Page 98 - 1958-10
P. 98

40 de am dela                         în fiin ţarea Uniunn                                                                                                                                                                                   PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VA!

Glorioasa aniversare

a Comsomolului leninist

Tineretul sovietic, tineretul re­ brici, mine, locomotive şi vagoa­ cată şi înţeleaptă a Partidului

voluţionar de pe întreg pămîntu!      ne de cale ferată deteriorate.         Comunist al Uniunii Sovietice,       A m il X N r. 1201                                 j  -J™-11,11mijn. .. muniuuiLiJii                                                    ¦IIIIB U.D
sărbătoreşte astăzi o dată me­           In faţa poporului sovietic, se      alături de întregul popor sovi­                                                            M ie r c u r i 29 o cto m b rie 1958                                                        4 pagini 20 bani
morabilă: se împlinesc 40 de ani                                             etic, organizaţia leninistă a tine­
de la întemeierea Uniunii Tine­       aflau sarcini grandioase. Planul       retului sovietic avea să treacă
                                      leninist de construire a socialis­

retului Comunist-Leninist, deta­ mului trebuia să devină o reali­ printr-o nouă şi mare încercare.

şament de frunte al tineretului tate. La chemarea partidului, In luptele pentru apărarea teri­

sovietic, ajutor credincios şi re­ milioane de comsomolişti şi ti­ toriului sovietic, împotriva co­

zerva de luptă a Partidului Co­ neri sovietici s-au încadrat în tropitorilor fascişti, Comsomo­                                                                                                                                                                                                                                 . SOWIE.

munist al Uniunii Sovietice.          primele rînduri ale acestei lupte lul s-a acoperit de glorie nepie­

Din micile detaşamente de ti­ măreţe. La Stalingrad, de pildă, ritoare. Fapte de un eroism fără

neret care au luat fiinţă în anii 7.000 de comsomolişti au lucrat seamăn s-au înscris în această

grei ai Marii Revoluţii Socialis­     la construirea primei uzine de         perioadă în istoria de luptă a                                                                         Strungarul Paul                             Se întrec cocsarii
te din Octombrie, Comsomolul          tractoare din Uniunea Sovietică.       tineretului sovietic. In inimele                                                                    Mlllk de la atelierul
s-a transformat în cei 40 de ani      O pagină glorioasă au înscris în       milioanelor de oameni din în­                                                                       mecanic al lilumin-                    Singura întrebare care s-a născut la discuţii, interveni cineva căruia
de existenţă într-o organizaţie       istoria Comsomolului tinerii care,     treaga lume vor rămîne neşterse                                                                     gului lucrează cu
politică de sine stătătoare a ti­     învingînd greutăţi de necrezut,        numele unor eroi comsomolişti                                                                       multă atenţie la                       \'înainte de a ajunge pe rampa cocse- nu i-am notat numele.
neretului sovietic, organizaţie       au înălţat în inima pădurilor de       ca Nicolae Gastello, Alexandr                                                                        noua maşină „losif
care numără astăzi în rîndurile       nepătruns ale Amurului oraşul          Matrosov, Zoîa Kosmodemians-                                                                         Rangheţ“. Este cu­                    | riei Combinatului siderurgic diii Hu- — Pe ei i-a salvat mult mecanicul
sale milioane de membri. Condus       lor drag-Comsomolsk pe Amur.           kaia.ale eroilor Tinerei Gărzi din                                                                   noscut ca unul din                    1nedoara era aceea de a şti care anu­ leati Marcovici, care, atunci cînd se
şi educat de partidul comunist,       Comsomoliştii şi-au adus Ţie a-        Krasnodon 'şi ale multor altora,                                                                     tre cei mai buni                      , me din schimburi se ajlă în tura de defectează maşina, ştie să lucreze aşa
Comsomolul a slujit întotdeauna       semenea o mare contribuţie Ia          care şi-au dat viaţa pentru li­                                                                     strungari ai atelieru­
cu abnegaţie cauza partidului, a      înălţarea unor mari obiective in­      bertatea şi fericirea poporului                                                                    lui. Are în vedere să                   ’dimineaţă. După cum arătau graficele jc>ca pu0ţn sd liu se spargă. Cunoaş-
clasei muncitoare.                    dustriale cum ar fi, de exemplu,       lor. In semn de recunoştinţa                                                                         obţină cantitate şi
                                      hidrocentrala din Dneproghes,          pentru meritele faţă de partidul                                                                     calitate dar să pro                   , de întrecere, schimbul condus de Ioan ^!ne meseria. El a contribuit mult
   Din primele zile ale existenţei    marile combinate metalurgice de        comunist şi statul sovietic, la                                                                      tejeze şi maşina.
sale, Comsomolul leninist a mo­       la Magnitogorsk şi Kuzneţk, u-         sfîrşitul Marelui Război pentru                                                                                                            ’Drimbăreanti se afla în frunte ta o la distanţarea pe care o are schimbul
bilizat zeci şi sute de mii de ti­    zinele de automobile din Mosco­        Apărarea Patriei, Comsomolul                                                                            IM FOTO: Paul                      [diferenţă mare de celelalte. Punctele acum. E vorba de maniera de com­
neri pe fronturile "de luptă ale      va şi Gorki. Tinerii de Ia sate au     este decorat cu Ordinul Lenin.                                                                       Milik lucrînd de                      ' ciştigaie în fiecare zi datorită produc­ primare a pilotului.
războiului civil, pentru apărarea     luptat pentru socializarea agri­       Pentru eroismul lor 3.500.000 de                                                                                                            ţiei ritmice şi a puţinelor spargeri,                                                                                V,
tinerei Puteri Sovietice. După        culturii, împotriva chiaburilor şi     comsomolişti şi tineri au                                                                  socialist
terminarea războiului civil Ţara      a agenţilor lor, peste 5.000 col­      fost distinşi , cu ordine şi                                                                                                               ’.depăşeau celelalte schimburi cu mult. Inginerul 'Ardeleana asculta supus,
Sovietică a trecut la construcţia     hozuri fiind înfiinţate ca rod al      medalii. 7.000 de comsomo­                                                                                                                 , Parcă îmi era frică de faptul că nu-l ca omul care nu a reuşit să fa c ă 1
paşnică. Cuvîntarea Iui Vladimir      primei campanii de masă între­         lişti au primit înalta distinc­                                                                                                            pot găsi pe Drîmbăreanu şi oamenii ceea ce altă dată părea foarte nor­
llici Lenin rostită la cel de-al      prinsă de Comsomol în sprijinul        ţie de Erou al Uniunii Sovieti­                                                                                                            Isăi pentru a afla chiar de la ei cum mal. Pină în ziua de 22 octombrie
Hl-îea Congres al Comsomolu­          colectivizării agriculturii, în anul   ce. După terminarea victorioasă                                                                                                            {au ajuns la asemenea rezultate. In cînd am trecut pe acolo, plamil de
lui a constituit un măreţ pro­        1929.'                                 a grelei încercări la care a fost                                                                                                          timp ce-mi făceam fel de fel de so­ producţie era depăşit, însă necazul, era
gram mobilizator de luptă pen­                                               supus, poporul sovietic se afla                                                                                                            coteli, mimai ce-l văd venind pe acela că au rămas prea mult în urmă
tru toţi tinerii sovietici. Ei s-au      Dar iată că munca paşnică a         în faţa unor uriaşe distrugeri                                                                                                             platformă pe inginerul Viorel Arde. faţă de ' schimbul I.
avîntat cu entuziasm în lupta         poporului sovietic este întrerup­      materiale şi umane. Trebuiau li­
pentru refacerea economiei na­        tă de către hoardele fasciste,         chidate într-un timp scurt rănile                                                                                                          Ileatul, şeful schimbului de tineret. A — In luna viitoare altfel vor s t a !
ţionale distrusă de pustiitorul       care invadează şi cotropesc te­
război civil, ajutînd poporul să      ritoriul primului stat socialist                                                                                                                                                  •venit şi maistrul Gros. Nu aveau nici lucrurile, spuse maistrul Gros. A tunci,

                                                                                                                                                                                                                        i un chef de vorbă. In luna aceasta şi să veniţi pe la noi. 'Apoi se făcu ne-

                                                                                                                  Creşte  sectorul                                                                                      mai ales în primele 5 zile s-au pro- văzut. Nici el tui era mulţumit,

                                                                                                                                                                                                                        dus multe spargeri.                                                                              Viorel ’Ardeleana era supărat, însă

                                                                                                                                                                                                                        — Nu avem cu ce să ne lăudăm, avea o oarecare satisfacţie pentru fetid f

repună în funcţiune uzine şi îa- din lume. Sub conducerea încer-             (Continuare în pag. 4-a'                                                                                                                   tovarăşe, în luna aceasta. 'Am lucrat Cum băieţii lui munciseră în ultim ele,

                                                                                                                  din agricultură                                                                                       mai slab ca aliădală. Este drept că zile.

                                                                                                                                                                                                                        am pierdut multe puncte din cauza _ ^ cum stifi __ spllse Arde.

  Experienţa Comsomolului                                                                                                                                                                                               anei maşini de şarfare care n-a mers kanu _ m n iotdeaum reu?im să:

prilej de învăţăminte pentru activitatea                                                                                                                                                                                aşa cum trebuie, dar totuşi... ,                                                                 ,(e dasăm pe  -n -mtrccnre> fa{

        ORGANIZAŢIILOR U.T.M.                                                                                     Dum inică au fost în fiin ţa te : o gospodărie colectivă                                              — Bine, dar cu aceleaşi .maşini iu-

                                                                                                                          şi 9 în to v ă r ă ş ir i a g ric o le şi zo o teh n ice                                      crează şi schimbul condus de Drîmbă­                                                                           A. VASILESCU

                                                                                                                     Cu fiecare zi ce trece, numărul ţă­                                                                reanu. Ei de ce au aşa rezultate
                                                                                                                  ranilor muncitori care se conving de
                                                                                                                  superioritatea şi avantajele pe care                  familii, o suprafaţă de 223 hectare şi 55       bune ?                                                                                           (Continuare în pag.
                                                                                                                                                                        oi fond de bază, cea din (Băbeşti unde
                                                                                                                                                                        s-au înscris 40 de familii are o supra­

   Se împlinesc astăzi 40 de ani                      AUREL SUCII)           cesta peste plan aproape 110 to­     le prezintă munca în comun, creşte                    faţă de 117 hectare şi 30 oi fond de
de la 29 octombrie 1918, ziua                                                ne cărbune. Peste 125 brigăzi de     mereu. Se măreşte numărul întovără­                   bază, iar la Gealacuta numărul fami­
cînd, prin grija partidului co­            secretar al Comitetului regional  tineret din regiunea noastră au      şirilor agricole şi zootehnice, sporeşte              liilor întovărăşite este de 47, avînd o
munist, a iost creată organizaţia                                            răspuns iniţiativei minerilor de     numărul colectiviştilor. Iniovărăşiţii                suprafaţa de 130 hectare şi 28 oi repar­
revoluţionară a tineretului sovi­                U.T.M. — Hunedoara          la Aninoasa, dînd mai multe pro­     mai vechi ăduc noi şuprafeţe. de teren                tizate pentru fondul de bază.
etic —• Gomsornolul'leninist. Ga-                                            duse pe cap de muncitor în fie­      pentru a le lucra la <{n loc. In pe­
lea străbătută de (Bomsomol în        logice noi în elaborarea oţelului      care schimb.                         rioada de *ia 19’ la 26 octombrie a                                                Două întovărăşiri
cei 40 de ani "de existenţă este      de bună calitate fără rebuturi.-                                            fost cooperativizată suprafaţa de 3.177                                         agricole şi o înto­
bogată în fapte glorioase, expe­                                                La fel ca şi tinerii sovietici,   hectare din care 1.494 hectare au fost                                          vărăşire zootehnică,
                                          Asemenea comsomolişti lor,         care au dat de curînd în folosin­    înscrise la întovărăşirile vechi.                                               au fost inaugurate
rienţa sa în luptă, în muncă de       care au înscris în istoria orga­       ţă la Celeabinsk cel mai mare                                                              duminică în raionul Sebeş. La Pianu
toate zilele constituie un bun de     nizaţiei lor fapte de un nease­        furnal automat din Europa, şi                                    94 familii de ţă­         de :Jos întovărăşirea agricolă a unit
preţ pentru .toate organizaţiile      muit eroism, şi tinerii din regi­      tinerii hunedoreni, printr-o mun­                               rani muncitori în­         17 familii care au înscris spre a fi lu­
progresiste şi revoluţionare de       unea noastră, la chemarea parti­                                                                       tovărăşiţi din satul       crate la un loc-34 hectare teren. Â doua
                                      dului, au înfăptuit acţiuni măre­      că patriotică plină de elan tine­                               Biscaria au inaugu­        întovărăşire agricolă a fost înfiinţată
tineret din întreaga lume, inclu­     ţe, entuziaste. Pe marile şanti­       resc, au contribuit la construirea                             rat gospodăria agri­        în Păuca prin unirea a 33 familii. Pe­
siv pentru organizaţia revolu­        ere naţionale ale tineretului (şi-au   furnalelor 5 şi 6, a laminoru­       colă colectivă „Octombrie roşu“, în care
ţionară a tineretului din patria      adus o contribuţie de seamă şi         lui, a oţelăriei noi a termocen­     aii adus o suprafaţă de peste 140 hec­                rimetrul întovărăşirii are o suprafaţă
noastră — Uniunea Tineretului         tinerii hunedoreni. Pe şantierul       tralei tineretului, blumingului       tare teren.                                          de 35 hectare. In întovărăşirea zooteh­
Muncitor.                             Na’deş-Oneşti, care şi-a încheiat      din Hunedoara şi odată-cu aceas­
¦ Crescută şi educată de către        de curînd etapa I-a, au lucrat         ta la înălţarea' Oraşului Nou,                                    Iri satul Presaca        nică din Şugag, 50 de familii au adus
partidul clasei muncitoare, Uni­      aproape 50 de tineri hunedoreni.       mărturie a avîntului spre so­                                  un număr de 160 fa­         o supTâfaţă de 166 hectare teren agri­
unea Tineretului Muncitor duce                                               cialism a patriei noastre.                                     milii s-au înscris şi       col şi 86 oi pentru fondul de bază.*7
mai departe cele măi bune tra ­       O mare contribuţie -a adus ti­                                                                        au inaugurat înto­
diţii de luptă ale tineretului din    neretul regiunii noastre la con­          Asemenea sutelor de mii de        vărăşirea zootehnică pentru creşterea                 Siderurgişfii se pregătesc                                                                                                                             Din grădina de legume şi zarza­
patria noastră, luptă cu consec­      struirea uzinei cocsochimice de        comsomolişti care, la chemarea       oilor în comun. Suprafaţa adusă în în­                                                                                                                                                                   vaturi, gospodăria agricolă colecii- S
venţă pentru traducerea neabă­        la Hunedoara, lucrînd cu abne­         partidului comunist, au dat via­     tovărăşire este de 538 hectare teren a-                                                                                                                                                                   vă „Petdfi Sandor“ din Deva a strîns i
tută în viaţă ă sarcinilor şi ho-     gaţie alături de alte sute de ti­      ţă celor peste 36 milioane hec­      gticol. Pentru fondul de bază au fost                                                                                                                                                                     anul acesta mari cantităţi de mor- ;*
tărîrilor partidului pentru con­                                             tare pămînturi înţelenite şi vir­    repartizate 167 de oi.                                                                                                                                                                                 . covi, ceapă etc., contribuind Ta buna t
struirea unei vieţi noi, socialiste.  neri din întreaga ţară. Pentru         gine, şi tinerii din regiunea Hu­                                                                                                                                                                                                           -j aprovizionare a pieţii oraşului, prin ^
In lupta sa de zi cu zi, în acti­     meritele lor şi rezultatele obţi­      nedoara participă intens la reda­                                 43 familii din sa­                                                                                                                                                        I valorificarea produselor şi asigurînd >
vitatea sa permanentă Uniunea         nute, unele brigăzi de tineri au       rea de noi terenuri agriculturii,                              lul Vulcan comuna                                                                                                                                                              mari venituri la zi-muncă pentru
                                      fost decorate cu Ordinul Muncii                                                                       Buceş au înfiinţat                                                                                                                                                             colectivişti.
                                      clasa IlI-a.                           îndeplinind astfel sarcinile tra­                              întovărăşirea zoo­
Tineretului Muncitor învaţă şi                                               sate de consfătuirea care a avut     tehnica. Aceasta dispune de o suprafaţă                  HUNEDOARA (de la subre-                      trului muncitoresc, corul intre-                                                                 IN CLIŞEU: La recoltatul niorco-
                                         Dînd dovadă de patriotism În­       loc anul acesta la Constanţa. In     de 221 hectare şi un însemnat număr                   dacţia noastră voluntară). —                    prinderii — condus de Ştefan
foloseşte necontenit din bogata       flăcărat, tinerii mineri din Va­       raionul Orăştie, de exemplu,         de oi la’ fondui de bază;                             Apro!vierea măreţei sărbători de                Răduţ, echipa de dansuri (res-                                                                   vilor în U.A.C. „Pelofi Sandor" din
                                      lea Jiului au răspuns cu entuzi­       prin munca voluntară a tinere­                                                             7 Noiembrie constituie un pri­                  /jonsabilă Cornelia Farmazon),
experienţă a Comsomolului leni­       asm la chemarea partidului şi          tului, au fost valorificate prin                                  In Furcşoara, Gă-        lej în /ylus pentru tinerii şi                  împreună cu orchestra combi­                                                                     Deva,                       '
                                      guvernului de a da patriei căr­        desecări aproape 400 hectare te­                               beşti şi Gealacuta          virstnicii din formaţiile artis­                natului pregătesc poemul „Ba­
nist. Această experienţă consti­      bune mai mult, mai bun şi mai          renuri. In cadrul aceleiaşi cam­                               ţăranii muncitori au        tice ale comitetului de între/orin-             lada luptătorului care a murit
                                      ieftin. Organizîndu-şi munca pe        panii, tinerii din Ocolişu Mic                                 sărbătorit înfiinţarea      dere de pe Ungă Combinatul si­                  împărţind „Scinteia" în ilegali­
tuie un îndrumar preţios şi pen­      brigăzi, tinerii mineri ai Văii                                             întovărăşirilor zootehnice. Noua unitate              derurgic Hunedoara de a-şi ma­                  tate“. Dramatizarea, in inter­
                                      Jiului au reuşit să dea anul a-                  (Continuare în pag. 3-a)   socialistă din Furcşoara cuprinde 78                  nifesta şi pe tărimul artei, ca                 pretarea întregii formaţii, va fi
tru organizaţiile U.T.M. din re­                                                                                                                                        şi în producţie, recunoştinţa şi                ascultată de oamenii muncii din                                                                  SĂ REDUCEM
                                                                                                                                                                        dragostea faţă de făuritorii Ma­                Hunedoara, cu ocazia festivită­
giunea noastră.  /                                                                                                                                                      relui Octombrie.                                ţii închinate zilei de 7 Noiem­                                                                   preţui ie cost
                                                                                                                                                                                                                        brie.
   Nu există un singur domeniu                                                                                                                                             Sub îndrumarea instructoru­                                                                                                                   il contracţiilor!
ăl construcţiei socialiste ce se
desfăşoară în patria noastră pe                                                                                                                                                                                                                                                                                             Timp de două zile, sala noului
plan politic., economic şi cultu­                                                                                                                                                                                                                                                                                        club din Hunedoara a găzduit
ral, în care să nu fi fost folosite                                                                                                                                                                                                                                                                                      ingineri şi tehnicieni de la im­
din plin şi cu rezultate dintre                                                                                                                                                                                                                                                                                          portantele şantiere de construc­
cele mai bune experienţa valo­
roasă şi rezultatele obţinute în
construirea socialismului de că­

tre Comsomolul sovietic. Tinerii                                                                                                                                        lui Pavel Grişan, colectivul tea­                       MARIA STOICA ţii din regiunea noastră. Au ve­

noştri citesc cu pasiune broşu­                                                                                                                                                                                                                                                                                          nit aici pentru a discuta una din­

rile care vorbesc despre metode­                                                                                                                                        -L--a-----i-n--vvamimtmauatţmaiţam—A s»o¦nmcMiia ţ| ie»*i...—.d1. e¦¦¦p r...i.e....t..e...n....i.e......s...o...v....i.e t..o...-..r...o m în ă  tre cele mai importante proble­
le de muncă înaintate ale cons­                                                                                                                                                                                                                                                                                          me care se pun în faţa con­

tructorilor comunismului, despre                                                                                                                                             O delegaţie a R.P.R. a plecat                                                                                                               structorilor şi anume reducerea
avîntul lor entuziast în lupta                                                                                                                                                          in II. R. S. S.                                                                                                                  preţului de cost atît Ia lucrările
pentru traducerea’ în viaţă ă sar­                                                                                                                                                                                                                                                                                       social-culturale cît şi la con­
cinilor trasate de P.C.U.S.                                                                                                                                                Duminică dimineaţa a părăsit trescu, directorul Institutului de                                                                               strucţiile cu caracter industrial.
                                                                                                                                                                        Cgpitala, îndreptîndu-se spre aită plastică „Nicolae Grigores-                                                                                   La sesiunea ştiinţifică organizaiă
  Numeroşi tineri din regiunea                                                                                                                                                                                                                                                                                           de filiala A.S.I.T. Hunedoara
noastră au cunoscut la faţa lo­

cului felul cum muncesc şi în­                                                                                                                                          Moscova, o delegaţie care, la in­               cu“, Gheorghe Petroiu, directo­                                                                  s-au prezentat referate în care au
vaţă tinerii sovietici, studiind şi                                                                                                                                     vitaţia Asociaţiei de prietenie so­             rul general al uzinelor „Repu­                                                                   fost dezbătute în amănunţime
perfecţionîndu-se profesional în                                                                                                                                        vieto-romînă, va participa la                   blica“ din Bucureşti, şi Ion Mo-                                                                 realizările constructorilor de pî-
patria socialismului victorios. In-                                                                                                                                     manifestările prilejuite de sărbă­              raru, secretar al Consiliului Ge­                                                                nă acum şi metodele care au
toreîndu-se în ţară, ei aplică şi                                                                                                                                       torirea zilei de 7 Noiembrie în                 neral A.R.L.U.S.                                                                                 fost folosite în special pe şan­
traduc în viaţă cele învăţate,                                                                                                                                          Uniunea Sovietică.                                                                                                                               tierele din Hunedoara şi Valea
împărtăşind în acelaşi timp tine­                                                                                                                                                                                                                                                                                        Jiului, centre unde se construieş­

retului nostru din nesecata ex­                                                                                                                                            Din delegaţie iac parte tova­                   In aceeaşi zi delegaţia a so­                                                                 te cel mai mult.
                                                                                                                                                                        răşii : acad. Vasile Mîrza, pro­                sit la Moscova. Membrii dele­                                                                       Scopul sesiunii a fost ca pe
perienţă sovietică. . Utemistul                                                                                                                                         fesor la Institutul medico-farma-               gaţiei au fost întîmpinaţi de G.
Faur Sabin, de pildă, inginer la                                                                                                                                        ceutic din Iaşi, membru în Con­                 G. Sotnikov, vicepreşedinte al                                                                   baza rezultatelor şi metodelor
Oţclăria Siemens Martin din                                                                                                                                             siliul General A.R.L.U.S., condu­               Consiliului Economiei Naţionale                                                                  folosite să se descopere noul,
                                                                                                                                                                        cătorul delegaţiei, acad. Alexan­                                                                                                                acel factor care să contribuie la
Combinatul siderurgic Hunedoa­                                                                                                                                                                                                                                                                                           reducerea substanţială a preţului
ra, după un schimb de experien­                                                                                                                                                                                                                                                                                          de cost, sarcină izvorîtă din ple­
ţă făcut în Uniunea Sovietică

de numai cîteva luni, s-a întors               De curînd, 6 delegaţie de partid şi 'guvernamentală a 'Republicii Populare Romîne, în frunte cu iova-                    dru Codarcea, vicepreşedinte al                 al oraşului Moscova, de E. A.                                                                    nara Comitetului regional de
la locul său de muncă cu meto­        răşhl Gheorghe Glieorghiit-Def, a făcut o vizită în Republica Cehoslovacii                                                        Comitetului geologic, profesor ia               Vasiukova, vicepreşedinte al con­                                                                partid Hunedoara. La ora actua­
de noi în organizarea procesului                                                                                                                                        Institutul de petrol şi gaze din                ducerii Asociaţiei de prietenie                                                                  lă, în afară de continuarea în
                                              Clişeul nostru înfăţişează iui aspect din cctjlntl convorbirilor. 'pe 'câriR.fe'prezjnlpnţii cejor două popoare prie­     Bucureşti, pictorul Retru Dumi-                 sovieto-romîne şi alţii.
de producţie, cu procedee lehno-      tene le-au purtat cu prilejul pcestei vizite,’                                                                                                                                                                                                                                               (Continuare în pag. 2-a)
   93   94   95   96   97   98   99   100   101   102   103