Page 97 - 1958-10
P. 97
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1200
iwanawanggaBBPBWK«i
»?>3'*\ v-•
DECLARAŢIA COMUNA xtliuruelB sîiri - juLtUnele şiiri •iAfâraete ştiri
a delegaţiei Partidului Muncitoresc ftomm
şi guvernului Republicii Populare Romîne
şi a delegafiei Partidului Comunist
din Cehoslovacia şi guvernului Montgomery despre criza Am fost eweiite ii i Liban
Republicii Cehoslovace ultimele unităţi şi subunităţi am ericane
(Urmare din pag. I-a) mice şl tehnico-ştiinţifice reciproce, pentru schimb de expe alianţei occidentale BEIRUT 27 (Agerpres). — sada americană recunoaşte că
rienţă în domeniul introducerii tehnicii înaintate. In acesi Ambasada americană din Beirut „cercurile oficiale din Liban
xist-ieninist — în toate domeniile de activitate, strînsa lui scop ele au hotărît să încheie şi, prin împuterniciţii lor LONDRA 27 (Agerpres). — lă comună“, se tînguieşte Mont şi-au manifestat o mare satisfac
legătură cu masele, politica consecventă de industrializare au semnat acordul cu privire la principalele probleme ale TASS anunţă : De îndată după gomery. După ce exprimă păre dat publicităţii un comunicat ţie in legătură cu comunicatul
şi de transformare socialistă a agriculturii, precum şi apli colaborării economice şi ale schimbului de mărfuri pe pe ce şi-a dat demisia din postul rea că „în viitorii zece ani lup in care se spune că la 25 oc privitor la retragerea trupelor
carea creatoare a bogatei experienţe în construirea socialis rioada 1959 — 1965. De asemenea, s-a stabilit înfiinţarea de comandant suprem adjunct al ta va ti politică, economică şi fi tombrie au fost evacuate din Li americane din Liban.
mului în Uniunea Sovietică şi în celelalte ţări socialiste. unei comisii guvernamentale romîno-cehoslovace pentru co torţelor armate din Europa ale nanciară”, Montgomery preves ban ultimele unităţi şi subuni
laborarea economică şi tehnico-ştiinţifică. blocului Atlantic, faimosul teld- teşte amărît că „Occidentul nu tăţi afe trupelor americane. Tru întregul popor libanez, căre a
Cele două delegaţii au hotărît să dezvolte şi să întă mareşal englez Montgomery a va putea învinge în această lup pele americane au tost debarca luptat împotriva ocupaţiei mili
rească neîncetat relaţiile dintre partidele lor, adoptînd mă In cursul tratativelor ambele delegaţii au hotărît extin şi început să dea în vileag tot tă”. te in Liban la 14 iulie şi au ră tare americane, consideră aceas
suri pentru lărgirea formelor de colaborare şi a contacte derea colaborării dintre cele două ţări în domeniul relaţiilor ceea ce postul său îl obliga să mas în această ţară timp de 102 tă zi drept o victorie a cauzei
lor reciproce, pentru cunoaşterea experienţei în toate do culturale, încheindu-se un nou acord cultural. treacă sub tăcere. Ge-i drept, o Şi mai elocventă este mărturi zile. In comunicatul său, amba
meniile muncii de partid şi adîncirea unităţii frăţeşti care singură idee îixă îl obseda pe sirea lui că puterile occidentale sale juste şi drept o înfringere
leagă Partidul Muncitoresc Roipîn şi Partidul Comunist din Totodată a fost semnată o convenţie cu privire la asis bătrînul ieldmareşal atît înain „au pierdut iniţiativa... în Asia
Cehoslovacia. tenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale. te cit şi după demisie, ideea unei şi Africa” . a „politicii de forţă“ americane.
„cruciade împotriva comunis
Ambele delegaţii îşi exprimă profunda satisfacţie pentru Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi mului”. Acesta era leit motivul Ceea ce-1 preocupă în mod Teroarea din Coreea de sud
întărirea legăturilor economice şi culturale dintre cele două guvernul Republicii Populare Romîne au adresat Comite „conferinţei” ţinute de el la in deosebit pe Montgomery sînt fi
ţări, întemeiate pe principiile internaţionalismului proletar şl tului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia şi stitutul regal militar unit din surile care au apărut în alianţa SEUL 27 (Agerpres). — A- dinte al Coreei de sud în alege
ale într-ajutorării socialiste şi îşi manifestă hotărîrea de t guvernului Republicii Cehoslovace invitaţia de a trimite o Londra. „O campanie pe scară anglo-’americană. „Uneori mă în genţiile de presă anunţă că Tri rile prezidenţiale din 1956.
adînci şi extinde aceste legături în interesul construirii so delegaţie de parlid şi guvernamentală a Republicii Ceho mondială împotriva comunismu grijorează uşurinţa cu care se bunalul suprem al Coreei de sud lălăit oponent al lui Li Sin Man,
cialismului în ţările lor. Cele două partide acordă o deo slovace să viziteze Romînia. Partea cehoslovacă a accep poate stîrni în ţara noastră sta a condamnat la moarte pe con liderul partidului democrat, Sin
sebită importanţă dezvoltării colaborării economice multi tat această invitaţie. lui”, „revizuirea mecanismului rea de spirit anti-americană, iar ducătorul partidului progresist Ik Ki, a „decedat subit” cu pu
laterale dintre ţările lor, diviziunii socialiste a muncii în N.A.T.O. în scopul întăririi ca în Statele Unite — starea de ţin timp înainte de alegeri. La
cadrul sistemului mondial socialist în scopul industriali Cele două părţi îşi exprimă convingerea fermă că vizita spirit anti-engleză“.
zării socialiste şi obţinerii unui avînt general al economiei delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Popu pacităţii lui de luptă” — iată
celor două ţări. Delegaţiile Republicii Populare Romîne şi lare Romîne în Republica Cehoslovacă şi rezultatele rod Este semnificativ faptul că
nice ale convorbirilor care au avut loc cu acest prilej, vor
contribui Ia dezvoltarea colaborării şi întărirea prieteniei
Republicii Cehoslovace constată că există condi dintre popoarele romîn şi cehoslovac, la consolidarea uni tezele principale ale acestei con flecăreala soidăţoiului în retrage sud-coreean, Cio Bon Am. A- aceste alegeri Cio Bon Am a
ţii favorabile pentru lărgirea colaborării econo- tăţii lagărului socialist, a securităţii şi păcii în lume. ferinţe. re nu a fost pe placul unor or cesta fusese condamnat anteri obţinut, în ciuda teroarei insti
gane de presă engleze care, fără or de către tribunalul districtual
Praga 25 octombrie 1958. Prim secretar al Comitetului Central Montgomery este cuprins de să obiecteze împotriva îndemnu la 5 ani închisoare. tuite de lisînmaniştî, peste
al Partidului Comunist din Cehoslovacia, panică. In prezent, Occidentul rilor sale războinice, ar pretera 2.119.000 voturi. După puţin
Prim secretar al Comitetului Central „se află intr-o poziţie proastă în totuşi să se spele rutele în fa După cum se ştie, Cio Bon Am; timp, partidul progresist a tost
al Partidului Muncitoresc Romîn, ANTONIN NOVOTNY întrecerea globală”, declară el. milie. Astfel, ziarul „Daily Ex a fost singurul candidat al o- scos în afara legii, iar conducă
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ „Statele Unite şi aliaţii lor din press“ se teme că cuvîntarea lui poziţiei pentru funcţia de preşe torii săi supuşi prigoanei.
Preşedintele guvernului Republicii Cehoslovace, Europa nu sînt cit de cit în sta Montgomery „va provoca nume
Preşedintele Consiliului de Miniştri VILIAM SIROKY re să elaboreze o politică globa- roase complicaţii internaţionale”. Dulles reafirmă politica de
al Republicii Populare Romîne, „News Chronicle“ socoteşte că în treburile interne ale Chinei
CHÎVU STOICA Montgomery nu aduce nici un-
serviciu nici .Angliei, nici cauzei
U.R.S.S. prezintă Al doilea concert al maestrului unităţii Occidentului“, deoarece WASHINGTON 27 (Ager Intr-o declaraţie specială pen
critica lui la adresa americani
în problema dezarmării şi se pronunţă din nou
Om Siiw esM la IMosoova lor „va ti folosită de toţi duş pres). — După întoarcerea din tru ziarişti Dulles a făcut recla
pentru m acord la problema încetării manii alianţei-“. Taivan, secretarul de stat al mă clicii ciankaişiste, prezen-
MOSCOVA 27 Corespondentul Filarmonicii de stat din Mosco S.U.A., Dulles, a început să des tînd-o drept „guvernul Chinei“.
experienţelor cu arma nucleară Agerpres an u n ţă: Constantin va. Solist al concertului a fost A restarea fostului făşoare o vie activitate, incercînd El a afirmat că ciankaişiştii au
Silvestri, artist al poporului şl tînărul violonist Ştefan Ruha, să arunce asupra R. P. Chineze
C u v în îarea feSewisaîă a iui V. A. Zorin R.P.R., laureat al Premiului de laureat al concursurilor interna dictator al Colum biei
Stat, a dat la 25 octombrie al ţionale Ceaikovski şi Enescu. vina pentru situaţia încordată renunţat la planurile lor nesă
doilea concert din seria concer BOGOTA 27 (Agerpres). —
telor pe care le va dirija în cur Programul a cuprins : Variaţii La 25 octombrie poliţia dim Bo din Extremul Orient. Se ştie că buite de îolosire a torţei faţă da
sul turneului său prin U.R.S.S. şi Fugă pe o temă de Mozart de gota a arestat pe Rojas Pinilla,
NEW YORK 27 (Agerpres). tre guvernul U.R.S.S., pe de o Sala de concerte Geaikovski a Reger, concert pentru vioară şi fostul dictator al Columbiei, de Ia această situaţie încordată s-a R. P. Chineză. Dulles a apărat’
— TASS a n u n ţă: La 25 octom parte, şi guvernele S.U.A. şi Ma fost plină pînâ la retuz, biletele oarece a refuzat să se prezinte
brie, V. A. Zorin, şeîuî delega rii Britanii, pe de altă parte, în- epuizîndu-se cu cîteva zile îna orchestră de Mendelson şi Şe- in ţaţa comisiei parlamentare de ajuns în urma intervenţiei S.U.A. din nou aşa-numita poziţie „fer
ţiei U.R.S.S. la sesiunea Adună tr-o problemă atît de importan inte. anchetă însărcinată cu judeca
rii Generale a O.N.U., a rostit tă, care afectează, fără excepţie, herezada de Rimski Korsakov. rea Tui. Pinilla este acuzat că în treburile interne ale R. P. Chi mă” a S.U.A. în regiunea Tai-
o cuvîntare televizată în cadrul interesele fiecărei persoane, cum Silvestri a condus orchestra Concertul s-a bucurat de mare in timpul celor patru ani, cit a
programului „Cronica Organi este încetarea experienţelor cu fost dictator, a acumulat o ave neze şi a provocărilor militare vanului, adică amestecai S.U A.
zaţiei Naţiunilor Unite”. arma nucleară, ar fi de o uria succes. re uriaşă în mod samavolnic
şă importanţă pentru cauza pă uzînd de poziţia sa, şi că a su americane în strîmtoarea Taivan..«**în treburile interne ale Chinei.
Răspunzînd Ia întrebarea în cii şi securjtăţii popoarelor. A- primat libertăţile constituţionale
ce măsură sînt legate probleme cest acord nu numai că ar pu Declaraţia P. C. italian „Săptămînă de luptă
le reglementării spaţiului cos ne capăt producerii ur.or tipuri împotriva războiului atomic
mic de problema privind direct noi şi mai distructive de aceste
dezarmarea, V. A. Zorin a ară arme şi creşterii nivelului de ra ROMA 27 (Agerpres). — Con nuă să se micşoreze în fiecare ale poporului columbian. Popu BUENOS AIRES 27 (Ager tizanii păcii din Argentina au
tat c.ă această problemă este le diaţie atomică, care are efe:.' ^ ducerea Partidului Comunist Ita z i ", conducerea partidului arată manifestat pentru încetarea ex
gată de încetarea experienţelor dăunătoare asupra sănătăţii oa lian a dat publicităţii o declara-» că „ principala cauză a scumpe- laţia din Bogota a manifestat pres). — TASS anunţă: Intre perienţelor cu arma nucleară şi
cu arma nucleară şi de lichida ţie în care se spune : „Se ăpr'd- tei este monopolul în domeniul pentru totala interzicere a aces
rea bazelor militare de pe teri menilor, ci ar linişti incontesta pie iarna şi problemă scumpete! producţiei” şi „monopolul în do violent împotriva fostului dicta 15 şi 22 octombrie în Argentina tei arme. Pe adresa guvernului
bil opinia publică mondială. şi a Congresului Naţional au so
torii străine. nelinişteşte tot mai mult mili meniul repartiţiei mărturiilor“. tor, in timp ce acesta era dus a avut loc „Săptămînă de luptă sr*it numeroase -mv-,-_e_sa’j•e _se_m__n_alt.e
Guvernul sovietic, a declarat Guvernul sovietic a declarat oanele de familii italiene. Pre de mii de cetăţeni argentinieni,
în repetate rînduri şi declară şi ţurile la mărfurile de larg con Conducerea P.G.I. face o serie de la locuinţa lui sub o puterni împotriva războiului atomic“ care cer Congresului Naţional
el, propune să se încheie un a- în prezent că este gata să sem sum au crescut într-o asemenea de propuneri concrete în vederea să examineze imediat proiectul
cord internaţional pe baza urmă neze imediat împreună cu gu luptei efective împotriva preţuri că escortă militară. 1 In cursul acestei săptămîni par- de declaraţie cu privire la înce
toarelor puncte principale: vernele S.U.A. şi Marii Britanii măsură incit constituie un peri lor ridicate la alimente. Se pro tarea experienţelor cu arma atev
un acord cu privire la încetarea col pentru viaţa mizeră a marii pune printre altele lichidarea =830- mică şi cu hidrogen, adoptat cu
1. Interzicerea folosirii spa pentru totdeauna a experimen majorităţi a populaţiei din Ita monopolului marilor intermedi unanimitate de comisia pentru
ţiului cosmic în scopuri militare tării tuturor tipurilor de arme ari, intensificarea controlului S- Noi decrete ele guvernului francez afacerile externe a Camerei de
şi obligaţia statelor de a lansa atomice şi cu hidrogen. lia“. supra comerţului cu ridicata, putaţilor.
rachete în spaţiul cosmic numai stimularea cooperativelor de pro PARIS 27 (Agerpres). — La tru a fi ales in funcţia de pre
conform unui program interna Poziţia pe care s-au situat gu Subliniind că „puterea de cum şedinte, candidatul trebuie să Oamenii muncii din 20 de în
ţional elaborat de comun acord. vernele S.U.A. şi Angliei, după părare a oamenilor muncii s-a' ducţie şi de consum. şedinţa Consiliului de Miniştri obţină în primul tur de scrutin
cum reiese din declaraţiile lor micşorat considerabil şi conti al Franţei care a avut loc la majoritatea absolută a voturilor. treprinderi mari din Argentina
2. Lichidarea bazelor militare din 22 august, precum şi din 24 octombrie au tost aprobate o In caz contrar, peste o săptă
străine de pe teritoriile altor sta discursurile rostite de reprezen Guvernai grec nu va participa serie de decrete care se referă mînă va avea loc al doilea tur au adoptat un mesaj adresat
te, şi în primul rînd din Europa, tanţii lor Ia actuala sesiune a printre altele la telul în care de scrutin, cînd pentru a ti ales
Orientul apropiat şi mijlociu şi Adunării Generale, nu arată cî- se va desfăşura alegerea preşe este suficientă o majoritate de tuturor oamenilor muncii din ţa :
din Africa de nord. tuşi de puţin că ele ar intenţio dintelui republicii, precum şi la voturi relativă. In conformitate
na serios ca la apropiatele tra componenţa şi termenul împu cu decretul care stabileşte com
3. Instituirea în cadrul O.N.U. tative de Ia Geneva să ajungă ternicirilor Adunării Naţionale.
a unui control internaţional co la o înţelegere cu privire Ia în
respunzător asupra respectării cetarea experienţelor cu arma la conferinţa N.A.T. O. După cum reiese din precizările ponenţa şi termenul împuterni ră, chemînduri să-şi pună sem
obligaţiilor de mai sus. nucleară. făcute după şedinţa guvernului cirilor Adunării Naţionale, Adu nătura pe cererea cu privire la
4. Constituirea unui organ al Dacă guvernele S.U.A. şi An pentru Cipru de către Soustelle, ministrul In narea Naţională va ti alcătuită interzicerea armei atomice şi cu
O.N.U. pentru colaborarea inter gliei nu-şi vor schimba poziţia formaţiilor, candidaturile pentru din 465 de deputaţi din metro
naţională în domeniul studierii şi vor continua să urmeze ve ATENA 27 (Agerpres). — te britanice şi patrioţii ciprioţi; funcţia de preşedinte vor trebui polă, 71 de deputaţi din Algeria hidrogen. Intr-o serie de loca
spaţiului cosmic. chea linie în problema experien Reluînd informaţii care circulă în fiecare zi alte localităţi sînt să fie prezentate Consiibîului şi Sahara şi 10 deputaţi din de
ţelor cu arma nucleară, atunci la Atena, corespondentul agenţi lovite de interdicţii de circulaţie constituţional de către 100 de partamentele de peste mări. lităţi din ţară a şi început strîn-
Referindu-se la conferinţele în nu sînt prea mari speranţe ca ei United Press International care paralizează brusc orice ac membri ai colegiului pentru a-
problema preîntâmpinării unui tratativele de la Geneva să fie anunţă că guvernul grec a hotă tivitate. încercarea de a aplica legerea preşedintelui. In compo gerea de semnături pe acest
atac prin surprindere şi a înce încununate de succes. rît să nu participe la conferinţa cu orice preţ, de la 1 octombrie, nenţa acestui colegiu vor intra
tării experienţelor cu arma nu N.A.T.O. pentru Cipru, în for planul britanic pentru Cipru nu mesaj. ..............
cleară. care urmează să aibă loc mula propusă de secretarul ge a făcut pin ă ”acum decît să in membri ai parlamentului, ai
la Geneva, V. A. Zorin a decla neral al N.A.T.O., Spaak. La a- tensifice lupta împotriva domi consiliilor generale ale departa SPECTACOLE
rat : Realizarea unui acord în ceastă conferinţă ar fi urm ii să naţiei colonialiste britanice. mentelor şi ai adunărilor terito
participe Grecia, Anglia şî Tur riale respective de peste mări, C IN EM A TO G R A FIC E
cia precum şi Statele Uqite în Agenţia Reuter relatează că precum şi delegaţi din partea
calitate de observator, deşi gu ştirea cu privire la hotărîrea gu consiliilor municipale. MIERCURI 29 OC TOMBRIE 1958
vernul grec insistase asupra vi vernului grec a provocat nemul
Fără industrializare nu pot fi nei conferinţe mai largi care să Alegerile pentru funcţia de DEVA : Două mame ; PETROŞANI: NEA : Soarta toboşarului; S1MERIA :
rezolvate problemele economice cuprindă eventual şi alte ţări ţumiri şi îngrijorare în cercuri preşedinte a-1 republicii vor avea Podhale în flăcări; Ultima staţie j Intre două fem ei; TEIUŞ : Cercul dia-,
ca Franţa şi Italia. le oficiale britanice. loc în două etape pe baza sis ALBA IULIA: Păm înt; Prăpastia ; botic ; ZLATNA : Ispita : APOLDU DE
C u v în tarea lui N ehru Ia sesiunea Com itetului temului de vot majoritar. Pen ORÂŞTIE: Oîmele grănicerului: SU S: M îndrie; BARU MARE: Urme
pe întreaga Indie SEBEŞ: Două mame; HAŢEG: Fiica în noapte; PETRILA: Locul acţiunii
Hoiărîrile Conferinţei reprezentanţilor unor Tibetului i ILIA”: Spionaj contra spio Berlin.
al partidului Congresul Naţional Indian naj i BRAD: Pe acehşi drum ; LO-
ce s-a Început construirea de u- Potrivit ştirilor transmise de partide politice şi organizaţii din Liban r a m îs o
zine metalurgice şi alte între corespondenţii de presă de la
DELHI 27 (Agerpres)'. — La prinderi mari. Nehru a adăugat Atena, nu a tost posibil oină a- BEIRUT 27 (Agerpres). — epureze aparatul de stat, să se PROGRAMUL 1 : 6,25 Muzică popu Prelucrări de folclor; 17,30. Emisiune
24 octombrie în oraşul Haide- că descoperirea petrolului în In cum să se ajungă la o formulă La şedinţa conducerii Conferinţei restabilească libertăţile constitu lară romînească; 7,30 Muzică uşoa de versuri şi cîntece despre gloriosul
rabad s-a deschis sesiunea Co dia a dat naştere la mari spe acceptată de toate guvernele in reprezentanţilor diferitelor par ţionale şi să se pună capăt a- ră ;’ 9,00 V alsuri; 9,30 Vreau să ştiu ;' Gomsomol; 18,25 Muzică uşoară; 19,00
mitetului pe întreaga Indie al ranţe. teresate, în ciuda eforturilor de tide politice şi organizaţii din mestecului străinilor în treburile 10,30 Muzică uşoară; 11,03 Muzică Teatru la microfon : „De-a pururi vii“ ;’
partidului Congresul Naţional puse pentru a preveni agravarea Liban, care a avut loc la 2’4 oc interne, ale Libanului. populară romînească j 11,45 Goncert de 21,45 „Mioriţa” emisiune de folclor ;
India, a declarat Nehru, în tombrie, au fost luate hotărîri estradă; 14,00 Muzică romînească de 22,00 Din tezaurul muzicii romîneşli;
Indian. cepe o epocă nouă pentru a re disensiunilor provocate in ca Se propune guvernului să re estradă; 16,45 Muzică uşoară romî- 23,15 Concert de noapte.
In cadrul şedinţei din 24 oc zolva problemele sale pe cale drul N.A.T.O. de problema Ci în legătură cu politica internă, şi tragă plîngerea adresată O.NiU. hească; 18,00 In slujba patriei; 21,00
ştiinţifică prin planificare şi so externă a Libanului. Conducerea Din dansurile popoarelor; 22,45 Mu Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;
tombrie Jawaharlal Nehru, pri prului. împotriva Republicii Arabe Uni zică de estradă ; 23,15 Melodii popu
mul ministru al Indiei, a rostit cialism. Sarcina noasiră, a ară Situaţia de pe insulă se men conferinţei a cerut guvernului să te şi să incea-pă imediat tratati lare romîneşli. 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
o amplă cuvîntare in care a anuleze legile’ antipopulare ale ve cu R.A.U. pentru restabilirea
subliniat necesitatea industriali tat Nehru, este de a crea o so ţine în continuare toarte încor regimului Şamun-Solh referitoa relaţiilor diplomatice şi de prie PROGRAMUL II: 14,07 Gîntă Ion 20,00; 22,00 ; 23,52 (programul 1) ;
zării cit mai grabnice a ţării. dată. In fiecare zi se prddtio re la dizolvarea partidelor na
cietate cu caracter socialist pe ţionale — membre ale conferin 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
Fără industrializare, a decla
rat Nehru, nu pot ii rezolvate calea unui proces treptat. cjocniri între trupele colonlăliş-. ţei. S-a cerut de asemenea să se tenie, -vinj Luicahj ,14,50 Goncert de prinz j 1.6,15 gramul II).
problemele economice. Ială de H
Redacţia ?1 administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Tilejonj 1881 plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale &L T.& BP 236.320 din 6 noiembrie S r* Jlparu/j întreprinderea PoligraUU „i MAI" - Deva.