gerea că încheierea unui pact de neagresiune între orga
garanţie a securităţii, independenţei, în cu Uniunea Sovietică, unităţii mişcării preocupări gospodăreşti de sezon. In comunelor şi oraşelor. Cîteva consta apărarea păcii. i( nizaţia Atlanticului de nord şi organizaţia Tratatului de ia
floririi economice neîntrerupte şi a suc aceste zile, multiple sînt şi preocupă tări în această direcţie sînt edificatoare. Varşovia ar constitui un pas important înainte în vederea
ceselor fiecăreia dintre ţările socialiste. comuniste şi muncitoreşti pe baza ideo rile sfaturilor populare. Oriunde vei Ambele părţi au constatat cu satisfacţie o deplină una* asigurării securităţii colective în Europa şi în lumea în
logiei marxist-Ieniniste. merge, întîlneşti lucruri noi. Fie că Fapte ale ufemîşîilor treagă.
se construieşte un cămin cultural, o nimitate în ceeâ ce priveşte aprecierea evoluţiei actuale â
şcoală sau un pod, fie că se iau mă De curînd, utemiştii din comuna Gîr-
suri pentru realizarea altor lucrări de bova au discutat în cadrul unei şedin situaţiei internaţionale, caracterizată prin superioritatea
interes obştesc, toate dovedesc că din ţe de organizaţie despre felul cum ti
partea sfaturilor populare există în a- nerii participă la munca culturală. Cu tot mai mare a forţelor păcii şi democraţiei fn luptă
acestă ocazie s-a constat că atît re
petiţiile la cor cît şi la dansuri precum pentru înţelegerea paşnică între popoare şi pen
tru aplicarea principiilor coexistenţei paşnice în rela
ţiile dintre state cu orînduiri sociale diferite. In acelaşi II
timp, ele urmăresc cu toată vigilenţa activitatea cres-
cîndă a forţelor reacţionare din ţările imperialiste, care In cadrul tratativelor, delegaţiile au avut un schimb de
păreri cu privire la probleme ale activităţii celor două
sporesc atacurilţ împotriva forţelor democratice şi patrio partide. Reprezentanţii Partidului Muncitoresc Romîn şi aJ
Partidului Comunist din Cehoslovacia s-au informat re
iMţnMti 9“f‘•O' >1—0* »*• »*• —î şi prezentarea spectacolelor nu se pu tice şi îşi intensifică eforturile pentru continua ascuţire ciproc asupra dezvoltării construcţiei socialiste, în industrie
teau face în mod normal deoarece la a încordării internaţionale. Cea mai primejdioasă mani în agricultură, în domeniul culturii şi în alte domenii de
9 căminul cultural nu existau condiţiuni festare a acestor forţe este politica agresivă a S.U.A., activitate. Cele două delegaţii constată în unanimitate eă
corespunzătoare. Aici scena era dete politică ce constituie principala vcauză a încordării în re relaţiile frăţeşti dintre cele două partide se dezvoltă cu
1 Etape ale unui drum glorios 4 riorată, duşumeaua incomplectă, pereţii laţiile internaţionale. Crearea de către S.U.A. a noi fo succes şi îşi exprimă hotărîrea de a contribui şi în viitor
?
t la întărirea continuă a ajutorului frăţesc reciproc, a uni
tăţii şi colaborării dintre ţările socialiste şi a mişcării co
$ *t scorojiţi etc. care de război în Extremul Orient şi în Orientul mijlociu, muniste internaţionale în spiritul marxism-leninistnului şi al
Văzînd această situaţie unii tineri au intensificarea cursei înarmărilor atomice, refuzul sistema principiilor internaţionalismului proletar. In realizarea aces
• C ifre şi fapte din istoria Com som oluiui 1 t i c de a accepta numeroasele şl repetatele propuneri me tor ţeluri ambele partide se conduc neabătut după Decia-i
propus ca organizaţia de bază U.T.M. nite să ducă la destinderea încordării internaţionale, re raţia reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti
MareleRăzboi,penirit A- Tdedalii, iar 66 din ele au fost — de tineret. Acest titlu de să la în patronajul ei renovarea complec prezintă o gravă ameninţare a păcii. şi Manifestul Păcii semnate la Moscova cu prilejul celei
tă a căminului cultural. Propunerea a fost de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Oc
pararea Patriei afost cuade- distinse cu titlul de Erou al cinste a apropiat pe harnicii ţ acceptată. In această direcţie tinerii au Cele două ţări prietene sprijină întru totul Iniţiativele tombrie.
cerut sprijinul sfatului popular care paşnice ale U.R.S.S. şi propunerile guvernului sovietic
oărat un război al întregului Uniunii Sovietice. muncitori din spatele frontu- | le-a pus la dispoziţie materialele nece cu privire la dezarmare, prezentate la cea de-a 13-a se Ambele partide consideră de datoria lor să păzească ou-
sare iar aceştia prin muncă voluntară siune a Adunării Generale a O.N.U. Acceptarea acestor ritatea învăţăturii marxist-Ieniniste. Ele resping cu hotărîre
pfVoLVp[JoL/rI . 6\jy0s ilau, osuu-tt-wă. udwitn< detaşa — L. .at1.înc- epuwtul itrai n__Bu_..ol.u.s..iî..h..1...9..4d..2.e....ll.ua...i..f.ed...le...d..oe..s..td.a..i.şr.ij,i•,•i-cauroabjol’ işg-ia*şt-i•seă-n--ef-i-r-e- j au început lucrările de renovare. Pînă propuneri ar duce la realizarea unor acorduri cu privire orice manifestare a revizionismului contemporan, care şi-a
mentele de partizani erau for- tinârul frezor Dm *t în prezent au revizuit acoperişul unde la încetarea cursei înarmărilor, ar deschide calea spre găsit îndeosebi expresia în programul şi politica Uniunii
au înlocuit 300 de bucăţi ţiglă şi 100 soluţionarea treptată a problemei dezarmării, care a ajuns Comuniştilor din Iugoslavia. Revizioniştii îşi îndreaptă a-
mate din tineret. In multe re- la uzina din Nijno-Taghil a in- gici ca şi combatanţii de pe | bucăţi coame. De .asemenea tinerii din în impas din vina puterilor occidentale. tacurile duşmănoase împotriva partidelor frăţeşti şi mai ales
Gîrbova au refăcut complect podeaua împotriva Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care,
giuni ale ţării, pe teritoriul o- deplinii norma de lucru cu front. In ianuarie 1943, în ţară h iar acum lucrează intens la vopsirea Cele două ţări vor contribui şi pe viitor la demascarea ca urmare a dezvoltării istorice a mişcării revoluţionare
în ulei a pereţilor de la căminul cul planurilor agresive ale adepţilor politicii „de pe poziţii internaţionale, a devenit centrul ei firesc şi forţa ei con
cupat vremelnic de duşmani 1.000 lasută. Aşa a început existau pînă Ia 10.000 de asi- t tural. In această acţiune s-au eviden de forţă“, la creşterea continuă a forţelor internaţionale ducătoare. Partidul Muncitoresc Romîn şi Partidul Comunist
fel de brigăzi, 'în mai 1944, ţiat în mod deosebit tineri ca Mihai ale păcii, democraţiei şi socialismului. din Cehoslovacia vor lupta şi în viitor cu toată fermitate?
au activat organizaţii şi gru- „m.ikşcwaruea» „muşt_i_lo_r". Seler, Toma Depner, Vlrgll Părăian şi împotriva oricăror încercări de subminare a unităţii şi le
alţii. Reprezentanţii celor două ţări condamnă cu hotărîre po găturilor puternice de colaborare dintre ţările socialiste, de
puri comsomoliste ilegale. In Din rîndurile „miiştilor" s-au numărul lor crescuse la 85.000, ziţia guvernelor S.U.A. şi Angliei, care au refuzat să ur scindare a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale.
Pentru viitorul dispensar meze iniţiativa Uniunii Sovietice de încetare unilaterală Cele două partide consideră drept condiţie esenţială a con
anul 1943, iti spatele frontului, format tineri raţionalizaiori şi iar în martie 1945 existau medical a experienţelor cu arma nucleară şi, dimpotrivă, au con struirii cu succes a socialismului întărirea permanentă a
existau 1.780 de organizaţii şi inovatori care au constituit un 155.000 de brigăzi de front tinuat efectuarea acestor experienţe. Ambele delegaţii sînt unităţii rîndurilor lor, întărirea rolului conducător al avan
Cu ocazia alegerilor de la 2 martie pe deplin de acord cu măsurile luate de guvernul Uni gărzii revoluţionare a clasei muncitoare — partidul mar-
| grupuri comsomoliste ilegale, strălucit exemplu de înaltă care grupau peste 1.000.000 de mulţi cetăţeni din comuna Cilnic au unii Sovietice care, ca urmare a atitudinii puterilor occi
propus să se construiască şi în loca dentale, a fost nevoit să reia experienţele cu arma nu
• 77.n0n0/01 Ndpe. EF.rroi naii Uniunii So- pnrordhuicr.ttiivviitate a muncii. La tineri ..şi. tinere. Aceste brigăzi litatea lor un dispensar medical. Gă cleară în Interesul securităţii ţării şi al întregului lagăr
i vietice a dat Comsomolul in una din uzinele din oraşul n—u a—u d---a--t niciodată înap, oi in sind această propunere ca fiind justă socialist, în Interesul păcii şi securităţii mondiale. Ele
1 anii. Marelui Război pentru A- Habarovsk comsomolistul Ivan faja greutăţilor, au realizat e- sfatul popular comunal cu sprijinul cetă invită cu insistenţă puterile occidentale să dea un răs
ţenilor a trecut de curînd la înfăptuirea puns pozitiv la propunerile Uniunii Sovietice, care a do
I părerea Patriei. Peste 60 de Şceglov împreună cu un grup conomii de timp şi materiale, ei In primul rînd s-a întocmit devizul apoi vedit încă o dată că este gata să semneze fără întîr-
ziere un acord cu privire la încetarea imediată şi necon
f comsomolişti au fost de două de tovarăşi au modificat pro- au căutat neobosite căi noi de (Conlinuare în pag. 2-a) diţionată a experienţelor cu arma nucleară.
| ori distinşi cu înaltul titlu de cesul tehnologic de prelucrare ridicare a productivităţii niun-
Erou al Uniunii S°ovi'e-tli:c—e. a unei piese importante şi la oii. ¦'
Comsomoliştii Alexandr Po- 30 aprilie 1942 au îndeplinit — Tineretul a luat parte ac-
krîşkin şi Ivan Kojedub au nonna zilnică cu 13.000 la tivă la construirea celor mai
fost decoraţi de trei ori cu sută. A doua zi ei au stabilit importante obiective ' din răsă-
Steaua de Aur de Erou al Uni un record şi mai mare reali- ritul ţârii.'In 'perioada 1942—
unii Sovietice. Pentru fapte vi zînd 200 de norme. _ 1943, în bazinul carbonifer
tejeşti săvîrşite in anii Mare- — O glorioasă iniţiativă, pa- Kuzneţk s-au construit 34 de
lui Război pentru Apărarea triotică a tinerelului a fost noi mine carbonifere, cu o ca-
Patriei, aproape lOO.OOOde fete crearea în întreprinderi a unor
au fost decorate cu ordine şi brigăzi de front comsomoliste (Coritlnimre în pag. 2-a) (Continuarc în pag. 4-a)