Page 1 - 1958-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢl-VA! m Ai

'¦wv’v
-

Anuí X Nr. 1204 Sîmbătă î noiembrie 1958 4 pagini 20 bani

N c ira iE Cifre şi lupte

de la mina Aninoasa

0 Datorită hărniciei şi elanu­

lui ce-i caracterizează, minerit

de la exploatarea Ani-noasa a-u

In contul anului Siderurgiştii hunedoreni reuşit să realizeze cu succes sar­
cinile planului. De la începutul
viitor continuă şirul succeselor anului şi pînă in prezent colec­
tivul minei Aninoasa a extras
30 octombrie. La intrarea în 16.354 tone de cărbune in afara

şut, minerii din schimbul II al sarcinilor de plan.
sectorului II de la mina Petri -
la, s-au strîns într-o scurtă con­ HUNEDOARA (de (a subredacţia noastră voluntară). ] ? ?ir— W t- Oraşul Chorzow }
sfătuire. Inginerul Emil Mur u, din R. P. Polonă, J
şeful sectorului, a avut cu ei o Zi de zi întrecerea socialistă în cinstea lui 7 Noiembrie a - 1 • Cel mai mare sector ai mi­ !NV A Ţ A M este cunoscut in J
scurtă convorbire: rdlunpcpe nmuimmpe ş«ii ci-iiîfir-ep nnonii pnpe gCTrariflifcirunll drlpe nprroordliuiic'tţÎiAe. întreaga lume ca
nei — colectivul sectorului I — din experienfa proprie un puternic centru |
— După calculele operative, industrial. Oţelăria „Kosciu-
La secţia a Il-a furnale a Combinatului siderurgic din Hu- se află în prezent in fruntea în­ szko“ din Chorzow a cunos­
avem toate şansele ca plnă la cut o mare dezvoltare in anii
sfârşitul schimbului III să reali­ ( nedoara, brigăzile prim-topitorilor Alexandru Comşa şi Ştefan) trecerii ce se desfăşoară în cin­ puterii populare.
zăm planul anual. De aceea, IN FOTO: Qepozitul de U- \
cred că e bine să ne mobilizăm (. Domocoş de la furnalul nr. 5, au dat peste plan 24G.tone fontă, 1 stea zilei de 7 Noiembrie. Intre tiii ferate produse la oţelăria
toate forţele. „Kosciuszko".
f iar brigăzile prim-topitorilor Nicolae Costea, Gheorghe SchnelH 1—24 octombrie el a , scos la
Minerii au intrat apoi în şut. Luna
Munca a cunoscut un avînt de­ L şi Gheorghe Buderi, de la furnalul nr. G, au totalizat cantita- ^ ziuă în afara planului 917 tone
osebit. In acea zi, minerii din
sectorul II au realizat cea mai [ tea de GIG tone fontă peste plan. ¦) de cărbune. Această frumoasă
mare producţie.
[ ezuliate demne de remarcat se obţin şi în cadrul secţiei me-1 cantitate se adaugă la acele Cît mai multe arături de tîrziat mult însămînţările din e-
toamnă ! O cerinţă a agrotehni­ poca i-a (mazărea, griul de pri­
C canică. Şi de astă dată, strungarul Chirilă Daniel şi g ă u -1 6.129 tone pe care colectivul cii avansate, care ne pune la măvară). Lucrările de însămîn-
îndemînă mijloace şi metode.noi ţări au trebuit să fie făcute în
L rîtorul Sucfu Vintiiă, sînt în fruntea întrecerii socialiste, cu re a -3 sectorului I le-a extras în afara pentru a obţine recolte tot mai 2—3 zile. Avîrid terenurile a ra ­
bogate de pe ogoare. te din toamnă ne-a fost uşor.
[ lizări de plan de 109 şi respectiv 112 Ia sută. ' -j planului in primele 9 luni ale Am aplicat lucrările superficia­
Probabil unii ridică din li­ le. Cu grapa, cultivatorul şi po-
[ Printre fruntaşii zilei, la această secţie, de curînd şi-a îă-1 anului. nieri adueîndu-şi aminte că „pă­

Lcut apariţia un nou nume. Este vorba de tînărul Simion Go-1 ?

goaşă. Ei lucrează cu multă îndemînare la o raboteză. Pînă la jj 0 Cunoscind importanţa lu­

[•28 octombrie, el şi-a realizat planul de producţie în proporţie-j crărilor de pregătire pentru des­
chiderea zăcămintelor de căr­
In dimineaţa zilei de 31 oc­ [ de 101 la sută. j bune, minerii din sectorul V in­ rinţii şi bunicii lor nu prea fă­ lidiscul s-a trecut peste teren şi m arii prietenii
tombrie, cind s-a făcut calculul ceau arături de toamnă pentru însămînţările s-au făcut în timp
cantităţii de cărbune extrasă, t / ‘Consecvenţi angajamentelor luate în cadrul consfătuirii dej însămînţările din primăvară şi scurt, clar în condiţii bune. Solul

t V-» producţie, turnătorii din cadrul combinatului, nu-şi dezmint!
s-a constatat că minerii secto­ [ hotărârea lor de a atinge indici înalţi în bătălia pentru îndepli-^ vestiţii au depus eforturi susţi­ totuşi scoteau ceva recoltă“. Nu a fost aîînat. La fel am fost a-
-j nute pentru a da în folosinţă este îndreptăţii nimeni să aibă vantajaţi în ce priveşte însămîn- Serbarea prieteniei
rului II au realizat planul pe [ nirea şi depăşirea sarcinilor de plan.
înainte de termenul prevăzut, această reţinere, ..... ...................... ............... ţarea porumbu­
1958, că au dat totodată pri­ ^ Pînă la cunoaşterea rezultatelor definitive pe lună octom- -j lucrările de pregătire încredin­ întrucît S'a ^ f «M W llCA nmstatat practic im­ n cadrul Lunii prieteniei romî­
mele 50 tone cărbune în contul ţate. In decursul celor 9 luni ca­ lui pe terenurile no-sovietice a avut loc de cu­
anului viiitor. t. brie, mai sînt puţine zile. Pînă în prezent pe primele locuri în ] re au tpecut din acest an, pla­ portanţa şi va­ :: rînd, în sala Teatrului de Stat
nul lucrărilor la metri liniari a loarea arăturilor U :•:• arate din toam- din Petroşani, o serbare a prie­
De la începutul anului şi pînă s întrecere se află turnătorii Beniamin Popa, cu graficul te a -) fost realizat in proporţie de ia»: nă. La aceste teniei. Cu această ocazie acto­
acum, minerii sectorului II au 101,03 la sută, iar la metri cubi jî culturi am obţî- rul Alexandru Jeîes a expus o
obţinut o creştere a productivi­ Mizat în proporţie de 130 la sută, Petru lierban, cu 112 la sută! în proporţie de 101,22 la sută. © IE conferinţă despre teatrul şi arta
tăţii muncii de 22,2 la sută, iar In aceeaşi perioadă economiile sovietică. ¦'
preţul de cost pe tona de căr­ Lşi Ioachim Spăriosu, cu 141 la sută. SUCIU ANDREI ^ la preţul de cost au atins suma c a m p a n ie La această serbare au parti­
bune a fost redus cu 5 lei. de 500.000 lei. In decursul ce­ cipat peste 350 de cetăţeni din
lor 9 luni au fost terminate o de toamnă. • !>••••• *'««•«»•O*« nut recolte mari. oraşul Petroşani.
Cuvinte de laudă pentru suc­ seamă de lucrări ca : suitorul
cesele obţinute se cuvin brigăzi­ de abataj-est Aninoasa pe o In ce constă această impor­ Grîul de primăvară de soiul Festivalul filmului sovie fie
lor de mineri conduse de Nico- lungime de 256 metri liniari.
1ae Cristea, Nicolae Păsărică, Lucrarea este betonată şi va îm­ tanţă ? „Seîkirk“ ne-a dat o recoltă de n cadrul Lunii prieteniei
Adalbert Kibedy, Gheorghe Cro­ bunătăţi. aerajul în blocul 1 re- romîno-sovietice, la Ani­
itorii precum şi tehnicienilor virul Aninoasa din sectorul II. In primul rîn d : arăturile de 2.500 kg. Ia h a ; de asemenea noasa a avut loc Festivalul fil­
Gheorghe Cenaru, Roman Ca­ S-a terminat de asemenea lu­ mului sovietic. Gu acest prilej,
zan, Ioan Buliga. crarea de cercetare la stratul 18 toamnă afinează solul, dîiid po­ am obţinut recolte mari la ha. locuitorii Aninoasei, au . putut
de la orizontul 8 Piscti pe o viziona o serie de filme, • pro­
înainte de termen lungime de 282 metri liniari. sibilitatea acumulării unei can­ şi îa cultura porumbului. ducţii. ale studiourilor sovietice.
Cei peste 3.400 spectatori au a-
LUPENI (de la subredacţia tităţi de apă ca rezervă ce asi­ Pe terenurile nearate în .toam­ predat deosebit producţiile:
noastră voluntară). Antrenat in „Batagaz", „Rîndunica“ şi „Co­
întrecerea, socialistă în cinstea gură plantelor însămânţate pri­ na anului trecut, situaţia s-a munistul
zilei de 7 'Noiembrie, colectivul
întreprinderii de explorări Lu- măvara, dezvoltarea în condi­ schimbat, însămînţările s-au Consfătei re

ţiuni optime în prima perioadă făcut cu mult mai tîrziu din cau­

a vieţii. ză că — aşa cum s-a arătat —

In al doilea rînd, prin arătu­ timpul a împiedicat efectuarea

rile de toamnă se distrug cui­ pregătirii terenului pentru însă-

burile unor dăunători şi buruie­ mînţări. Rezultatele s-au văzut.

nile care în situaţia rămî'nerii De pe suprafeţele cultivate în a-

pe pămîntul nearat, primăvara semenea condiţii, teren nearat,

ar putea inîecta culturile, provo- bolovănos, am realizat abia 500

cînd pagube mari. kg. grîu la ha., iar porumbul

O dată cu arăturile de toamnă a crescut rar, neuniform şi par­

peni a obţinut pînă acum reali­ se. pot aplica soiului îngrăsă- ţial compromis.
zări de seamă. Astfel, la. 14 oc­
tombrie sonda 5.354 şi-a reali­ Sub directa îndrumare şi con­ mintele fosfatice (superfosîatul) Din experienţa proprie ne-am Î eri după-amiazâ a avut loc
zat planul lunar, la 21 octom­ trolul tinărului inginer Ioan şi cele organice (gunoiul de convins de valoarea arăturilor în sala tehnicianului din
Peştişanu — setul sectorului — grajd), ca îngrăşămînt complex
şi cu acţiune îndelungată. de toamnă. Anul acesta nu vrem Combinatul siderurgic Hunerloa-

să rămînă nici o bucată de teren _ ra 0 consfătuire cu tem? :
brie a raportat îndeplinirea pla­ se lucrează intens la străpunge­ Arăturile adinei de toamnă care urmează să fie însămînţată ,Ge e nou în metalurgia sovie-
nului. sectorul Paroşeni-Vulcan, rea puţului auxiliar între ori­ sînt mijlocul sigur de obţinere în primăvară, nearată. Folosind tică“. La consfătuire au partici­

iar in ziua de 24, planul de pro­ zontul 8—7, se fac lucrări pre­ a producţiilor mari la ha. Lu­ din plin capacitatea tractoare­ pat numeroşi ingineri şi tehni­

ducţie lunar pe întreprindere a gătitoare pentru adîncirea pu­ crul acesta l-am constatat prac­ lor şi toate celelalte mijloace, cieni din cadrul combinatului.
fost îndeplinit, şi s-au forat pri­ ţului I Piscu intre cota 310— tic în gospodăria noastră. pregătim astfel terenul, ca recol­ Referatul despre noutăţile în me­
mii. 11,60 metri in contul lunii tele ce le vom obţine să confir­ talurgia sovietică a fost prezen­
Se ştie că primăvara anului în
239 şi altele.
noiembrie. Ciipiorarul Ioan Iov Roadele frăţesc curs a fost destul de capricioa­ me tot mai mult valoarea arătu­ tat de către tov. ing. Traian Du-
La îndeplinirea planului de lucrează la u m l din ajutorului să. Ploioasă la început, a ur­ rilor de toamnă. mitrescu, şef de secţie la centrul
grupurile de cuploare mat apoi o perioadă de secetă. de cercetări metalurgice al Aca­
producţie pe întreprindere cu 7 adinei ale laminorului Apa a stagnat pe teren şi a în- AVRAM CAZAN demiei R.P.R.
zile înainte de termen, un aport bluming din Hunedoa­
de seamă l-a adus sectorul de ra. In activitatea sa de zi cu zi director G.A.S. Petresti
forai Paroşeni-V ulcan, condus dovedeşte multă pricepere şi con­
de iînărul inginer Constantin ştiinciozitate. Marile succese obţinute de oa­ ciproce de mărfuri pe acest an, Sărbătoare în Bis carea
Rusuiocescu contribuind cu o menii muncii din ţara noastră în şi care prin volumul şi nomen­
depăşire de plan de 17,67 la su­ Respecilnd procesul tehnologic de construirea socialismului sînt clatura sa depăşeşte acordul din
tă. Au contribuit de asemenea strîns legate de relaţiile econo­ 1957, s-a semnat la Aăoscova un
mice cu Uniunea Sovietică. protocol cu privire la livrările re ­

brigada sondei. 5.354 condusă de încălzire a lingotirilor, al asigură De curînd a început să pro­ ciproce de mărfuri pe anii 1959- „...Aşa a fost aici de cînd ştim Ştefan Ocskoij erau stâpinii netulbu­ unor vremuri pe care adia le-a do­
maistrul, sondor Ioan Stan, care celor de la linia de laminare lin­ noi. De cînd ţin minte şi părinţii
d înscris o depăşire de 32,50 la gouri încălzite la temperatura pres­ ducă prima linie de acid sulfu­ 1965, precum şi asupra unor pro­ dosiri". raţi ai pămînlurilor. îndrăzneai să rit :
sută, brigada sondei. 5.215 con­ crisă.
dusă de maistrul sondor Dumi­ ric a fabricii de acid sulfuric bleme de colaborare economică. Bălrinul Pepcnarn lăcu.o clipă, apoi zici ceva, jandarmul avea grijă să ie — Sîntem azi aici să sărbătorim
tru Popescu care a realizat 'o Clişeul nostru îl înfăţişează la îşi încălzi iar glasul:
depăşire de 16,07 la sută. cabina de comandă reglind regimul şi superfosfaţi de la Năvo­ întărirea colaborării economi­ jacă să iaci. bucuria visului împlinit. Pornim d e ,
termic al cuptoarelor. dari, construită aproape în între­ ce dintre R. P. Romînă şi Uniu­ — CUiva oameni din călim, şi-au
GR. GOANTA gime cu bbiilaj sovietic. Nu demult nea Sovietică,’ de mare însem­ putut procura cît de d i pămîni. După Biscărenii lucrau pe pămîntul gro­ acum pe drumul muncii colective, pe
au intrat în funcţiune la Hune­ nătate pentru dezvoltarea econo­ ani de muncă şi trudă şi-au închegat
doara alte două unităţi realizate miei naţionale şi ridicarea con­ o căsuţă, au agonisit cile ceva. Nu fului. Trăiau cum puteau. Mai „la drum ul. nou care ni l-am ales noi f
pe baza colaborării cu Uniunea tinuă a buneistări a oamenilor mult. . Partea multă era a. grofului.
Sovietică : laminorul bluming şi muncii din ţara noastră, consti­ De cînd se ştie .Biscarea, lot aşa a curie", se mai angajau la C.F.R. îşi singuri. Astăzi, roadele muncii noa-1
oţelăria Martin. Gu utilaj so­ tuie o minunată mărturie a aju­ fost pînă in 1945, la reforma agrară.
vietic şi cu sprijinul specialişti­ torului frăţesc, prietenesc, acor­ Kun Laszlo, Mariassy, Fag Bella şi duceau viaţa cum se putea. De cîie sire sînt cil adevărat ale noastre, ale\
lor sovietici se construiesc în dat de Uniunea Sovietică în con­
prezent uzinele chimice şi de struirea socialismului în R. P. ori astăzi, Paraschiva Avram îşi a- celor care lucrăm. In mijlocul colec-*
cauciuc de la Borzeşti, combina­ Romînă:
Fcaoploasceistacteîaa mutailxaijmuluumi¦?»¦»»¦*?»¦¦ VULCAN (de la subredacţia noastră voluntară). Exploa tul de îngrăşăminte azotoase de duce aininle de amarul zilelor trăile iiviştilor mă simt alt om. Nu vă ul-\

o încearcă tninia. 1 s-a spus pe taţi că pârul îmi csle albii de neaua.

vremea grofului că nu. ştie lucra. De anilor, ori că mi-e mustaţa brumată)

ce nu-i groful aici să-i poată arăta de atiiea toamne. Mă simt mai linăr

măcar odată cum ştie să lucreze pă- ca oricare de aici.

minluU A trudit mult pe pămîntul Şi aici la Biscarea, lin g ă . vechiul i

<¦tarea minieră Vulcan este dotată cu utilaje moderne cu ajuto-* Ia Roznov, fabrica de sodă de lă grofului. Rămasă văduvă — sînt 30 parc, s-a născut viaţa nouă. A fost

* rul cărora se extrag în fiecare zi sute de tone de cărbune. Fo- * Govora, laminorul de profile d e ’ de ani de alunei trebuia să Iu- înfiinţată gospodăria agricolă colec­

* losirea la maximum a acestor utilaje constituie una dintre ce- ¦ la Hunedoara şi alte mari uni­ creze şi pentru ea şi pentru copilaşul tivă. Drumul pentru a ajunge aici

* ie mai importante preocupări ale conducerii întreprinderii, sec- ¦ tăţi industriale. Pretutindeni pot care la doi ani a rămas fără iată. nu a !ost uşor. S-a muncit încă din
$ toareior şi muncitorilor. Strungurile, maşina de filetat, maşina ¦ fi întâlnite roadele colaborării e-
* de găurit şi altele, sînt folosite în mod raţional executîndu-se ¦ conomice romîno-sovietice. Pe soţul "ei, îl răpise boala, lucrînd 1955, la crearea unei întovărăşiri a-

la grajdurile conpcuiiii. , gricole. Oamenii la început s-au lă­

Zeci de mari unităţi industria­ — „Aşa am trăit. Cind s-a luminat sat greu. Cind s-a . inaugurat întovă­

le s-au construit cu utilaj so­ de la răsărit, s-a schimbai şi viaţa răşirea „1 Mai", in 1956, erau 41 fa-

vietic : furnalele de 700 şi 450 noastră. Astăzi urmînd învăţătura milii cu -93 ha. teren. Fără inventai

maşinilor. Astfel se pr. , m.c., uzină cocso-chimică, fabri­ partidului, iaiă-ne unde am ajuns, şi fără joncl. de bază, tniovărăşiţii nu
2 lungeşte viaţa maşinilor, iar capacitatea lor este folosită la m a -* ca de aglomerare a minereului.de
« ia Hunedoara, marele laminor de înfiinţăm gospodăria agricolă colec­ pornii pe drumul muncii unite. Gos­

* ximum. tivă". podari buni, unul şi unul. Bărbii

* Folosirea capacităţii locomotivelor electrice precum şi a* la Roman, zece din cele 20 de Nicolae Pepenam îşi termină aci Nisior, Ioan Pepenar II, Sojia Da-
* vagoneţilor de mină, este o problemă de care se ocupă în spe- + centrale electrice realizate în a-
* cial conducerea sectorului VI transport. Mecanicul de sector'» nii primului cincinal, rafinăriile povestirea. Ceea ce vroiam să afin videseti şi (oale celelalte familii au

2 şi energeticul sînt c.ei care se ocupă în permanenţă de aceste r> de la Borzeşti, 'Dărmăneşti şi . despre biscăreni şi. Biscarea de altă­ desfăşurat muncă spornică. In pri­

2 probleme. Faptul că locomotivele electrice funcţionează în b u -¦> Tele’a'jen,' Gombinatul. de cauciuo dată am aflai- în puţine cuvinte. mul an de muncă unită-s-a recoltai,

2 ue condiţiuni pe timpul cît se transportă producţia, este un ¦ de la Jilava, uzinele chimice din Bucuria unui vis împlinii media de 1.400 kg. gria şi 2.900 kg.
2 merit şi al lăcătuşului Victor Adam şi al electricienilor Pe- * Oraşul Victoria, fabricile de ne­ porumb boabe la ha. ¦Faptul a con­

* tru Oprea si Victor Chelt. « gru de fum1şi; aldehidă formică Petru Măgureanu băirînul s-a în­ vins nu numai pe cei cu pămîni pu-

2 Şi sectoarele productive se ocupă cu competenţă de folosi-« de la Gopşa Mică, uzina de rul­ scris la cuvint în adunarea generală ţiu să se îndre.ple spre întovărăşire

2 rea raţională a utilajelor. De la sectorul I, brigada condusă » menţi de la Bîrlad, fabrica de de constituire a colectivei. Simplu, ci şi pe ceilalţi. Traian Vasiu, Nisior

2 de Simionesei, folosind bine banda de încărcat, a făcut cu p u -¦ antibiotice de ia Iaşi şi alte nu­ | Oamenilor muncii din patria noastră, regimul democrat-; fără alte înflorUur.i omul acesta ca- N, CAZAN

* tinţă să se realizeze o înaintare în piatră de 34 m.I. ¦ meroase întreprinderi. <- popular le asigură tot măi bune condiţii de trai. ¦ re mai bine de 20 de ani a lucrai _______________ ¦

* AUREL’ HOZU J La puţin timp de la încheierea 2 In foto : noul cămin muncitoresc „23 August“ din Aninoasa. J la curie, şi-a roşiii bucuria trăirii (Continuare in pag. 3-a) )
n •«.yws,.'
acordurilor privind livrările re­ *0

>M I H I I I I III H H It I I I I t M l II <>O