Page 99 - 1958-10

Pasri 2
SLASOJILAMA m\E îl& H). Ml C.
TOŢI COMUNIŞTII STUDIAZĂ
li InvâtâmînÎQl ic partid
Pregătirea minuţioasă a învăţamin-
tului de partid din acest an a preo­
cupat îndeaproape organizaţia de ba­
ză de la secţia sculărie din cadrul
U.M. Cugir. Încă în urmă cu două
luni s-a trecut la cuprinderea în în-
văţămîntul de partid a tuturor mem­
brilor şi candidaţilor de partid. Cu
toţi aceştia, s-a stat de vorbă şi, în
raport de cunoştinţele lor, de nivelul
politic, avîndu-se totodată în vedere
şi dorinţa fiecăruia, au fost înscrişi
în una din formele de învăţămînt ca­
re s-au organizat aici.
Pe lingă membrii şi candidaţii de
partid au mai fost cuprinşi în cercuri
şi cursuri şi un număr însemnat de
tovarăşi din activul fără de partid
A apărut numărul 10
al carnetului agitatorului
Carnetul agitatorului tir. 10,
editat de secţia propagandă şi
agitaţie a Comitetului regional
de partid, cuprinde u>n număr
însemnat de materiale privind
'problemele cele mai actuale ale
muncii politice de masă.
Editorialul — Luna marii
prietenii — semnat de too. Au­
rel Bulgărea, secretar al Comi­
tetului regional de partid, este
închinat sărbătoririi lunii prie­
teniei romîno-sovietice. Artico­
lul subliniază în mod deosebit
legăturile de prietenie care s-au
statornicit între poporul romîn
şi sovietic, ajutorul armatei so­
vietice pentru eliberarea jării de
sub jugul fascist, ajutorul so­
vietic dat pentru refacerea şi
dezvoltarea economiei naţionale,
pentru industrializarea tării,
pentru construirea socialismu­
lui în ţara noastră.
Sînt scoase în evidenţă suc­
cesele obţinute de poporul nos­
tru in dezvoltarea industrială a
ţării, ca urmare a ajutorului
multilateral şi dezinteresat al
Uniunii Sovietice.
In acest număr se publică şi
materialul: „Instruirea noilor lele publicate in carnetul agita­
birouri ale organizaţiilor de torului nr. 10 care le va ajuta
bază în problemele muncii poli­ in desfăşurarea muncii politice
tice de masă — sarcină urgen­ de masă in scopul înfăptuirii
tă", semnat de tov. Vilhelm sarcinilor ce le stau in faţă.
Săptămîna economiei
Anul acesta, săptămîna economiei la
Petroşani se va desfăşura între 23-30 no­ sucursalei au primit fiecare cite un ghi-
iembrie sub lozinca : „Fiecare cetăţean
un depunător activ la C.E.C.“.
Colectivul de muncă al sucursalei
C.E.C. Petroşani este hotărît să trans­
forme această lozincă în realitate. Cu
ajutorul organelor locale s-au luat o
serie de măsuri pentru buna organi­
zare şi desfăşurare a acestei săptămîni.
împreună cu conducătorii de întreprin­
deri, s-a analizat activitatea ghişete-
loi şi s-au întreprins o serie de ac­
O0 OOOC»OQOQOOaOOeOOOOC>CXîOOOQQOCOaOOOaCXX»OOCX5!XXîOOOsOQOOa}C©3O Q C e ^
De curînd, în sala de şedinţe a
spitalului unificat din oraşul Deva
s-a desfăşurat lucrările plenarei "co­
mitetului regional de cruce roşie. Cu
această ocazie s-a analizat munca
t desfăşurată de organizaţie, de la
Congresul crucii roşii din 1956 şi pî­
nă astăzi.
Referatul despre activitatea comite-' selor şi intervin cu promptitudine în
tului regional a fost prezentat de că­
tre tov. dr. Simion Gotta preşedin­
tele comitetului regional de cruce ro­
şie.
In referat, s-a arătat că în ultimul
timp în regiunea noastră s-au obţi­
nut frumoase rezultate în direcţia e-
ducării sanitare a maselor, precum şi
în direcţia asigurării bazei materiale
a asistenţei sanitare în generai.
Printre aceste realizări se poate
scoate. în evidenţă creşterea număru­
lui de medici şi a membrilor orga­
nizaţiei precum şi creşterea număru­
lui de paturi din unităţile sanitare.
A crescut în această perioadă şi nu­
mărul absolvenţilor cursurilor sani­
tare de masă cu peste 22.000. S-a
relevat, aportul pe care-1 aduc în a-
sigurarea "asistenţei medicale a oame­
nilor muncii posturile sanitare din în­
treprinderi, cartiere şi sate, care au
crescut de la 385 cite erau în 1956
la 882. Aceste posturi sînt deservite
acum de peste 3.000 activişti voluntari
absolvenţi ai cursurilor G.P.A.S., ai
cursurilor sanitare săteşti şi anti
T.B.G.
O contribuţie deosebită au adus-o şi
posturile sanitare de prim ajutor de
la ariile de treier. Numai între anii
1956—1958 aii funcţionat jge ariile din
de pe lingă organizaţia de bază pre­
cum şi cadrele cu muncii de răspun­
dere din secţie. Aşa se face că în
acest an la cercurile de economie po­
litică anul II, Istoria P.M.R., Istoria
P.G.U.S., cursul seral anul II şi la
cercul de studiere al Statutului P.M.R.,
vor studia un număr de peste 140 to­
varăşi.
Conducerea cercurilor şi a cursurilor
de învăţămînt a fost încredinţată ce­
lor mai bine pregătiţi membri de
partid ca Nicolae Suoiu, Cornel Oni-
ga, Traian Mihu şi alţii.
Prima lecţie a fost expusă în toate
cercurile şi cursurile cu prilejul des­
chiderii învăţămîntului în toate for­
mele.
Neagu, secretar al Comitetului
raional de partid Petroşani, ca­
re scoate în evidenţă necesita­
tea instruirii operative, fără în-
tirziere, a noilor birouri ale or­
ganizaţiilor de bază şi indică
felul cum să se facă această in­
struire şi in ce probleme. A-
cest articol constituie un îndru­
mar în munca organizaţiilor de
partid în organizarea şi desfă­
şurarea muncii politice de masă
în scopul traducerii in viaţă a
sarcinilor ce le stau în faţă.
In acest număr se mai pu­
blică materialele: „Chezăşia
dezvoltării patriei noastre pe ca­
lea socialismului" — convorbire
a agitatorului. Dumitru Bărboi,
despre prietenia romino-sovie-
tică, rubrica intitulată „In in­
dustria siderurgică se poate ob­
ţine o productivitate mai ridi-
caiă“ şi alte materiale care
popularizează metodele şi ex­
perienţa pozitivă a agitatorilor
in desfăşurarea muncii politice
de masă.
Recomandăm tuturor organi­
zaţiilor de partid, agitatorilor
să studieze cu atenţie materia­
ţiuni pentru activizarea lor. Salariaţii
şet C.E'.C. de pe lingă întreprinderile
de care vor răspunde pînă la .10 noiem­
brie. Aceştia vor sta de vorbă cu sa­
lariaţii întreprinderilor pentru a-i lămu­
ri să devină depunători la C.E.C. în­
treprinderile din Petroşani holărîle să
realizeze sarcinile ce şi le-au trasai
pentru săptămîna economiei sînt : Au­
tobaza combinat, I.R.T.A., I.F.E.T, Fi­
latura t.upeni, Uzina electrică Petro­
şani etc.
Muncii sanitare să i se dea
0 deosebită
regiune un număr de 887 posturi sa­
nitare de prim ajutor. De asemenea,
la ora actuală, există în regiune 110
grupe sanitare "care aduc un aport
deosebit la educarea sanitară a ma­
rezolvarea diferitelor oazuri urgente.
Aceste grupe au dovedit o bună pre­
gătire sanitară şi cu ocazia numeroa­
selor concursuri organizate în raioane
şi regiune
In această direcţie, este demnă de
remarcat activitatea grupei sanitare
din Zlatna condusă de tov. Cornelia
Pop care deţine drapelul de grupă
fruntaşă pe regiune. Au mai fost evi­
denţiate şi grupele sanitare de la uzi­
nele „Victoria“-Gălan, U.M. Gugir,
mina Aninoasa şi altele.
Mult a fost apreciat de către ple­
nară gestul patriotic al celor 4.862
donatori de sînge din regiune. De
la aceştia s-au recoltat în ultimii doi
ani cea. 4.000 litri sînge care a fost
folosit pentru salvarea multor vieţi o-
meneşli. Printre cei mai constanţi do­
natori de sînge se numără tov. Avram
Vîrtop, muncitor din. Valea Jiului şi
Nicolae Cobari din Hunedoara caro
au făcut între 18 şi 40 donări de
sînge. Pentru această fapte patriotică
ei, ca şi mulţi "alţi donatori de sînge
’ m&MVE B o w A h tsm m i
jgSiBrecgig*Fr-sgz?=E=ssa;
[A. NANU - ALBERT D0RER<
( Col. Maeştrii Artei 0-
nlversale)1
Scurta monografie asupra \
vieţii şi creaţiei pictorului şi'
graficianului german Albertţ
Diirer (1471-1528), — în per-'
soana căruia germanii recu-
^nosc pe cel mai mare artist'
/ al lor, — este însoţită de re­
produceri în alb — negru ale]
operelor acestuia.
52 pag. Iei 10.
1. KOLPINSKI — 1VAN
D1M1TRIEV1CÎ SADR
Monografia înfăţişează evo-i
luţia artistică a scluptoruluit
sovietic Sadr. Autorul deter-ţ
mină locul important pe care,
l-a ocupat Sadr în istoria ar-]
tei sovietice. De asemenea co-(
mentează pe larg valoarea i-<
deologică şi estetică a operei*
sculptorului, specificul perso­
nalităţii sale creatoare, pre­
cum şi însemnătatea pe cărei
o are pentru contemporaneita-S
te moştenirea artistică lăsataf
de el.
însoţită de numeroase ilus-i
traţii, monografia este de real'
folos pentru specialişti, dări
prezintă interes şi pentru ma-j
rele public.
194 pag. plus 34 reprodu-J
ceri în alb-negru lei 25
SE ÎNTREC
(Urmare 'din pag, I-â)
o mică diferenţă de schimbul fruntaş.
In luna aceasla însă am avut emoţii
mari. Pînă la jumătatea ei am fost
pe ultimul loc. Fuseserăm inirecuţl şi
de schimbul condus de Ioan Căbufâ.
Eram ameninţaţi să rămânem mult în
urmă. 'Munci a trebuit să ne aşezăm
şi mal serios pe treabă. Mecanicul
principal Simion Şandru de pe maşina
3, Nicolae Coclita, uşier tot la maşina 3, întrecerea este tot pasionantă. Ducem
Dumitru 'Aur, uşier la maşina 2, me­
canicii Mihai Bădica şi ioan Moldo-
van, in fine toţi, au pus în foc ioată
priceperea şi voinţa lor. Abia dincolo
de jumătatea lunii am putut trece pe
din regiune, au fost distinşi de Co­
mitetul Central de cruce roşie cu in­
signa „Donator de sînge de onoare“.
In ultimii doi ani organizaţia de
cruce roşie a acordat o atenţie deo­
sebită şi muncii sanitare în rîndul e-
levilor prin înfiinţarea de posturi sa­
nitare în fiecare şcoală.
Lucrările plenarei
comifefulu! regional de
Cruce roşie
Din raportul prezentat au mai reieşit
şi alte realizări care au determinat
ridicarea prestigiului organizaţiei dc
cruce roşie în rîndul maselor de oa­
meni ‘ai muncii.
Trebuie arătat însă că mai persistă
încă în diferite sectoare de activitate
lipsuri cc trebuie imediat remediate.
Aceste lipsuri au fost combătute cu
tărie dc către participanţii la discuţii.
Astfel, s-a arătat că, comitetul oră­
şenesc dc Cruce roşie Deva, nu s-a
preocupai în suficientă măsură de or­
ganizarea grupelor sanitare, acestea
fiind încă neinstruite şi cu o compo­
nenţă ncdcfiiiilivală.
Slab organizate sînt şi unele cercuri
CE FACi CU TIMPUL TĂU LIBER?
Carîea, prietenul cel mai
apropiat al fiecărui tînăr
Am oitlt cu viu interes' articolul
„Ce faci cu timpul tău liber ?“ apă­
rut zilele trecute în ziarul „Drumul
socialismului". Articolul m-a impre­
sionat în mod deosebit. (Sa bibliotecar,
mă oblig să arăt felul oum munceş­
te colectivul bibliotecii noastre pentru
îndrumarea lecturii tineretului.
Gazul tînărului Niou, despre oare Slavici, Cezar Pctrescu, Petre Dumi-
se vorbeşte în ar- .-------------------------------------------------- triu, Dickens etc.
PE TEMEticol, nu este unicul
din regiunea noas- DE EDUCAŢIE
tră. Cîţlva din aceş ao©aaeo«eooQBO*080seoaeaaoooso$oos«i cit şi de Iulian
tia există şi în raionul Petroşani, iro-
sindu-şi timpul liber prin citirea di­
feritelor maculaturi şi colecţiile oelor
„15 lei".
Vina faţă de aceşti tineri 6 poartă
în primul rînd părinţii lor, apoi pro­
fesorii, noi bibliotecarii şl organiza­
ţiile U.T.M. pentru că nu !-am îndru­
mat la timp spre o lectură sănătoasă.
Din miile de cititori ai bibliotecii ra­ l-a acumulat, i-a ajutat a se situa
ionale Petroşani, 1.000 sînt tineri în­
tre 8 şi 18 ani. Toţi citesc ou multă
dragoste cărţi beletristice, tehnice şi
ideologice. Pentru a ilustra cît mai
mult cum au îndrăgit tinerii şi oa­
menii muncii din oraşul Petroşani
cartea, e suficient să arăt că în anul
acesta la biblioteca noastră s-au citit
32.789 cărţi şi broşuri. Din acestea,
10.877 cărţi iu fost de literatură pen­
tru tineret. Printre cititorii cei mai
activi se numără tineri de diferite
cocsam ii
locul 11 insă ki o mică diferenţă de
schimbul Uli Ioan Căbuţă. Ca să-l
mat ajungi pe Drîmbăreanu este a-
proape imposibil. Prea s-a distanţat,
lupta pentru locul II.
Cam atît a spus inginerul 'Arde­
leana şi a plecat să vadă ce mal fac
oamenii, cum muncesc. Se vedea de
departe că cei din schimbul tineretu­
lui nu erau in apele lor. Erau necă­
jiţi. Chiar ei recunosc că n-au muncii
aşa cum ar fi putut. Acest lucru a
trezit însă in fiecare om dorinţa de
a face totul ca să cîşiige cît mai
multe puncte. Ei ştiu munci. Şi nu
se ştie cum va fi pînă Ia urmă...
Sub îndruma­ faciii» inportant în îndeplinirea plai
rea Iov. Deside-
riu Sulo, pio­
nierul Tiberiu
Zsok din clasa
VI-a a şcolii
medii maghiare
din Deva, înva­
ţă să minuiască
pila, la orele
practice de ate­
lier.
dc citit care îşi duc încă activitatea
în mod formal, atrăgînd numai un
număr restrîns de participanţi. , Mai
sînt încă multe de făcut şi pentru pu­
nerea la punct a posturilor sanitare
din sectorul agricol. Acestea nu acti­
vează conform instrucţiunilor iar do­
tarea lor lasă de dorit.
G mare parte din aceste lipsuri se
datoresc şi faptului că legătura orga­
nizaţiilor de cruce roşie cu sfaturile
populare şi celelalte organizaţii de
masă este încă slabă şi sporadică.
In planul de măsuri adoptat de
plenară sînt prevăzute sarcini pentru
remedierea acestor lipsuri. Astfel, pe
lingă sarcina de creştere a număru­
lui de membri ai organizaţiilor de
cruce roşie s-ă subliniat necesitatea
creşterii în următorii doi-trei ani a
numărului de absolvenţi ai cursurilor
sanitare de masa cu încă 40.000, a
grupelor sanitare cu încă 50 şi a
posturilor sanitare cu încă 918.
Uh accent deosebit va trebui pus
pe organizarea de caravane sanitare
în satele lipsite de asistenţă medica­
lă permanentă şi îri special în sec­
toarele forestiere
vîrste, pentru bare cartea constituie o
adevărată hrană sufletească. Aşa do
pildă, Iaan Buturoagă, în vîrstă de 18
ani, strungar la CI.R.U.M. Petroşani,
doreşte să devină om cult | îl intere­
sează atît clasicii literaturii noastre cit
şi ai literaturii universale, ©perele lui
sînt bine cunoscute partamente care să coste sub
de Ioan Buturoagă
Marou, elev la şcoala metalurgică din
Petroşani. Cititoare active ale bibliote­
cii noastre sînt şi elevele Mihaela
Irimescu şi Gabriela Iacobic de la
Şcoala medie mixtă nr. 1 din Petro­
şani. Gabriela Iacobic are preferinţe
pentru literatura universală şi sovie­
tică şi citeşte cu însufleţire opere de
Fedin, Gorki, 6mirnov, Diderot etc.
Bogatul bagaj de cunoştinţe pe care
printre elevii fruntaşi la învăţătură.
Pentru a forma gustul viitorilor
noştri cititori, biblioteca din Petroşani
se preocupă îndeaproape de cele mai
tinere cadre. Cu ajutorul nostru, Ma­
riana Gorodi, elevă în clasa Vl-a, a
citit în acest an 96 cărţi de diferite
genuri, pe tema cărora ea îşi întoc­
meşte caietul de lecturi particulare.
Unii părinţi iasă educarea copiilor
doar pe seama învăţătorilor şi profe­
sorilor. Acest lucru e complect greşit
deoarece această educaţie trebuie îm­
binată acasă, la şcoală şi în bibilio-
tecă.
Cadrelor didactice, nouă biblioteca­
rilor, organizaţiilor U.T.M., ne revin
sarcini importante în popularizarea
literaturii noi, care sădeşte în sufletul
tineretului dragostea de muncă, cura­
jul. cinstea şi respectul faţă de om.
Cartea este prietenul cel mai apro­
piat al fiecărui tînăr. Ea contribuie în
mod nemijlocit la plămădirea conştiin­
ţei şi la formarea caracterului omu­
lui de tip nou.
R. BALŞAIM
responsabilul bibliotecii
raionale Petroşani
Metodele înaintate de muncă
Bilanţul trimestrului III s-a
încheiat cu rezultate frumoase şi
la fabrica „Ardeleana" din Alba
îulia. Astfel, valoarea producţiei
globale a fost depăşită cu 1,31
ia sută, iar planul Ia total în­
călţăminte a fost realizat în pro­
porţie de 101,99 Ia sută. De a-
semenea, pe sortimente, sarcini­
le planificate au fost depăşite.
De pildă, la încălţăminte femei
s-a realizat un plus de 1,43 la
sută, iar la încălţăminte pentru
copii s-au livrat unităţilor de
desfacere cu 2,35 la sută mai
mult, decît prevedea planul. Tot
în această perioadă colectivul
2L7t>t>OOOCOD<XXX)OOOOOCOO©OOC
Iri cadrul discuţiilor ce" "au avut loc
în plenară, un mare număr de vor­
bitori au arătat realizările obţinute în
sectoarele lor de muncă şi metodele
folosite pentru îmbunătăţirea activităţii
de cruce roşie. Astfel dr. Eugen Stă-
nescu, preşedintele Cornitelului raional
de cruce roşie Petroşani a arătat că
succesele obţinute în munca sanitară
în Valea Jiului se datoresc unei strîli­
se împletiri între formele de atra­
gere în munca sanitară şi producţie.
El ă arătat că trebuie mai judicios
folosite instructajele, convorbirile, mo­
mentele sanitare la microfon, panou­
rile, expoziţiile, caravanele, fluturaşii
şi conferinţele. Vorbitorul a propus
plenarei folosirea metodei întrecerilor
de exerciţiu între grupele sanitare din
diferite mine, astfel ca ele să fie obiş­
nuite cu acţiunile de intervenţie ne­
prevăzute.
Propuneri utile în cadrul discuţiilor
au făcut şi tovarăşii: dr. V. Rusu,
Tăiţă Lupea şi alţii oare au subliniat
îri cuvîntul lor necesitatea unei lupte
susţinute împotriva alcoolismului şi
rozătoarelor care, în acest anotimp,
sînt duşmanii cei mai activi.
Plenara comitetului regional de "cru­
ce roşie a constituit un bun prilej de
analiză a activităţii sanitare din re­
giune şi de luarea" unor măsuri me­
nite să determine o îmbunătăţire sim­
ţitoare a muncii prin antrenarea între­
gului colectiv sanitar de masă la rea­
lizarea sarcinilor încredinţate de par
tid şi guvern.
mpnpac %
al corssfrueftiler
(Urmare din pag. I-a)
acelaşi ritm a lucrărilor pentru
asigurarea de locuinţe conforta­
bile oamenilor muncii, se pune
problema ca acestea să fie cît
mai frumoase şi la un preţ de
cost redus. Important este de a-
rătat faptul că, prin discuţiile
purtate şi prin propunerile aduse
s-a ajuns Ia concluzia că în re­
giunea noastră se pot construi a-
50.000 lei unul.
Mai trebuie arătat că atît refe­
ratele cît şi cei care au luat par­
te la discuţii au dezvăluit cu cu­
raj lipsurile existente, măi ales
în ce priveşte organizarea şan­
tierelor, calitatea proiectelor, fo­ fost notate cu atenţie, iar la sfîr-
losirea celor mai eficace metode
de lucru etc. Cum e şi firesc, au
existat şi păreri diferite pe mar­
ginea unor referate şi mai ales
asupra celui prezentat de Trus­
tul 7 construcţii Pclroşani. Toţi
au fost de acord că mcto’da nouă
de pe şantierul experimental din
Petroşani pentru construirea de
Pregătirile de iarnă
Pe şantierele de construcţii
ale grupului 1 şantiere din ca­
drul Trustului 4 construcţii Hu­
nedoara, se fac ultimele pregă­
tiri pentru buna desfăşurare a
lucrărilor in timpul iernii.
Ga primă măsură, s-a căutat
a se executa în timpul favora­
bil rămas o serie de lucrări ca­
re să favorizeze predarea obiec­
telor sau continuarea lucrărilor
în timp. Dintre acestea amin­
tim : alimentarea cu apă la o
serie de blocuri, ultimele lucrări
de terasamente la parcul-restau-
rant etc.
In 'perioada de iarnă se va
executa ridicarea in roşu a 7
blocuri, şi. se vor finisa alte 7
blocuri. Pentru a se asigura o
producţie normală, s-a executat
o staţie ele betoane şi mortare
şi de încălzire a agregatelor
prevăzută cu cuptor „Slzov",
lucrare proiectată de irig. Ştefan
Fira şi executată sub suprave-
fabricii a realizat economii în­
semnate la materia primă. Prin-
tr-o croire raţională a Feţelor de
pantofi, s-au putut economisi
10.055 de dm. pătraţi de piele,
cantitate din care se pot confec­
ţiona 763 perechi pantofi femei.
Succesele acestea însemnate
dobîndite de colectivul fabricii
Din experienţa
colectivelor îruntaşe
„Ardeleana" din Alba Îulia în
trimestrul Iii, se datoresc unei
mai bune organizări a procesu­
lui de producţie, întrecerii socia­
liste care a cuprins majoritatea
muncitorilor, grijii permanente
de care se bucură muncitorii
pentru ridicarea calificării etc.
Dar ponderea cea mai mare în
depăşirile de plan menţionate
mai sus, au avut-o metodele a-
vansate de muncă.
La fabrica „Ardeleana" din Al­
ba Îulia, majoritatea muncitori­
lor aplică una sau mai multe
metode avansate. De o deosebită
atenţie se bucură iniţiativa lui
Nicolae Militam. Mai mulţi mun­
citori printre care şi Gheorghe
Dumitru, Ana Moldovan, Antenia
Haţegan şi alţii, aplicînd această
iniţiativă obţin randamente supe­
rioare faţă de vechiul procedeu,
de croire pe mese orizontale.
Croind pe pupitre înclinate, se
reduce considerabil numărul miş­
cărilor şi se cîştigă timp preţios.
Ana Moldovan şi-a depăşit astfel
planul pe luna septembrie cu 7
la sută, Gheorghe Dumitru cu
4 la sută iar Antenia Haţegan
cu aproape 4 Ia sută.
De asemenea, mai multe me­
tode sovietice, printre care aceea
a controlului inter faze iniţiată
de Lidia Savelieva şi de econo­
misire complexă a materialului, a
Lidiei Corabelnicova, au dat re­
zultate deosebit de însemnate.
De pildă, aplicînd controlul inter
faze, o seamă de muncitori prin­
tre care şi Maria Ciulea şi Leon-
tina Geomolean din secţia cusut,
Nicolae Dăian de la stanţă, Va-
sile Trifan de la tălpuit şi F.ca-
terina Vînt de la secţia de fini­
sat, au obţinut în ultima lună a
trimestrului 111 indici de calita-
case în şir din beton uşor mono­
lit, turnat în cofraje de alumi­
niu, reprezintă noul şi că con­
stituie o metodă bună de redu­
cere a preţului de cost pe apar­
tament şi realizarea lucrărilor în-
tf-un timp mai scurt. Au existat
însă discuţii asupra faptului
dacă această metodă poate fi
sau nu generalizată. Discuţii
s-au purtat în jurul majorităţii
metodelor dc lucru în construc­
ţii ajungîndu-se la un punct co­
mun consemnat şi aprobat ca
fiind bun de către participanţii
!a sesiune. Propunerile ingineri­
lor şi tehnicienilor în legătură
cu sarcina ieftinirii lucrărilor a-<
tît în construcţiile social-cultu-
rale cît şi la cele industriale au
şitu! sesiunii s-a dat spre apro­
bare o rezoluţie.
Amănunte despre lucrările se­
siunii ştiinţifice a constructori­
lor din regiunea Hunedoara ci­
tiţi într-un număr viitor al zia­
rului nostru.
gherea maistrului de şantier
ioan Bofan.
Staţia va asigura morta­
rul şi betonul necesar lucrărilor
ce sînt de executat şi care re­
prezintă cantităţi importante
( peste 38.000 m. p. tencuieli,
3.000 m. c. zidărie, 4.200 m. p.
pardoseli de ciment şi mozaic,
2.000 m. c. betoane).
De asemenea, s-au terminat
lucrările de revizuire a liniei
decovil care deserveşte şantie­
rul, întrucât mortarul şi beto­
nul se vor transporta de la
staţie Ia locul de punere în ope­
ră cu vagonete.
Pentru asigurarea condiţiilor
de lucru în inferior s-a început
montarea timplăriei la golurile
de uşi şi ferestre, pentru ca ast­
fel să se poală încălzi încăpe­
rile şi condiţiile de lucru să ţie
favorabile.
NICOLAE HOB1NCU
1
te foarte buni. Ei şi-au îmbună­
tăţit calitatea lucrului executat
cu 1,8 — 3 la sută.
Metoda Lidiei Corabelivu/i se
aplică în toate secţiile care au
posibilitate să economisească
piele. în special însă, este apli­
cată de colectivul de muncitori
ai secţiei de croit. Afuncitoarea
Ana Moîdovan din această sec­
ţie, croind raţional, după şablon,
a realizat numai în luna septem­
brie economii la piele în valoa­
re de 962 lei. La fel, economii
însemnate la piele, au obţinut
lună de lună şi Gheorghe Dumi­
tru, Antenia Haţegan. Împreună,
ei au economisit piele în valoa­
re de 958 lei. Pe întreaga fabri­
că, după cum am mai amintit,
în trimestrul HI s-au economi­
sit 10.055 dm. pătraţi de piele.
Poate că rezultatele amintite
n-ar fi atît de frumoase, dacă
de aplicarea şi extinderea meto­
delor avansate nu s-ar ocupa în­
deaproape atît conducerea fabri­
cii cît şi organizaţia de partid
şi comitetul de întreprindere. In
această direcţie, au fost organi­
zate consfătuiri şi schimburi de
experienţă în fabrică. Muncitorii
fruntaşi au fost solicitaţi să Îm­
părtăşească din experienţa lor în
aplicarea metodelor avansate iar
comitetul de întreprindere a or­
ganizat mai multe conferinţe cu
caracter tehnic. De asemenea,
conducerea fabricii a creat con­
diţiile materiale necesare extin­
derii metodelor avansate. De pil­
dă la secţia de croit, în prezent,
toţi muncitorii lucrează la pupi­
tre înclinate, după metoda Ini
Nicolae Militam.
Faptul că prin aplicarea corec­
tă a numeroase metode avansa­
te colectivul fabricii „Ardeleana"
din Alba îulia se situează prin­
tre colectivele fruntaşe din aceas­
tă ramură, poate constitui un
exemplu demn de urmat. In vi­
itor, muncitorii acestei fabrici,
tot pe baza aplicării metodelor
avansate şi a altor măsuri pe
care le ia în permanenţă condu­
cerea fabricii, sînt botărîţi să-şi
sporească realizările.
P. GEORGESCU