Page 96 - 1958-10
P. 96
Nr. 1200 ' m u MU l 'SUG!ALISMULUI ^ msmtssíBBasssssm ¦
— T ^ y v t^ r~ rr
SSSBSZZ
PaSÍ 3
BBMBBPBBHBBBPWBBgOMBBBBBB5WgB^8BaBgWMWBBBPKBBB8BWWBBBBBW8P
© S P O R T ©SPORI S P O R întreceri sportive in cadrai
„Lunii p p iîiiii ra il-w ilie r
In Valea Jiului un mare nu rele de producţie ale minei din
CUPA R. P. R. LA FOTBAL Meci egal şi-a spus din'nou cuvîntul. Ju- care s-a observat o lipsă de măr de colective sportive au or Uricani. Cel mai bun sector, cu
cînd la Cugir, in compania e- ganizat in cadrul „Lunii priete cele mai bune rezultate în pro
Partida de fotbal dintre echi c.hipei Metalul, echipa Victoria pregătire fizică şi tactică au fost niei romîno-sovietice“, întreceri ducţie şi sport va primi o cupă
pele Şuri anul Sebeş şi Cons sportive la diferite discipline, şi alte premii.
MINERUL ANINOASA tructorul Hunedoara a avut Călan deşi a condus întreaga tot timpul surclasaţi. Imprecizia întrecerile sportive au mobilizat
două perioade distincte. In pri un mare număr de participanţi. D e un reuşit succes se bucură
a obţinu! o victorie strălucită ma repriză echipa locală Şu- repriză a T-a cu 1—0 , a cedat in şuturi a atacului haţegan a IVf u de mult pe terenul de sport şi concursul de casă orga
rianul a dominat şi a înscris de nizat de colectivul sportiv Vîsco-
două ori. In cea de-a doua re insă în a doua, părăsind tere ratat multe din atacurile înche al şcolii medii nr. 1 din za din Lupeni la disciplinele
priză insă, jocul este la discre Petroşani au avut loc o serie de sportive popice, şah, tenis de
ţia oaspeţilor. Echipa Construc nul învinsă la scorul de 1—3. gate. ;/ întreceri interşcolare la volei,
torul reuşeşte să ia jocul pe cont handbal redus şi baschet. La a- masă, tir, atletism şi volei. In
ANINOASA (de la subredacţia noa In plină dominare aninoşenii urcă propriu şi să înscrie tot. de două Metalul Cugir a obţinut o vic Golurile !au fost marcate de ceste întreceri au participat echi cadrul concursului au fost atra
stră voluntară). — Echipa Minerul scorul ia 3— 1 prin golul marcat de ori. Scorul final al partidei se 5 secţii de producţie cu o
Aninoasa, care activează în campio C. Golguţ în min. 40. (2 —2 ) este pe deplin justificat torie meritată in .faţa unui ad Cărare (4) şj Racoţa. pele şcolii medii nr. 1 din Pe participare de peste 160 tovarăşi.
natul regional de iotbal a obţinut du troşani, şcolii medii din Lonea, Pînă acum în fruntea întreceri
minică o victorie strălucită. In ca La reluare, .Minerul Lupeni atacă de aspectul general al jocului. versar slab pregătit fiziceşte. D, LDCA şcolii sportive de tineret şi
drul meciurilor pentru Cupa R.P.R., dezlănţuit, dar apărarea gazdelor este a colectivului sportiv' Ştiinţa lor se situează secţia electrică
antaoşenij au îpviţns echipa Minerul la post. In această perioadă portarul eondiffea Continuă seria in (rumps şpecfaco! urmată de atelierul mecanic şi
Lupeni din categoria B, cu scorul de Niculescu salvează cîteva goluri gata fizice înfrîngerilor LM.P. In cadrul concursului s-au filatură.
4 - 2 (3— 1). făcute. In min. 52 Moldovan reduce fotbal isf ic
scorul înscriind dintr-o pasă precisă In ultimele jocuri echi-pa Vic- Echipa Victoria Haţeg a sufe obţinut următoarele rezultate : Nemulţumitor se desfăşoară
Cele două echipe au practicat un joc a !u,i Paraschiva. Ultimele 8 minute toria-Călan a dat dovadă de o rit duminică o nouă în-frîngere. La Lonea, echipa locală Pa- întrecerile în cadrul acestui con
diferit. Jucătorii de ia Minerul Lupeni, de joc găsesc echipa Miner»! Aninoasa Deşi au jucat pe teren propriu rîngul şi Şantierul Hunedoara, Handbal redus : Şcoala spor curs la secţiile unde lucrează în
au intrat pe teren convinşi că vor cîş- în plină dominare. Oaspeţii sînt înghe lipsă în pregătirea fizică. Aproa haţeganii au fost nevoiţi să ce au desfăşurat un joc de bună majoritate temei.
tiga un meci uşor, iar cei de la Mine suiţi în careu şi la o lovitură de deze în faţa echipei , Minerul factură tehnică, cu faze specta tivă de tineret — Ştiinţa LM.P. |T | întrecere sportivă în cinstea’
rul Aninoasa, hotărîţi să obţină un colţ A. Golgoţ marchează cu capul cel pe în fiecare meci, după un în Vulcan la categoricul scor de culoase- la ambele porţi. Echipa
rezultat cît mai onorabil. mai frumos gol al partidei. Scorul este ceput bun echipa a „căzut“. Du 5—0 (2—0). Scorul oglindeşte gazdă Parîngul a repurtat în a- 20-17 ; Şcoala sportivă de tine zilei de 7 Noiembrie s-a
acum 4—2 pentru Minerul Aninoasa. fidel raportul de forţe dintre ce cest meci o frumoasă victorie la organizat şi la tînărul colectiv
încurajaţi în primele minute de un Aici se termină şi partida. Astfel, e- minică lipsa de pregătire fizică le două echipe. Minerul Vulcan scorul de '4-0 (3-0). ret — Şcoala medie Lonea 15-3. sportiv Energia din Paroşeni.
corner, şi mai ales de spectatori, jucă chipa Minerul Aninoasa s-a calificat a desfăşurat un joc tehnic, bine Secţia' cazane a termocentralei
torii de ia Minerul Aninoasa, pun stă- pentru etapa următoare în Cupa inspirat şi cu mult elan. In Faţă de desfăşurarea jocului Volei: Şcoală medie nr. 1 — din Paroşeni a chemat la între
pînire pe joc şi în min. 20 Zlăgneanu R.P.R. •schimb, fotbaliştii din Haţeg, 1? scorul este prea sever pentru oas Şcoala medie Lonea 2-0. ceri sportive toate celelalte sec
deschide scorul. La numai 5 minute peţi. Rezultatul se datoreşte însă ţii. întrecerile sportive se desfă
scorul este modificat la 2—0 pentru CONSTANTIN DANILA CLASAMENTUL eficacităţii de care a dat dovadă B aschet: Şcoala sportivă de şoară la disciplinele volei, şah
Aninoasa prin punctul marcat de linia de atao a gazdelor care, a
Anca. LA TEIUŞ campionatului regional de fotbal fructificat majoritatea ocaziilor tineret — Şcoala medie Lonea
v Fazele se succed cu mare repezi de gol. 37-17.
ciune de la o poartă la alta, cei doi Tot în cadrul cupei R.P.R. s'-au îri- 1. Dacia Orăştie 7 6 1 0 17: 2 13
portari fiind puşi la grea încercare. tîlnit duminică la Teiuş formaţiile Lo Compartimentul ce! mai bun C onsiliul colectivului sportiv
In min. 35 Onea reduce scorul prin- comotiva din localitate şi C o rn u l al echipei gazde a fost apărarea Retezatul din Uricani a
tru-n şuţ puternic, prin surprindere de Hunedoara, din categoria B. Victoria organizat în cinstea zilei de 7
h distanţă. a revenit hunedorenilor cu scorul de
Noiembrie un concurs de casă
la disciplinele box, ciclism, şah,
2 . Paring-ul Lonea 8 6 1 1. 2 2 : 5 13 care a anihilat toate atacurile cros şi fotbal. întrecerile spor şi tenis de masă.
3. Corvinul Deva 8 5 2 1 1 6 5 12 oaspeţilor. tive. se desfăşoară între sectoa S. BALOl
Dacia Orăştie a dispus 4. Constructorul Hunedoara 8 4 2 2 15: 11 10
de C. S. A. Sibiu 5. Minerul Aninoasa 7' 4 0 3 14: 12 8 LA C R I Ş C í O R
6 . Şantierul Hunedoara 8 4 0 4 14: 16 8
In cadrul cupei R.P.R. la- foD a stoperului orăşt-ian Oniga, 7. Şurianul Sebeş 8 2 3 3 12: 9 7 Activitatea sportiva se poote îmbunătăţi
bal duminică la Orăştie s-a dis Dragoman (C.S.A.S.) înscrie: 8 . Minerul Vulcan 8 3 1 4 1 0 : 16 7
putat intilnirea dintre echipa lo 9. Aurul Zlatna 8 3 0 5 12: 14
cală Dacia şi C.S.A. Sibiu, din 6
campionatul categoriei B. Me
ciul a luat sfîrşit cu sporii] de 2— 1. 10. Unirea Alba Iulia 7 3 0 4 9: 12 6 BRAD (de la subredacţia mîndri de performanţele obţinu popular comunal a pus la dis
2—1 (2— 1) pentru echipa Da In repriza a doua perioadele 11. Metalul Cugir 8 3 0 5 1 2 : 18 noastră voluntară). Colectivul te în cadrul acestor întreceri. poziţia colectivului sportiv încă
cia Orăştie. Echipa Dacia Orăş- 12 . Dinamo Orăştie 7 2 1 A 9 : 12 6 sportiv Recolta din comuna Criş- din luna august un teren pentru
tfe s-a calificat astfel pentru e- de dominare sînt egale. Gazdele 13. Victoria Haţeg 8 1 2 5 10: 25 cior. raionul Brad »ra o vechi In ultimul timp însă din cau a fi amenajată o bază sportivă.
tapa următoare a cupei R.P.R. 14. Victoria Căian 8 0 3 5 4 : 19 5 me demnă de remarcat, în care za lipsei de preocupare a consi Păcatul este că şi în prezent te-?
ratează în această parte cîteva 4 a dus o activitate, putem spune liului colectivului sportiv (pre renul se află aşa cum s-a pre-:
Jocul a fost de factură tehnică Meciul din etapa din 19 oc 3 bună. Aproape că nu era compe şedinte tov. Tiberiu Bucureştean) dat. Din partea consiliului co
ridicată şi s-a desfăşurat în li ocazii, copilăreşte, in min. 65, tombrie dintre Corvinul Deva şi tiţie sportivă de masă la oare activitatea' sportivă a lîncezit. lectivului sportiv nu' a existat
mita sportivităţii. 71, 85, 8 6 . In ultimele minute de Miinerul Aninoasa a fost omolo- sportivii ’de la Recolta Srişeibr Consiliul colectivului sportiv s-a nici un fel de preocupare pentru
să nu participe. Tineri ca Lazăr mulţumit doar cu mobilizarea ti mobilizarea tinerilor la muncă
Cei care deschid scorul sînt joc oaspeţii forţează egatarea gat cu rezultatul de 3—0. Echi Nicolăe, Florea Sifnion, Maria neretului la unele competiţii şi voluntară, pentru amenajarea
gazdele, în min. 10 prin Gavri- Oana, Octavian Oana, Ipsif Wan- nimiG mai mult.
!ă. In minutul 34 o combinaţie dar apărarea gazdelor este la pa din Aninoasa nu a prezentat der, Florica Bibarţ şi alţii sînt
intre Brăileanu, Gavriiă, Găină, Semnificative în această direc
acesta din urmă ridică scorul post şi intervine cu succes la la joc juniori!. ; ţfr ; ţie sînt unele stări de lucruri.
la 2 —0 . Colectivul sportiv Recolta are în
toate acţiunile. Partida ia astfel evidenţă 89 de membri. Din a-
Gazdele domină in continua ceştia sînt activi doar 36. Mai
re. In rninuţul 43 îns.ă oaspeţii sfîrşit fără a se modifica scorul. mult. Din rîndul membrilor şi-au
reduc din handicap. La o ezitare achitat cotizaţiile numai 8 , iar
La obţinerea victoriei şi-a a- Intîlniri internaţionale taxa de înscriere în U.6 .F.S. nu acestui teren. :v~--
de fotbal mai 3. De asemenea, nu există
dus contribuţia întreaga echipă o preocupare pentru lărgirea Parte din vină, pentru slaba
secţiilor de sport. Cele cîteva
gazdă, care a prestat un joc. secţii care au existat cîndva sau
autodizolvat. Putem spune că în
mult aplaudat. prezent activitatea sportivă la activitate sportivă o are şi Co
Raport de cornere 7—4 pentru Cri-şeior este inexistentă.
mitetul comunal U.T.M. '(secre
O cauză care a făcut ca acti
Dacia Orăştie. Cea mai mare atracţie pentru mai desfăşurat. Echipa formată, vitatea sportivă să stagneze se tar tov. Tiberiu Ficher)'. Acesta
datoră şi lipsei unei baze spor
S. BRA1CA amatorii sportului cu balonul din elemente tinere a arătat căt BO X tive. Da,r această deficienţă ă nu a manifestat nici o preocu
fost înlăturată in parte. Sfatul
A. PR1SECARU In cursul zilei de sîmbată a avut
Ioc în sala palatului cultural din Lu
coresppndeqţi rotund, au fost duminică, întîl- rutina jucătorilor internaţionali< peni o interesantă gală de box între pare şi nu a tras la răspundere
echipele Minerul Lupeni şi Metalul
nirile internaţionale de fotbal poate {i înlocuită. Din cei 11( Reşiţa. Scor final 9—5 pentru reşi- pe nimeni de situaţia în care se
dintre echipele A, B, tineret şi jucălori ai echi , A „ a „ ,ost( ţenl. S-au remarcat Venţel, Jenea şi
Gherghina de ta oaspeţi, iar de la află colectivul sportiv Recolta.
SCOR LA LIMITĂ juniori ale R.P.R. şi R.P.U. ’ . . . . , , , , . % gazde, Grădinaru, Dumitrică şi T-arn-
ba. In comuna Crişcior există po
Partida de fotbal dintre Aurul Zlatna şi Coruinul Deva s-a Rezultatele înregistrate sînt a Pnmu mecI S1 doi a' doi-,
terminat cu un scor favorabil oaspeţilor: 1 2 (1 2). La a- Tot în aceeaşi zi s-a desfăşurat o
ceasta a contribuit si faptul că localnicii au fost lipsiţi de apor următoarele: iea mec' internaţional. Merităm gală de box şi la Petrlla, între echi sibilităţi de ridicare a sportului
pele Utilajul Petroşani şi Ştiinţa Pe
tul a 4 jucători titulari. R. P. Romînă A — R. P. sincere felicitări întreaga echi- troşani. In această competiţie mai de masă la un nivel mai înalt.
Victoria oaspeţilor a fost asigurată în min. 6 prin auto buni s-au dovedit a fi boxerii de Ia
Ungară A 1-2 (1-0). pă pentru comportare. Utilajul. Pentru aceasta trebuie să exjste
golul marcat ele Păcurar şi în min. 8 prin golul marcat de
Sebastian in urma unor acţiuni la care apărarea localnicilor s-a R. P. Ungară B. — R. P. Echipa Ungariei a prezentat! însă preocupare. Este necesar să
bilbîit. După o dominare netă de 20 minute gazdele marchea Romînă B 6-1 se treacă imediat la mări
ză in minutul 35 prin Barbu stabilind scorul reprizei, la 1—2. R. P. Ungară tineret —r R.P. o formaţie întinerită, omogenă.< rea numărului de membri, la
Repriza a 11-a s-a caracterizat printr-un foc de factură sla Romînă tineret 2-2 AH© înSîînîrî lărgirea numărului de secţii, la
bă, ambele echipe manifestînd lipsuri tehnice şi tactice. Se R. P. Romînă juniori — R.P, Bîsfernafionale
semnalează doar ocaziile de gol din min. 49 şi 61 ratate de Dudaş amenajarea bazei sportive etc.
de la Aurul si din min. 75 rotată de Sima de la Coruinul. Ungară juniori 1-4
Prima echipă a ţării noastre Belgia — Turcia 1-1 Numai astfel activitatea sportivă
a desfăşurat duminică un joc Franţa — R. F. Germană 2-2)
va putea continua în bune con-%
aşa cum de mult timp nu l-a Suedia — Danemarca 4-4 diţiuni.
)
OSWALD ZATOSCHIL
îbşeGâGOâoeaQQ© ^ soooocsocoocxxxxsGcqcpcKxxxxxîocooQc^ xxxxxxxxxxxxx%xxxxxxx2OixíOOC>poeésxxxkx2^mex3moLx>e5qooDX%%ícsxM%3cmxx?0óc3O{H%xx3o^
Pfaetica arată că pro cumpărat numai patru capete. ÎNGRIJIRE s la b a ducţie mulţumitoare. In lunile incit ferma de vaci să devină
ducţia de cereale şi in spe Mergind pe panta de a scădea următoare, cind păşunea a deve rentabilă, este absolut necesar
cial porumbul, terenurile nţimărul vacilor, la începutul a- producţie mică de lapte nit mai slabă şi a continuat să ca la ferma de vaci a gospodă-r%
gospodăriei, şi braţele ei nului 1951 au rămas numai nu se suplimenteze hrana, şi riei agricole colective din Şibot
de muncă, pot fi mai de- cinci vaci de lapte. nut cu tot dinadinsul să nu se avea numai 9 vaci de lapte. In rea să confirme producţia de producţia a scăzut destul de să fie puşi îngrijitori pricepuţi,
¦ plin şi mai economic va desfiinţeze ferma de vaci şi au urma Consfătuirii de Li Cons brusc. Exemplu, vaca Dumana, cu dragoste faţă de animale, ca
lorificate, atunci cind gos Organele de partid şi de stat căutat să numească îngrijitori tanţa. numărul vacilor a cres lapte mică. Pînă la data de 10 care a dat cîte 9,6 litri lapte pe re să facă mulsul complect şi
podăria se ocupă şi cu au sezisat tendinţa colectivişti pe cei mai harnici colectivişti. cut la 15 capete. Deci, din nou zi în luna mai, iar în luna au la ore fixe, aplicînd totodată şi
creşterea animalelor.. lor şi au luat măsuri de mări Asigurînd hrana necesară în a- se observă tendinţa de dezvol octombrie a.c., de la ferma de gust numai cîte 3,4 litri zilnic, masajul ugerului.
rea număr utpi de vaci. Aşa se nul 1954, s-au realizat cîte 1.005 tare a fermei de vaci. Rău este sau vaca Volga 85 care de la
(Din expunerea tov. face că la sfîrşit tif anului 1952, litri pe cap de vacă furajată, vaci s-a realizat un venit bănesc o producţie zilnică de 3,6 litri înainte de numirea unor în
Gh. Gheorghiu-Dej la gospodăria avea 25 de vaci, de iar în anul 1955, cîte 1.359 litri însă că îngrijirea animalelor în mai şi 4 litri în iunie, a ajuns grijitori competenţi, este bine
Consfătuirea pe ţară a ţă lapte, 11 tineret bovin de la de lapte pe cap de vacă furaja continuă să fie tot slabă, şi ca de numai 15.478 lei. Producţia să dea în luna iulie numai un ca organele zootehnice să teacă
ranilor şi lucrătorilor din 1—2 ani şi 9 tineret bovin sub tă. Fără discuţie, aceasta poate urmare directă, producţia de lap litrii de lapte pe zi şi în august o examinare a fiecărei vaci şi
sectorul socialist ai agri un an. Faţă de suprafaţa pe fi considerată o producţie de te mică. de lapte pe cap de vacă furaja să înţărce. Pentru a nu se cre
culturii). care o avea gospodăria, se poa lapte bună, faţă de cea din anii de că această vacă este în ulti pe ceie necorespunzătoare să le
te spune că s-a înfiinţat o fer precedenţi. Păcat insă că nu Dat fiind că gospodăria colec tă atinge abia 5.00 litri. Situaţia ma perioadă a gestaţiei, amin reformeze. Apoi, consiliul de
Reîerindu-ne la gospodăria a- mă de vaci puternică, cu pers s-a menţinut şi în anii următori. tim c.ă.ea a iost montată numai
grîc.olă colectivă „Frlrmon Sîr- pective de a creşte şi mai mult. In anul 1956, nu numai că fer tivă din Şibot este cuprinsă in nu este întimplătoar-e. Din 15 în luna august. Deci, gestaţia conducere să asigure animalelor
bu“ din comuna Şibot, raionul Dar, perspectivele au rămas nu ma de vaci a ajuns să numere planul de urmărire a centrului nu poate fi considerată o cau furaje suficiente şi de calitate
Orăştie, nu s-ar putea spune că mai perspective. Din cauza sla doar 7 capete, dar s-a obţinut de selecţie regional, vom arăta vaci pite au in prezent, în me ză a înţărcării.
membrii acestei gospodării n-au bei îngrijiri primite din partea şi o producţie extrem de slabă; cîteva amănunte care au meni cane să fie administrate pe ba
căutat să ţină şi animale. De îngrijitorilor, vacile au dat o abia 300 litri de lapte pe cap die au muls numai cîte 5 vaci. Aşa cum de fapt se ştie de ză de raţii furajere în raport cu
altfel, din cele ce vom relata cantitate de lapte mult prea mi de vacă furajată. Anul 1957, a majoritatea colectiviştilor, pro producţia vacii.
mai jos, se vor putea trage con că, incit o parte din colectivişti găsit lerma de vaci a colecti In tabelul de mai jos este reda ducţia de lapte scăzută din a-
cluzii asupra acestui lucru. au ajuns Ia concluzia că ferma viştilor compusă din 11 cape tă cantitatea medie de lapte ob cest an se datoreşte în mare Gospodăria are posibilitate să
de vacr nu este rentabilă. In le, de la care s-a obţinut o pro ţinută zilnic de la cîteva vaci, parte îngrijitorilor Nicodim Cio însslozeze mari cantităţi de fu
C e a fost urma acestui fapt, s-a, vîncţut ş- ducţie medie de 937 litri lapte în lunile mai, iunie, iulie şi au can şi Zahariă Duşa, precum şi raje. De ce, atunci în acest an
pro.ape juţnătate din vaci-, rămi- pe cap de vacă furajată şi cîte brigadierului zootehnic Traiaiî
Gospodăria colectivă din Şi- nind la 31 decembrie 1953, eu 1.600 litri pe cap de vacă in lac- gust. .... lacob, care nu-i controlează şi eînd nu are asigurată baza fu
bot .a luat fiinţă in anul 1950. numai 13 vaci de fapte, de la taţie. ajută îndeajuns pe aceşti oa rajeră, s-au însilozat numai 30
Chiar de la inaugurare ea dis care s-au obţinut o cantitate de Producţia medie de lapte zilnică în litri meni. Cu toate că li s-a atras tone (revenind abia 2 tone pe
punea de 10 vaci cu lapte pe 9.623 litri de lapte ceea ce re Ce esie atenţia în nenumărate rînduri cap de vacă) ?
care le-au adus membrii. Deci, vine în medie abia 740 lţtri pe Numele vacii mai ippie iulie august de consiliul de conducere să a-'
posibilitatea de a înfiinţa o fer cap de vacă furajată. Cu o a- La începutul anului curent, corde o mai mare atenţie îngri Organele de partid, de stat
mă de vaci puternică, exista de semenea producţie de. lapte, este gospodăria colectivă din Şibot Sînziana 2,6 3,5 0,9 înţărcat jirii şi hrărurii animalelor, ei nu şi agricole raionale, organizaţia
la început. Ce s-a intim,plat în şi normal ca ferma de y-aei să Dumana dau ascultare îndrumărilor şi de bază şi consiliul de conduce
să ? La scurt timp de la inau nu fie rentabilă. Simbolica 9,6 6,2 5,4 3,4 sarcinilor primite din partea ce re trebuie să ia toate măsurile
gurare, opt din cele 10 vaci a- Dumana II lor competenţi. Oare dacă ei ar
duse de colectivişti au fost re Totuşi, organizaţia de partid Volga 85 6,3 6,7 4,7 2,1 fi retribuiţi după hotărîrea 141'. menite s-ă ducă la înlăturarea
formate şi in locul lor s-au şi consiliul de conducere au ţi- şi nu după ziîe-muneă fixe, ăr deficienţelor de la ferma de vaci
5,8 6,5 4,4 2,3 a gospodăriei din Şibot şi să
îd;a in felul acesta ?••
3,6 4 1 înţărcat asigure condiţiile necesare, pen
Ce e bine să se facă tru ca în scurt timp ferma de
Din acest tabel se poate tra plicaţia se poate da în felul ur vaci să devină rentabilă. Posi
ge concluzia că gospodăria co mător: în luna mai, cind s-au Pentru a se ajunge la o pro bilităţi sînt destule. Trebuie- să
lectivă are exemplare de vaci scos la păşunat, vacile au găsit fie insă şi preocupare.
bune, capabile să dea o produc iarbă suficientă, şi chiar fără ducţie de lapte bună, in aşa fel
ţie de lapte mare şi 'omstaotă. suplimentarea hranei (care Ia S. BARBU
De ce există, insă o oscilaţie gospodăria din Şibot nu se obiş
atit de mare de la o lună ta nuieşte să se dea in timpul ve
alta Ia producţia de lapte? Ex rii) majoritatea au dat o oro-