Page 10 - 1958-11
P. 10
Pac?. 2 'DRVMU Ti SOWALTSMULUI Nr. 1200
C A L E N D 4 R ÍL
LUCRĂRILOR AGRICOLE
P E L E M A M OREM ffiRBE CAMPIONATUL C U M U L BE FOTBAL Cupa Europei la fotbal CATEGORÍA C LA FO TBA L
Cultera mare recoltare, acestea vor fi curăţite şi Reprezentativa ţării
noastre a debutat
puse cu grijă pentru iernare. S C O R L A L IM IT A
victorios
Lucrarea cea mai urgentă ce tre O lucrare importantă este curăţirea
Stadionul 23 August din ca
buie făcuta în această lună este ter terenului de vreji, frunze uscate, etc. Duminică a fost o zi plină in campionatul regional de pitală, a găzduit duminică ce! Duminică la Gugir, disputa dintre aceia care preiau iniţiativa contraatÎ-
fotbal. Majoritatea echipelor gazde au învins, în afară de „Vie- de-al 111-lea meci din cadrul echipa locală U.M.Q. şi G.F.R. Simeria cînd puternic. La numai cîteva minute
minarea într-un timp oît mai scurt a şi arderea acestora, iar după aceea toria“-Gălan care a suferit o infringere la limită pe teren pro „Cupei Europei la fotbal“. Par a plăcut mult celor prezenţi pe sta Dumitreasa trage o minge razant cil
priu, iar la Gugir formafia din localitate a realizat un meci tida s-a disputat între reprezen dion. Această partidă se poate carac bara care de era puţin mai jos nu se
însămînţărilor. Intrucît timpul se men- gunoirea şi ararea lui la adîncimea egal În compania lui Dacia Or ăştie. La Vulcan, minerii din lo tativa ţării noastre şi a Turciei. teriza printr-un joc frumos, mai puţin putda apăra sub nici o formă! Cu tod'
calitate au obţinut victoria cu 3—0 prin neprezentarea forma Atacurile abundente s-au concre tehnic, însă, plin de sportivitate din te acestea rezultatul nu poate fi schim
[ine frumos, iar solul se lucrează în de cca. 30 de cm. Acestor lucrări tre ţiei Aurul Zlatna. tizat prin rezultatul de 3—0 (0— ambele părţi. Pe teren echipele au in bat. La reluarea reprizei echipele re
0) pentru R.P.R. Acest lucru do trat cu două posibilităţi diferite: oas grupate, primind un plus do energie,
condiţiuni bune, gospodăriile colec buie să li se acorde atenţie cu atît vedeşte că la ora actuală repre peţii cu o formaţie mai tehnică, iar prin mici schimbări de locuri, reiau
zentativa ţării noastre se află gazdele s-au avîntat în luptă stăpîniţi jocul cu viteză, calmitate şi hotărlre.
tive, întovărăşirile şi ţăranii munci mai mult, cu cit în anul curent s-au într-o formă bună de joc. de un elan cu adevărat sportiv. Me Se joacă frumos, tehnic şi plin do
ciul începe cu cîteva acţiuni de recu sportivitate, însă în multe cazuri arbi
tori individuali au posibilitatea de a semnalat apariţia unor dăunători pe Primele două goluri au fost noaştere a forţelor adversarului, apoi trajul lui Farcaş (Mediaş), a influenţat
marcate prin combinaţii frumoa treptat se trage încercînd poarta de în mod negativ jocul, deoarece a dat
extinde suprafeţele însămînţate cü riculoşi cum este, de pildă, gîndacul se, iar al treilea a fost un auto la distanţe mari. In ambele părţi se numeroase decizii fără justificare. In a-
gol marcat de turci în urma unei
grîu, prin depăşirea planului de în-, de colorado. Aracii şi materialele pen S c o r s e v e r la D e v a învălmăşeli şi derute. Întreaga
reprezentativă a ţării noastre
sămînţări stabilit. tru irigaţie vor fi adunate şi adăpos merită felicitări pentru combati
vitatea de care a dat dovadă în
După terminarea însămînţărilor tre-'f tite cu grijă. Formaţia Parîngul Lonea a duminică jucătorii deveni dă si această partidă.
iost nevoită ca duminică să ce guranţa şi altor victorii în me
buie mobilizate toate forţele la exe Se poate face însămînţarea unor deze în faţa echipei Corvinul ciurile ce urmează a fi disputate. B asch et
Gele trei goluri au fost marcate
cutarea arăturilor adînci de toamnă:, zarzavaturi pentru trufanda cum sînt: Deva la un scor sever de 3—0 în ordine, de Sas, Sebastian II Stmbătă şi duminică s-a des
(3-0). şi Sima. făşurat in oraşul Deva campio
—\ lucrare de mare însemnătate pen- ; salata, ceapa, spanacul şi altele. natul şcolar la baschet, faza re
Forma bună în care s-au aflat gională. Au participat echipele
tnAsporireâ producţiei. Odată cu ară-: O grijă deosebită trebuie avută la de băieţi şi fete ciştigătoare pe
raioane.
turile aidînci se îngroapă în sol şi i alegerea exemplarelor de căpăţîni de
Trebuie arătat că din această
gunoiul! de grajd. Arăturile adînci dej varză, de rădăcini de morcovi, sfeclă, competiţie s-au tras foarte mul combină frumos în cîmp, se alimen ceastă parte a jocului au fost dcslu'e
toamnăft nu au numai avantajul că! sau a bulbilor de ceapă care vor fi te învăţăminte pentru practica
O nouă victorie rea pe viitor a acestei ramuri tează înaintarea cu mingi bune, însă, ocazii de a se Schimba scorul, însă
sportive. La maforitatea echi
sînt un .mijloc de sporire a produc- ¦ plantate în primăvara viitoare pertîfu pelor s-a resimţit lipsa condiţiei aici se pierd din cauza slabei orien de la oaspeţi nu toţi jucătorii au ItV
fizice şi imprecizia la coş, In
ţiei, dar ele uşurează foarte m u lt! a produce seminţe. Exemplarele alese In ultimul timp, formaţia con co. Trebuie arătat că în repriza special echipa de băieţi a şco tări a jucătorilor. Se trage totuşi la Sistat, iar gazdele păreau a fi mul
structorul Hunedoara a făcut o a Il-a Godreanu de la Construc lii medii, din Simeria a ratat
mujica din campania de primăvară, pentru sămînţa trebuie să fie din cele serie de jocuri bune care i-au torul a ratat un 11 metri. De a- foarte multe ocazii de a marca poartă, însă la intervale mari de timp ţumite cu rezultatul obţinut Partida
adus victorii meritate. Printre semenea, scorul putea fi mai şi aceasta pentru că unii jucă
asigruţînd totodată scurtarea perioa mai sănătoase, mai bine dezvoltate mare dacă gazdele aveau mai tori mergeau prea mult în drib şi cu mult pe lîngă poartă. Ghiar tn se încheie în aplauzele spectatorilor
dei însămînţărilor din această cam şi care s-au dovedit a fi rezistente acestea, se numără şi partida de multă precizie în şuturi. ling cînd de fapt coechipierii e-
panie. Organizaţiile de partid, sfatu la diferite atacuri ale dăunătorilor şi duminică în care a dispus de e- rau liberi şi in poziţii bune de situaţii clare, s-au ratat mingi bune care au plecat acasă satisfăcuţi de
rile- populare, cadrele tehnice din a- bolilor. Păstrarea lor se face în pîv- chipa Victoria Haţeg cu scorul N. PREDOIU şi a realiza coşuri. De asemenea,
gricultiiră precum şi toate organiza niţi, la o temperatură potrivită. Varza de 2—0 (1—0). Realizatorii V. ACH1M la echipa şcolii pedagogice de (exemplu Vizuru U.M. Cugir), singur felul sportiv în care s-a desfăşurat
ţiile de masă şi culturale de la sate şi rădăcinoasele se vor păstra în golurilor au fost Popa şi Culen- fete din Deva s-a observat mai
vor trebui să organizeze o temeinică straturi de nisip. mult lipsa de rutină. Totuşi, în faţa porţii, trage fără adresă. Pînă jocul.
muncă de popularizare a importanţei formaliile din Deva şi Simeria
atît la băieţi cit şi la fete s-au în minutul 30 de joc nu se ştia a cui Pe teren s-au aliniat următoarele
calificat in finală, unde victoria
Joc echilibrai a revenit devenilor. Băieţii au va fi victoria. Balonul era respins formaţii:
învins cu 101—20 şi fetele cu
arăturilor acbnci de toamnă şi să mo Sectarul zootehnic 19—7, Echipele devene ciştigă cu eficacitate de apărări, care au fost U. M. Cugir t Jiroş ^ Baicu, Tîr?
toare ale campionatului, regional
bilizeze unităţile socialiste şi pe ţă Se vor lua toate măsurile pentru Jocul dintre Minerul Aninoa- Scorul a fost deschis de Vlad urmează să participe la fază ermetice şi hotărîle — cu alte cuvinte noveanu, Pomerştein — Popescu, Cră-!
sa şi Unirea Alba Iulia s-a sol (Aninoasa), în min. 20, prin- interregională care se va desfă
ranii muncitori individuali pentru a terminarea construcţiilor de grajduri, dat cu un scor strîns, 2-1 (1-1) tr-o frumoasă combinaţie a în şura la Tirgu Mureş, intre 7 şi au fost la datorie. In minutul acesta ciun — Dumitru, Munteanu, Vizuru,
în favoarea gazdelor. In pri tregii înaintări. In min. 25 Uni 9 noiembrie.
le efectua într-un timp cît mai scurt. coteţe pentru păsări, etc. începute din ma repriză jocul a fost echili rea egalează prin Vintilă care
înscrie imparabil de la 7 metri.
In această’ lună se vor controla cu vară şi pentru repararea celor exis brat. S-au creat multe ocazii de jocul fiind în apropierea careului de 16 Sasu şi Drăghici.
In repriza a Il-a aspectul jo
atenţie şi pe măsură ce răsar semă tente. Furajele vor fi transportate de gol dar care au rămas nefruc cului se schimbă. Gazdele joacă m. al echipei ceferiste, Vizuru pri C.F.R. Sim eria: Petre — Purdea,
mai organizat şi reuşesc să în
năturile pentru a se vedea cum au pe cîmp şi depozitate lîngă grajduri tificate datorită formei bune a scrie în min. 47, prin Anca, go meşte o minge de la Munteanu, cu Topîrceanu, Terecik — Peterfi, Bretoi
li;! victoriei.
răsărit. Acolo unde se vor găsi goluri în aşa fel încît să nu pătrundă âpa celor doi portari şi a nervozi capul, şi o introduce în plasă. Ast — Dumitreasa, tgelschi, (Taman, îo th
sau greşuri vor fi luat de îndată la ele. tăţii înaintaşilor ambelor echipe. fel, se deschide scorul în favoarea gaz şi Grăciuneac.
măsuri pentru complectarea lor, cu Din această lună va începe îngri delor — şi cu acest gol se încheie de In deschidere au jucat juniorii tl.M.
scopul de a se evita diminuarea pro jirea zilnică a animalelor în grajd
ducţiei. (stabulaţia). Pregătirea adăposturilor altfel disputa. Cum era şi firesc, în Gugir şi G.F.R. Simeria. Rezultat
Se va termina recoltarea culturilor penfFu a nu pătrunde frigul, cură urma acestui rezultat, jocul capătă un 1— 1.
tîrzii. Sfecla furajeră Va fi aşezată ţenia corporală zilnică, o alimentaţie ]oc lipsit de vigoare caracter de iuţeală şi ceferiştii sînt M, SABIN
cu grijă în pivniţi şi silozuri special raţională sînt condiţii de bază care
construite pentru iernare. asigură sănătatea animalelor, sporirea Spectatorii şi suporterii echi stoperul Niculescu 1 a făcut fa
pei „Victoria“ din Gălan au ple ţă, clarificînd nuilie situaţii pe
Produsele agricole puse la păstra producţiei de lapte şi creşterea lor în cat nemulţumiţi de la jocul des riculoase, apoi ceilalţi jucători Din necazurile popicarilor
făşurat între formaţiile Victoria şi mai ales linia de atac a fost
re pentru iarnă vor fi selecţionate, greutate. Gălan şi Şantierul Hunedoara. mult sub nivelul posibilităţilor,
controlate şi lopătate sau curăţite de Acum, în toamnă, pot fi făcute şi ratînd copilăreşte ocazii mari de
Gele două formaţii, şi mai a- a marca (Miatov şi Gozmescu
cîte ori se simte nevoia, cu scopul de unele lucrări de întreţinere a păşuni les Victoria, au prestat un joc 111 în repriza I-a şi Libich în DEVENI
dezlînat, lipsit de orientare tac repriza a Il-a). De altfel, şi a-
a se evita stricăciunile. lor. tică, cu evidente lipsuri în con tacul hunedorenilor s-a bîlbîit
trolul balonului. în faţa porţii, trăgînd fie pe lîngă
. r Se vor face de asemenea vaccină bară, fie în braţele portarului
rile împotriva unor boli molipsitoare, Deşi hunedorenii nu s-au ri (Moşiţ şi Peronescu în repriza
Grădina de legume l-a şi Sălcianu în a Il-a). De cîţiva ani, în apropierea staţiei lective sportive ou mulţi şi versaţi po
C.F.R. Deva a fost construită o popi- picari. Colectivul „Voinţa" s-a anga
In acest sector vor fi făcute recol atunci cînd medicii veterinari constată Cît priveşte arbitrajul, acosta, cărie cu două piste. In timpul lor li jat să execute el reparaţiile necesare
tările zarzavaturilor tîrzii cum sînt : că este necesar să se facă acest lu a fost slab. Arbitruj^jLprnel ,.Şîr- ber, popicarii deveni se antrenau aici, la această bază sportivă, cu propune
bu (Petroşani) n-a fost constant în bune condiţiurli, pentru numeroa rea ea din contravaloarea reparaţiilor
varza, morcovii, pătrunjelul etc. După cru. în hotărîrile luate. La un mo sele întreceri şi campionate pe care să se reţină chiria percepută pe zilele
ment dat a scăpat jocul din mî le-au susţinut cu alţi popicari din re de antrenament ale popicarilor de Ia
dicat prea mult deasupra adver nă ceea ce a dat Ocazia unor in giune şi chiar dinafara ei. „Voinţa“. Ceferiştii n-âu fost, însă, de
trări nereglementare la om (Ni acord cu propunerea făcută. Cauza ?
Cereţi în librării sarilor, totuşi, datorită coeziu culescu I din Gălan şi Lăscău Iată însă că mai bine de şase tuni, Nu o cunoaştem. Cunoaştem însă că
nii dintre compartimente şi a din Hunedoara). singura popicărie practicabilă din ora în alte localităţi — mai mici chiar
şul reşedinţă de regiune, stă închisă, decît oraşul Deva — cum ar fi Haţe
AMINTIRI DESPRE MARELE de atenţie faţă de cei din jurui lui. fontiei bune a jucătorilor Gis- pentru aşa-zisuf motiv „de reparaţie", gul, Călanul, Săcărîmbul etc., s-au
rrtâş (cel mai bun de pe teren) motiv pe care iubitorii acestui frumos construit şi sînt în stare de funcţio-
OCTOMBRIE ' N. KRUPSKAIA: „Lenin că propa şi Oncică, au meritat victoria sport nn-1 pot înţelege. Ei fac urmă nare popicării în care iubitorii acestei
toarea socoteală : la construirea popi- discipline sportive îşi măsoară for
!76 pag. 5,50 lei gandist fi agitator“. pe care a obţinut-o în min. 38, cariei în cauză, s-au găsit fonduri su ţele în întreceri pasionante.
ficiente, iar lucrarea a fost terminala
ucrarea include amintirile unora 32 pag. 0,50 lei prin golul marcat de Geană, aproximativ înlr-o lună. Cum se face Socotim că popicăria ceferiştilor nu
atunci ca Comitetul de linie din Si a fost construită pentru a servi drept
tre voluntarii rOirtîrti care, cu ârmâ Lucrarea scoate în evidenţă princi scor cu care s-a şi terminat jo meria — cafe răspunde şi de colecti ornamentaţie în staţia C.F.R. Deva,
cul. vul sportiv „Rapidul" din Deva, nu şi că, cei în drept, sînt obligaţi să-i
mînă, au luptat — alături de fiii palele trăsături Care caracterizează este în măsură să execute micile re redea viaţa într-un tiinp cît măi scurt
paraţii la popicăria din staţia C.F.R. posibil. Dacă e nevoie şi de inter
Siei muncitoare şi ai altor popoare măiestria de propagandist şi agitator Deva ? venţia U.C.F.S.-ului, tovarăşii de acoio
să intervină fără nici o tărăgănare.
pentru apărarea primei revoluţii a lui V. I. Lenin. In prima parte se Dacă din echipa Gălanului Pe lîngă colectivii! sportiv „Rapi
dul", în Deva mai sînt şi alte co UN GRUP DE POPICARI
ialisle. arată felul cum se pregătea Lenin şi Şurianul a lăsat două puncte ia Orăştie
cum îşi desfăşura el activitatea de
a m im îir i DESPRE LENIN
voi. 1 -T- 6S4 pag. — 36 lei propagandist; tot aici sînt expuse ca Pe stadionul Flacăra din Orăş obţinut o victorie bine meritată.
voi. 2 —* 1.000 pag. — 36 lei
racteristicile propagandei leniniste. In tie s-a desfăşurat duminică în- ir
Din amintirile celor care au avut cea de-a doua parte a lucrării este tîlnirea de fotbal dintre forma Partida care trebuia să se
ocul să trăiască şi să activeze în desfăşoare la Vulcan nu a avut
ajma lui Lenin se conturează viu vorba despre modul în care înţelegea ţiile Dinamo din localitate şi loc, întrucît formaţia Aurul
pul neînfricatului luptător, al teo- Şurianul Sebeş. Victoria a reve Zlatna nu s-a prezentat. Victo
icianului ferm şi consecvent; al o- Lenin munca de agitaţie de masă, nit gazdelor cu scorul de 2—0. ria deci îi revine echipei Minerul
lui înţelegător plin de duioşie şi Vulcan cu scorul de 3—0.
despre exemplul personal pe câre l-a In această partidă dinamoviş-
dat ca agitator. tii au fost mai combativi şi au
In ajutorul propagandistului schimb de păreri şi de experienţă în Tov. Pasăre Petru, de pilda, inginer mulate cu ani în urmă şi nu rareori diţii ia fiecare cabinei de partid încît
tre propagahdişti. provenit din rînduriie muncitorilor din tocmai în cercurile conduse de ei au propagandiştii să găsească acolo, zi de
fre y iilm te le le i — eteăşia ssip im i Combinatul siderurgic Hunedoara, care loc confuzii şi interpretări greşite, zi, ajutor şi îndrumare în studiu şi în
S-a dovedit a fi deosebit de fructu în urmă cu 2 ani era un propagandist activitatea lor propagandistică.
unui învăţămînt de calitate oasă pregătirea diferenţiată a propa lipsit de experienţă şi timid, astăzi, In pregătirea temeinică a propagan
gandiştilor, după specificul locului de datorită sprijinului dat de cabinetul diştilor, un rol important îi du biblio •k
Sistemul îiîvăţâmîrttului de partid tilor şi a celor din activul fără de se în ele, studierea istoriei şi expe producţie, in acest scop, comitetelor de partid şi prin perseverenţa sa In tecile, cărţile existente ia aceste biblio Mulţi propagandişti îşi pun întrebarea
partid. rienţei de nepreţuit a P.C;U.S., a miş raionale şi orăşeneşti de partid li s-a studiu, conduce în condiţimti opiirtte teci. Cu toate că în ultimul timp fon cum să-şi organizeze studiul, ce metode
CU multiplele lui formei cercuri şi cării comuniste şi muncitoreşti inter cerut să studieze posibilităţile orga cercul de studiere a Istoriei P.M.R, de dul de cărţi al cabinetelor de partid, să folosească pentru a însuşi cît mal
* naţionalei studierea documentelor pri nizării uflOr puncte de consultaţii în la turnătorie. Cursanţii săi însuşesc ai bibliotecilor cluburilor, s-a mărit bine materialul, In această direcţie e
cursuri,şcoli şi seminarii, constituie vind istoria glorioasă â partidului principalele centre muncitoreşti şi în materialul în mod corespunzător. Tova considerabil, există încă lipsuri în a- greu de dat reţete de-a gata. Există to
in lumina sarcinilor reieşite din ho nostru, Propagandiştii trebuie să cu unele din cete mai importante centre răşul Pasăre face parte din colectivul ceastă direcţie. Biblioteci mari cu mii tuşi unele indicaţii de care neaparat
un mijloc de bază în înarmarea mem tărîrile C. C. al P. M. R., or noască temeinic documentele de par de comună, în cadrul cărora lectorii de consultanţi ai cabinetului. de cititori, cum ar fi aceea a clubului trebuie ţinut seamă în munca cu car
ganele şi organizaţiile de par tid hotărîrile şi directivele elaborate propagandişti şi consultanţi din cadrul „Alexandru Sahia" din Hunedoara, a tea.
brilor şi candidaţilor de partid cu cu tid, în acest art şc&iâr, au de G.G. al partidului şi de guvernul cabinetelor de partid să susţină ex La cabinelele de partid din Petro clubului din Petriîa, biblioteca centrală in primul rînd se cere ca Ia expu
încadrat marea majoritate a membri R.P.R,, să stăpîttească materialul ce-l puneri pe teme din programa înVăţă- şani, Sebtş, Alba şi altele, membrii co regională şi altele nli aii îh măsură nerea lecţiilor să fitn atenţi, să luăm
noaşterea profundă a învăţăturii mar- lor şi candidaţilor de partid în forme predau pe baza programei cercului sau mîntului de partid, lecţii teoretice şi mitetului şi ai biroului raional ţin lec suficientă lucrările apărute îrl Editura notiţe cît mai bune şi să revedem a-
organizate ale invâţamîrttiiliti de par cursului respectiv. Citirea atentă, zil consultaţii asupra unor probleme in ţii în faţa propagandiştilor, prelucrează politică, tehnică etc., ceste notiţe cu prilejui studierii mate
xist-leniniste, a legilor dezvoltării tid. Au fost recrutaţi propagandiştii nică a presei de partid, consultarea suficient de clare pentru propagandişti documentele elaborate de partid şi gu rialului bibliografic indicat. Este bine
necesari din rînduriie celor filai activi unor materiale de specialitate legate şi cursanţi. In activitatea acestor vern, le aduc ia cunoştinţă hotărîrile Contează însă foarte mult justa orga să notăm problemele neînţelese şi să
societăţii, cu cunoaşterea strategiei şi şi mai pregătiţi membri de partid. Cei de specificul formei de învăţămînt, pre puncte de consultaţii este bine să fie comitetului regional de partid şi ale nizare a unei biblioteci, Aici trebuie să ne adresăm cabinetului pentru a cete lă
mai mulţi au mai condus cercuri şi cum şi literatură beletristică, este de antrenaţi şi cei mai burti propagandişti comitetelor raionale, dîndU-le indicaţii existe lucrători calificaţi care să îndru muriri. Conspectele, notele sînt foarte
tacticiipartidului nostru, ajută pe cursuri şi în anii Iretuţi, parte din ei un ajutor însemnat pentru documen din centrele respective pentru ca, după de felul cum trebuie să muncească pen me pe cei ce studiază, să cunoască clasi folositoare în fixarea şi sistematizarea
însă, sînt noi în această muncă, nu tarea propagandistului, 1 un timp de pregătire şi acumulare de tru traducerea lor în viaţă. ficarea zecimală a tuturor volumelor, sa materialului însuşit.
cursanţi să-şi dezvolte trăsăturile dispun îrtcă de experienţă. Există to experienţă pozitivă aceştia să poată ştie cum să confecţioneze un catalog Propagandiştii trebuie să studieze de
tuşi, toate condiţiile create ca şi unii In sistemul învăţămîniului de par deVeni consultanţi permanenţi ia Acest lucru va trebui să-l facă în alfabetic, un catalog sistematic şi alte fiecare dată bibliografia indicată, chiar
poliiico-morale caracteristice comu şi alţii să-şi ridice în mod continuu ni tid, numeroase forme şi mijloace vin punctele de consultaţii. mod permanent şi comitetele de partid lucrări necesare dintr-o bibliotecă. dacă se tratează o temă mai cunos
velul de pregătire polifico-ideoiogică, în ajutorul instruirii şi educării mul din întreprinderi şi de la comune pre cută, să citească malerial de speciali
niştilor. să-şi desăvîrşească metodele pedago tilaterale a propagandiştilor, Cea mai Unele cabinete de partid au găsit cum şl toate birourile organizaţiilor de La unele cabinete de partid, bibliote tate şi beletristic adecvat temei, sâ
in această direcţie, un roi de Sea gice, pentru a asigura un înalt nivel importantă din atesta este semina metode interesante, eficace în munca bază. Cel puţin odată pe lună să stea cile au încă deficienţe mari. La Brad strîngă cu grijă exemple din munca şi
calitativ învăţămîniului. rul permanent organizat la cabinetul lor cu propagandiştii. De pildă, cabi de vorbă cu propagandiştii, să le arate de pildă, fişierul destinat clasificării ze viaţa Oamenilor în mijlocul cărora tră
mă revine propagandistului — figura de partid. Ştiut este că aici propagan netul de partid din Hunedoara a or care sînt principalele sarcini ale orga cimale a cărţilor stă gol, iar Ia Sebeş, ieşte, din viaţa satului, a oraşului, ra
centrală în propogandâ de partid. El Se pune întrebarea : ce trebuie oare diştilor li se predau lecţii, se organi ganizat, în afâră de’ lecţiile şi semi- nizaţiei de partid în perioada dată, să-i tovărăşii dé la cabinet au găsit de Cu ionului etc.
este chemat să explice cu pricepere să facă propagandistul pentru a co zează consultaţii, seminarii, expuneri nariile obişnuite cerute de program, informeze asupra îndeplinirii planului viinţă să dea cu împrumut fişierul nea-
tezele de bază ale marxism — leni respunde criteriilor arătate mai sus ? de referate, conferinţe etc. Deşi baza diferite expuneri cu caracter tehnico- de producţie şi a diferiţilor indici teh- vînd nevoie de ei. Acestea dovedesc o In amintirile sale despre Lenin,
nismului, Să răspindeâscă cunoştinţele El trebuie SÂ SE PREGĂTEASCĂ, să pregătirii este studiul individual, to economic legate de specificul producţi nico-eccnomici, asupra mersului între vădită neînţelegere a importanţei pe N. K. Krupskaia povesteşte cît de exi
teoretice şi practice despre politica înveţe eu stăruinţă, cu dîrzenie, să mun tuşi este absolut necesară frecventarea ei marilor unităţi industriale din oraş cerii socialiste, a campaniei agricole care o prezintă o bibliotecă bine orga gent era Vladlmir liicl faţă de el în
partidului nostru, să ajute pe membrii cească eu cartea, să fie profund con cu regularitate de către propagandişti şi raion, informează pe propagandişti respective etc., ajutînd în acest fel pe nizată şi illînuiiâ cu competenţă. suşi, cu cită minuţiozitate se pregătea
şi oandidaţii de partid la înţelegerea vins că, cu cît este ei mai instruit, a seminariilor permanente de Ia ca asupra problemelor curente ale situ propagandişti să facă o legătură a te peniru fiecare cuvîntare, articol, refe
profundă a rolului lor de luptători de mai înarmat cu cunoştinţe teoretice şi binetele de partid deoarece, acestea aţiei internaţionale etc. Aici s-a sta oriei cu practica vieţii. In fiecare raion există de-acum cadre rat ele. „Cunoaşterea profundă a obiec
avangardă, capabili să mobilizeze ma practice, cu atît va fi mai mare con constituie un prilej minunat de a-şi tornicit metoda ca propagandiştii în de bibliotecari calificaţi, care pot ajuta tului era a doua trăsătură caracteris
sele celor ce munedsc în lupta pentru tribuţia sa ia creşterea viitoarelor ca îmbogăţi cunoştinţele. Aici se dezbat şişi să ţină referate în cadrul semi Este cu totul greşită „concepţia" â- colectivul cabinetului în acest domeniu. tică a lui Lenin ca propagandist“.
construirea unei vieţi noi, socialiste. dre de partid, la educarea comunişti în mod creator problemele Studiate în nariilor, dezvoltîndu-li-se, în felul a- celor propagandişti care socotesc că ei De asemenea se impune ca punctele de
Dar pentru a face faţă cu cinste sar lor. vederea asigurării purităţii ideologice cesta deprinderea de a lucra cu car ştiu totul şi că nu mai au nevoie să consultaţii, unde se face pregătirea pro Ca răspînditori ai învăţăturii marxjst-
cinii nobile, de a fi răspînditorul ne tea şi de a expune lecţii bine documen frecventeze cabinetul de partid. Aceştia pagandiştilor din majoritatea centrelor leniniste, să avem mereu în faţa noas-
obosit al ideologiei clasei muncitoare, Bâza pregătirii propagandiştilor este în cadrul Cercului sau cursului pe care-l tate, strîns legate de practica cons nu vor sau nu-şi dau seama că zi de muncitoreşti din regiune, sâ fie în cel Irâ pilda luminoasă a Alarelui Lenin,
propagandistul trebuie să aibă vaste studierea operelor nemuritoare ale în conduc şi, totodată, se face un rodnic trucţiei socialiste. Aşa s-a ajuns ca zi viaţa ridică noi şi interesante pro mai scurt timp înzestrate eu biblioteci. să ne însuşim bogata sa experienţă pro
cunoştinţe politico-ideologice, tehnico- temeietorilor iftârxism-leninismului, în mulţi dintre ei să-şi însuşească bine pagandistică, sa ne însuşim în mod
profesionale şi de cultură generală suşirea şi aprofundarea tezelor cuprin metodica expunerilor vii, interesante bleme, că muncii şi vieţii de partid îi Avem datoria să învăţăm propagan creator experienţa P.C,ll.S. şi a miş
precum şi aptitudini pedagogice nece care să ţină trează atenţia ascultăto diştii cum să folosească cataloagele bi cării muncitoreşti internaţionale, sâ
rilor. este caracleristic tocmai elementul NOU bliotecilor „Buletinele bibliografice“, studiem neîncetat marxisrn-leninismul —
sare în activitatea de educare a mem Listele de publicaţii ale Bibliotecii Cen chezăşia sigură a creşterii de cadre
şi acest NOU nu trebuie ignorat. De trale de Stat, să le punem ia dispo corespunzătoare de constructori.
brilor şi candidaţilor de partid. ziţie colecţii de ziare biné întreţinute,
obicei, astfel de propagandişti citesc cu un cuvînt, sâ creăm astfel de con
Iată deci cît de mari sînt cerinţele puţin, se bazează pe cunoştinţele acu
partidului faţă de un membru de par
tid cărui i s-.a încredinţat conduce
rea şi îndrumarea studiului comuniş