Page 100 - 1958-11
P. 100
Pas. 4 DRUMUE SOCIA US MU LUI Nr 1228
m**masaa
Propunerile guwerisului sovietic
m PROBLEMA BERLINULUI
rinţa de presă a lui N. S. HRUŞCIOV,preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R
'MOSCOVA 28 (Agerpres). — T/1SS transmite1 La 27, noiembrie 1958 părţii occidentale a Berlinului să-i fie Republicii Democrate Germane, al trebuie, pentru semnarea documente un coridor liber pentru accesul In acest sovietic, dacă puterile occidentale se
la Kremlin a avut loc o conferinţă de presă a lui N. S. Hruşciov, preşedin- acordat statutul de oraş liber şi demi cărei guvern a înţeles în mod just lor corespunzătoare. Sînt convins că oraş dinspre Germania occidentală, a- vor declara de acord să discute aceas
tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., in legătură cu propunerile guvernului litarizat ? propunerile noastre şi ¦le sprijină. o asemenea poziţie s-ar bucura de a- proximativ la fel cu acela care a fost tă problemă.
sovietic în problema Berlinului. Noi dăm o înaltă preţuire acestei po probarea tuturor oamenilor care se stabilit la timpul său pentru oraşul
N. S. HRUŞCIOV:' întrebarea este ziţii pentru că ea dovedeşte că gu pronunţă pentru asigurarea păcii în liber Danzig? CORESPONDENTUL ZIARULUI
'A. A. GROM1KO; Permiteţi-mi să lor Statelor Urnite ale Americii, An pusă just. Intr-adevăr, dacă se porneş vernul R. D. • Germane înţelege pro întreaga lume. Noi nu aşteptăm feli VEST-GERMAN „SÜDDEUTSCHE
consider deschisă conferinţa de pre gliei, Franţei, Republicii, Democrate te de la situaţia care decurge din a- fund interesele întăririi păcii şi reu- citări, însă sîntem ferm convinşi că N. S. HRUŞCIOV: Acestea sînt ZEITUNG“, J. STEINMAYER: S-a
să. Are cuvlntul Nikita Sergheevici Germane şi Republicii Federale Ger cordul de Ia Potsidam, este clar pentru nificării ţării sale. Guvernul R. D. propunerea noastră va fi apreciată în amănunte despre care îmi vine greu spus că propunerile sovietice în pri»
Hruşciov, preşedintele. Consiliului de mane,. am rugat pe ministrul Afaceri oricine că Berlinul se află pe terito Germane sprijină această măsură în mod just şi va fi primită ca o propu- să vorbesc acum. Gred însă că oraşu vinţa Berlinului se referă la un ter
'Miniştri al O.R.S.S. lor Externe al U.R.S.S. să informeze riul acelei părţi a Germaniei unde a privinţa părţii occidentale a Berlinu ner^ care corespunde intereselor păcii lui liber Berlin trebuie să i se dea în men îndelungat. Se are oare în vedere
asupra' acestor documente pe cores fost creată şi se dezvoltă Republica lui, în interesul asigurării păcii şi şi securităţii popoarelor. mod obligatoriu garanţia comunicaţiei că ele se referă aproximativ la ter
N. S. HRUŞCIOV» înainte de a pondenţi, pentru ca ei, citind notele Democrată Germană. De aceea soluţia rezolvării problemei germane, expri- nestingherite atît în direcţia răsări; menul pînă la care vor exista două
transmite spre publioare textele note guvernului sovietic, să poată pregăti cea mai justă ar fi ca partea occiden mîndu-şi speranţa că această acţiu Problema Berlinului are un carac teană cît şi în cea apuseană. In pro state germane ?
lor noastre în problema Berlinului, şi pune întrebările oare îi interesează. tală a -Berlinului, care astăzi este de ne poate servi ca un bun precedent ter de durată şi tocmai de aceea noi punerile noastre se prevede acest
care au fost adresate astăzi gu.vern.e- fapt ruptă de Republica Democrată şi pentru rezolvarea celorlalte pro dăm un termen de şase luni pentru lucru. N. S. HRUŞCIOV: Dacă cele două
Germană, să fie reunificată cu partea bleme litigioase. Gred că toţi oamenii ca în acest răstimp să se reflecteze state germane vor cădea de acord a-
O intervenţie chirurgicală pentru lui răsăriteană. Atunci Berlinul ar care apără interesele asigurării pă bine şi multilateral Ia toate, să se ÎNTREBAREA CORESPONDENT^-' supra reunificării, probabil că prin
lichidarea unei tumori canceroase deveni un oraş unit îri cadrul statului cii vor înţelege în mod just această rezolve în mod radical problema şi LUI ZIARULUI AMERICAN „NEW aceasta se va rezolva problema înce
pe al cărui, teritoriu se află. acţiune şi o vor aproba. Această ac să se lichideze acest focar periculos. YORK TIMES", M. FRANKEL: In tării existenţei oraşului liber, deoare
ÎNTREBAREA CORESPONDENTU se menţine regimul de Ocupaţie. Răz ţiune poate contribui Ia rezolvarea nota sovietică adresată guvernului ce Germania va fi reunificată şi, prin
LUI ZIARULUI „PRAVDA“, P. boiul s-a terminat acum mai bine de De la terminarea războiului şi în problemelor încheierii tratatului de ÎNTREBAREA CORESPONDENŢI S.U.A. se arată că dacă propunerile voinţa poporului german, Berlinul va
NAUMOV: De ce a hotărît guvernul 13 ani. Cred că fiecare om normal cheierea acordului de la Potsdam au pace cu Germania, stabilirii de con LOR AGENŢIEI TELEGRAFICE UN expuse în document nu vor fi accepta deveni probabil capitala statului ger
sovietic să ia atitudine pentru lichida consideră această situaţie ca anorma trecut 13 ani. In această perioadă au tacte între cele două state germane GARE, ZIARULUI „NEPSZABAD- bile pentru guvernul S.U.A., nu va ră man unic.
rea statutului de ocupaţie al Berlinu lă. Prin urmare trebuie găsită o solu fost adoptate orientări diferite în — Republica Democrată Germană şi SAG", şi RADIODIFUZIUNII UNGA mîne nici un obiect de tralative între
lui tocmai în momentul de faţă? Ce ţie oare să lichideze această anomalie, dezvoltarea economiei şi în organiza Republica Federală Germană. RE, J. KULCSAR, C. KISS, I. SZABO: fostele puteri de ocupaţie în problema CORESPONDENTUL ZIARULUI
scop urmăresc acţiunile guvernului so pentru că în prezent existenţa regimu rea de stat în Berlinul occidental şi Dacă puterile occidentale nu vor fi de Berlinului. Trebuie oare înţeles acest AMERICAN „NEW YORK HERALD
vietic pentru schimbarea situaţiei Ber lui de ocupaţie nu oferă nimic pozitiv. în Berlinul răsăritean, în Republica ÎNTREBAREA CORESPONDENTU acord cu statutul de oraş liber al lucru în sensul că dacă guvernul TRIBUNE", T. LAMBERT: Trebuie
linului occidental ? Menţinerea acestei situaţii ar fi avan Democrată Germană în ansamblu. LUI AGENŢIEI TASS, N. GHERASl- Berlinului, ce măsuri intenţionează să S U.A. nu va fi de acord cu propu oare considerată nota sovietică ca o
tajoasă numai acelei părţi care urmă Dacă se combină în mod meoanic în MOV: Presa occidentală pretinde că ia guvernul sovietic ? nerile concrete expuse în documentul denunţare a acordului de la Potsdam ?
N. S. HRUŞCIOV.: Voi încerca să reşte scopuri agresive. unul şi acelaşi vas lichide care prin măsurile proiectate de guvernul sovie- sovietic, guvernul sovietic nu va fi in
răspund la această întrebare. Dum compoziţia lor sînt cu totul diferite, tiv în vederea lichidării rămăşiţelor N. S- HRUŞCIOV: Nu ar fi deloc teresat în examinarea altor propuneri N. S. HRUŞCIOV: Dar dv. ce pă
neavoastră întrebaţi de ce s-a ivit pro Pentru puterile occidentale, Berlinul aturici, îri limbajul chimiei, se pro regimului de ocupaţie în Berlin ar de dorit ca guvernele pe care le pri în problema Berlinului ? rere aveţi ? In prezent se aplică acor
blema lichidării statutului de ocupa occidental este un loc potrivit pentru duce o anumită reacţie. Noi însă putea duce la înrăutăţirea situaţiei e- veşte aceasta şi cărora ne adresăm dul de Ia Potsdam ? (rîsete în sală).
ţie al Berlinului şi de ce a devenit ac promovarea politicii agresive împotri vrem. ca rezolvarea problemei Ber conomice a oraşului şi a locuitorilor să nu accepte propunerile noastre. N. S- HRUŞCIOV: Aceasta depinde
tuală tocmai în momentul de faţă ne va Repuhticii Democrate Germane, îm linului să fie realizată pe o bază lui. Există oare vreun motiv pentru Dar dacă se va produce un aseme cu ce nu vor fi de acord S.U.A. Dacă T. LAMBERT: Unii consideră că
cesitatea de a se soluţiona această potriva Uniunii Sovietice şi a celorlal care să nu provoace o reacţie vio asemenea afirmaţii ? nea fapt nedorit, aceasta nu ne va da. (animajie în sală).
problemă ? Această se explică prin te ţări ale lagărului socialist. Ca ur lentă. opri. După expirarea termenului, noi e!e vor respinge în ansamblu problema
faptul că s-au stabilit relaţii bine de mare a politicii bine definite a puteri N. S. HRUŞCIOV: După părerea vom înfăptui propunerile care sînt ridicată în documentul nostru, atunci N. S. HRUŞCIOV: Guvernele S.Ü.A:,
finite între marile puteri sau, potri lor occidentale, care aţîţă starea de Vrem să abordăm rezolvarea aces mea. propunerile noastre conţin răs expuse în documentele noastre. Nu într-adevăr nu va rămîne nici un Angliei şi Franţei au încălcat în mod
vit expresiei uzuale în presă, între spirit revanşardă în Germania occiden tei probleme pornind de la condiţiile punsul la această întrebare. Noi am vreau să insist prea mult pentru a
.Vest şi Est. tală, contribuie la reînvierea în acea reale existente. Şi abordarea c.ea mai declarat că; prin comenzile sale. explica acum de ce aţn luat o ase obiect de tratative în problema Ber grosolan acordul de la Potsdam, au
stă parte a Germaniei ta organizaţiilor bună, cea mai realistă a rezolvării Uniunea Sovietică va asigura folosi menea hotărîre, deoarece motivele sînt
Noi am întreprins multe acţiuni şi forţelor fasciste, reacţionare, Berli problemei Berlinului este recunoaşte rea deplină a capacităţii întreprinde expuse destul de amănunţit în docu linului. Dacă va fi necesară preciza zădărnicit îndeplinirea lui şi în acelaşi
pentru a slăbi încordarea din relaţiile nul occidental s’-'a transformat într-un rea faptului că există două state rilor industriale din Berlinul occiden mentele guvernului sovietic.
internaţionale, pentru a crea condiţiile fel de tumoare canceroasă. Şi dacă germane, recunoaşterea, sistemelor tal. Uniunea Sovietică îşi asumă de rea şi discutarea propunerilor noastre, timp se cramponează de o parte ă a-
de lichidare a acestei încordări, de aceasta nu va fi lichidată, ea va con deosebite care există în aceste state. asemenea obligaţia de a asigura pe ÎNTREBAREA CORESPONDENTU
(stabilire a relaţiilor normale între stitui un pericol care poate duce la Pornind de la aceasta, este cel deplin cu produse alimentare pe lo LUI AGENŢIEI D.P.A. (R.F.G.), B aceasta, după părerea mea, este cu to cestui acord pentru a prelungi cumva
ţări, pentru a asigura coexistenţa paş urmări cu totul de nedorit. De aceea mai bine ca pentru partea occi cuitorii Berlinului occidental. Desi NIELSEN-STOKKEBY: Care va fi
nică, a rezolva pe cale paşnică diver noi am şi hotărît să facem o inter dentală a Berlinului să se creeze con gur, avem în vedere să facem şi una poziţia guvernului sovietic dacă tul admisibil şi chiar necesar. De ocupaţia Berlinului. Alţi partici
genţele ce se ivesc, fără a aduce lu venţie chirurgicală, adică să lichidăm diţiile de oraş liber, cu guvern pro şi alta pe bază comercială. Cred că guvernul S.U.A. nu va accepta pro
crurile pînă la conflicte. Noi am în statutul de ocupaţie al Berlinului şi priu, cu un sistem social şi de stat nimeni nu se îndoieşte de posibili punerile privitoare Ia statutul Berli aceea, noi nu punem problema în mod panţi la războiul împotriva Germaniei
treprins multe acţiuni pentru a găsi să creăm condiţii care să contribuie propriu. tăţile de care dispune Uniunea So nului ca oraş liber, va refuza de ase
căile de rezolvare a acestei probleme, la normalizarea relaţiilor dintre ma vietică. Muncitorii şi patronii din menea să-şi retragă trupele d in . Ber ultimativ, ci propunem un termen de hitleristc consideră că, zădărnicind în
pentru a crea o situaţie normală in rile puteri ce au făcut parte înainte Considerăm că, în actuala situaţie, Berlinul occidental pot desfăşura o lin şi nu va consimţi să ducă trata
întreaga lume, şi în primul rînd în din coaliţia antihitlerist!. Noi dorim numai pe baza unei astfel de abor activitate avantajoasă pentru popu tive cu guvernul R.D.G. ? .şase luni pentru examinarea ei sub deplinirea mai multor prevederi prin
Europa, pentru a asigura înţelegerea să creăm o situaţie normală, condiţii dări realiste poate fi găsită o solu laţia Berlinului. Aceasta nu numai
reciprocă şi pace între ţările care au normale în oare relaţiile dintre ţările ţie justă a problemei Berlinului şi că nu va duce la scăderea nivelului N. S. HRUŞCIOV: Desigur că toate aspectele, pentru întîlniri cu re cipale ale acordului de la Potsdam,
luptat împotriva Germaniei fasciste. noastre să devină la fel cu cele din poate fi lichidată fără durere tumoa de trai, ci, dimpotrivă, va asigura :în vom regreta dacă S.U.A. nu vor ac
De la război a trecut însă deştul timp timpul războiului împotriva Germa rea canceroasă în care s-a transfor mai mare proporţie folosirea braţelor cepta propunerea noastră. Dar aceas prezentanţii puterilor occidentale spre puterile occidentale au pierdut dreptul
— mai bine de 13 ani. mat acum Berlinul occidental. Noi de muncă ale populaţiei şi va crea ta „după .cum., am -mai spus-o, nu
dorim să creăm condiţii normale condiţiile pentru ridicarea nivelului de ne-ar opri să realizăm propunerile a se discuta propunerile guvernului dc a rămîne în Berlin. După cum ştiţi,
Piedica în calea încheierii tratatului pentru rezolvarea acestei probleme noastre. Nu avem altă ieşire. Cînd
de pace cu Germania, după cum reiese spre a nu constrînge pe oamenii care trai. puterile occidentale, adică S. U. A . acesta este punctul nostru de vedere.
din explicaţiile reprezentanţilor pu locuiesc în Berlinul occidental şi care Anglia şi Franţa, au încălcat princi
terilor occidentale şi după cum in au concepţii şi convingeri diferite să Aşadar, dacă cineva are îndoieli palele prevederi ale acordului de la Acţiunea guvernului sovietic
sistă în mod deosebit Germania occi accepte, împotriva voinţei lor, un sis şi nelinişti în această problemă, tre Potsdam în legătură cu demilitariza urmăreşte lichidarea unui focar
dentală, este că ele nu doresc să re tem ce nu le place.; buie să spunem că ele sînt lipsite de rea Germanici şi înarmează Republi
cunoască starea reală a lucrurilor. orice temei. ca Federală Germană, noi am pro de încordare
Iar starea reală a lucrurilor este a- Noi dăm o înaltă preţuire poziţiei testat. Dar n-am fost luaţi în seamă
ceasta: în prezent există două state niei hi heriste. şi în Germania occidentală continuă ' lă continuare, N. S. Hruşciov, adre- Germania occidentală, noi am saluta
germane — Republica Federală Ger Sîntem convinşi că toate popoarele U.R.S.S. va face totul pentru a menţine să fie reînviat militarismul. De a sindu-se corespondenţilor, a întrebat: acest fapt.
mană, care fiinţează pe baza capita şi sprijini Oraşul liber ceea, dacă propunerea noastră în le
lului privat, şi Republica Democrată care se pronunţă pentru lichidarea gătură cu Berlinul occidental nu va — Mai aveţi de pus întrebări? Nu? ¦Nu! se poate să nu se releve noile
Germană, care creşte şi se dezvoltă „războiului rece“, pentru crearea con ii acceptată, va trebui să procedăm Sper că am reuşit să satisfac cererile inflexiuni din glasul d lui N ixon; In
pe baza socialistă, în direcţia socia diţiilor normale în relaţiile reciproce aşa cum au procedat puterile occi reprezentanţilor presei prezenţi aici. cazul de faţă, din partea finală a dis
dintre ţări, pentru asigurarea coexis dentale, care au trecut peste obliga Aş dori ca acţiunea guvernului- sovie cursului său nu emană rezidurile e.v,
listă. tenţei paşnice a ţărilor, indiferent de ţiile asumate la Potsdam şi peste tic în privinţa Berlinului s i fie just ploziilor atomice cu care sînt amenin
Dacă am reourîolăşte ca fiind înte orînduirea lor, pentru înlăturarea fric celelalte obligaţii decurgînd din re înţeleasă. După cum s-a mal spus, ţate popoarele. Noi sîntem împotriva
ţiunilor şi conflictelor dintre ţări, vor zultatele zdrobirii Germaniei fasciste. această acţiune urmăreşte să lichideze cursei înarmărilor, împotriva prime]-!
meiat acest motiv, care este adesea saluta propunerile Uniunii Sovietice un focar dc încordare, să asigure des diei unui nou război. Noi sîntem pen
invocat în Occident, atunci această si referitoare la rezolvarea problemei ÎNTREBAREA CORESPONDENTU tinderea în lume, să creeze condiţii tru întrecere paşnică pe tărîm econoi
tuaţie ar trebui să fie menţinută pen LUI ZIARULUI ENGLEZ „DAILY normale pentru coexistenţă şi între mic. SI ne întrecem deci pe această
tru totdeauna. Este puţin probabil ca Berlinului. ÎNTREBAREA c o r e s p o n d e n t u Dacă şi celelalte ţări ar recunoaşte WORKER“, S. RUSSEL: Luînd în cere paşnică. Iată un domeniu inte bază — care pe care ?
Republica Democrată Germană să reu Totodată noi înţelegem bine că acele l u i ZIARULUI „IZVESTIA“, V. KU- acest principiu sau ar consimţi să considerare faptul că diferite organi resant care oferă largi perspective de
şească să convingă pe dl. Adenauer şi DREAVŢEV: Cum pot fi apreciate semneze un document comun şi la zaţii de spionaj şi posturi de radio activitate pentru binele popoarelor. Dl. Nixon spune că doreşte o în
guvernul său ca Geitmania occidenta cercuri care stau pe poziţiile continuă declaraţiile unor oameni politici din nevoie să-l întărească printr-o hotă- care desfăşoară o activitate subversivă Acesta este ţelul pe care l-a urmărit trecere pe tărîm paşnic, pentru a se
lă să adopte în activitatea sa de stat rii „războiului rece", care stau pe po Republica Federală Germană care se rîre a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în Berlinul occidental dau de lucru guvernul sovietic prezentînd propune vedea cine va asigura un nivel de
orientarea socialistă. Aceasta ar li, ziţiile folosirii Berlinului occidental ca pronunţă pentru menţinerea actualei si noi am fi de acord. multor oameni, ce propunere intenţio rile sale în problema Berlinului. Fac trai mai ridicat poporului, cine va
desigur, de dorit şi pentru germanii din focar de discordie pentru aţîţarea răz tuaţii din Berlin ? nează să prezinte guvernul sovietic apel la dumneavoastră să ne sprijiniţi oferi condiţii mai bune poporului pen
Republica Democrată Germană şi pen boiului cald, vor fi desigur mîhnite şi Dumneavoastră întrebaţi dacă poli pentru a asigura ca aceşti oameni să în această operă nobilă. tru folosirea binefacerilor culturii,
tru mulţi germani din Germania occi se vor împotrivi propunerilor noastre N. S. HRUŞCIOV: Cred că la a- tica guvernului sovietic în problema nu devină şomeri ? (Rîsete). cine va asigura mai multe libertăţi
dentală, cit şi pentru întreaga ome de pace. Sîntem însă convinşi că în ceastă întrebare am şi răspuns în Berlinului s-ar schimba în cazul în Am citit astăzi discursul rostit Ia pentru popor. EI se arată gata să se
nire progresistă, iar noi, în calitate lume aceşti oameni formează o mi parte. Oamenii politici şi de Stat care care Germania occidentală ar renun N- S. HRUŞCIOV: In cazul aces Londra de vicepreşedintele S.U.A., dl. întreacă în ceea ce priveşte asigura
de comunişti, am saluta călduros a- noritate. Majoritatea covîrşitoare a insistă asupra menţinerii vechii si ţa la programul său de reînarmare. ta, după cît se pare, s-ar putea doar Nixon. Poate că pentru prima oară rea celor mai bune condiţii pentru „a
oamenilor vor pace în întreaga lume tuaţii în Berlin, insistă şi asupra men Nu, nu s-ar schimba. Trebuie să avem recomanda acestor oameni să se re pot spune că sînt de acord cu partea lichida tirania“. Dl. Nixon şi cu mine
ceasta. şi de aceea ne bizuim pe sprijinul ţinerii condiţiilor anormale care s-au în vedere că Germania, potrivit a- califice (rîsete), adică să înceteze de finală a discursului său, în care se avem concepţii diferite despre tira
A crede însă că dl. Adenauer şi creat în Europa şi în întreaga lume. cordului de la Potsdam, nu trebuie să a mai minţi şi de a se îndeletnici cu vorbeşte despre întrecerea paşnică. nic : ceea ce el consideră că este li
acestor oameni. In prezent relaţiile internaţionale sînt fie înarmată. De aceea, dacă Germa spionajul şi să înceapă o muncă uti Acesta este un fenomen rar. La sfîr- bertatea bogaţilor de a-i exploata pe
cercurile guvernante ale Germaniei ÎNTREBAREA CORESPONDENTU încordate. A insista asupra menţinerii nia occidentală ar renunţa la progra lă popoarelor. Dar dacă unii dintre ei şiful discursului rostit la Londra, săraci, noi considerăm că este tiranie,
occidentale vor fi de acord cu aceasta sursei care provoacă această încor mul de reînarmare acest lucru nu ar vor rămîne şomeri, eu nu-i voi com Nixon a declarat că noi trebuie să nci interzicem exploatarea, iar măsu
înseamnă a te legăna în iluzii. LUI AGENŢIEI UNITED PRESS IN dare înseamnă a duce lucrurile nu trebui considerat ca o concesie pen pătimi. (Înviorare în sală). trecem în sfîrşit la întrecerea econo rile noastre împotriva exploatatorilor
TERNATIONAL, H. SHAP1RO: Este spre lichidarea încordării internaţionale, tru altă concesie. Acestea sînt lucruri mică. El a sp u s: ţelul nostru princi sînc considerate de el tiranie. Acestea
Pe de altă parte în iluzii se leagănă ci spre permanentizarea ei. De altfel, deosebite, nu sînt echivalente. Dacă ÎNTREBAREA CORESPONDENTU pal să fie nu distrugerea comunis sînt concepţii diferite.
anumite cercuri din Germania occi just oare ca din nota guvernului so orice încordare în relaţii poate provoca Germania occidentală ar declara că LUI ZIARULUI FRANCEZ „LE mului, ci victoria abundenţei asupra
dentală. printre care, spre regretul vietic să se tragă concluzia că în de supraîncordare, iar aceasta, ţinînd sea nu se va înarma, dar în acelaşi timp .MONDE", M. TATU : Domnule preşe nevoii, a sănătăţii asupra bolilor, a Chiar dacă există interpretări dife-
meu, cancelarul — domnul Adenauer curs de o jumătate de an Uniunea ma de actualul- nivel de dezvoltare a ar fi m enţinut. regimul de ocupaţie a dinte, dumneavoastră aţi spus că Ber libertăţii asupra tiraniei. r.-te ale unor noţiuni şi termeni, im
şi alţii, care nu se ştie de ce scon Sovietică nu va lua vreo măsură care armamentelor, poate duce la urmări Berlinului, sursa de încordare şi con linul occidental face parte din Repu portant este însă ca eforturile noas
tează să obţină ca Republica Democra să schimbe ordinea existentă în pre destul- de triste pentru omenire. flicte nu ar fi lichidată, ea ar conti blica Democrată Germană. înseamnă Eu salut această declaraţie. Dacă tre să fie îndreptate spre întrecerea
tă Germană să renunţe la sistemul nua să existe. Dc aceea, această si oare aceasta că, după părerea guver dl. Nixon ar rosti pe un asemenea ton paşnică.
său socialist şi să adopte sistemul ca zent în Berlin ? De aceea trebuie lichidată sursa tuaţie anormală trebuie lichidată. Ar nului sovietic, acest statut al Berli discursurile sale viitoare, dacă acest
pitalist. Pe această bază s-ar produ N. S. HRUŞCIOV: După părerea care generează încordare, trebuie, fi foarte rezonabil dacă Germania oc nului occidental va fi provizoriu şi că exemplu l-ar urma şi ceilalţi oameni In încheiere N. S. Hruşciov a spus
ce, pasă-mi-te, „reunificarea" Germa create condiţii normale pentru ca oa cidentală nu s-ar înarma, ar fi şi mai in etapa următoare guvernul sovietic de stat din S.U.A., Anglia, Franţa şi corespondenţilor: Mulţumesc pentru a-
niei, adică cercurile monopoliste din mea dumneavoastră trageţi o conclu menii să poată dormi liniştiţi şi pen rezonabil dacă celelalte ţări care au va propune includerea Berlinului oc ienţie, la revedere /
Germania occidentală ar înghiţi Re zie justă că în cursul termenului anun tru ca asupra lor să nu planeze pri forţe armate în Germania răsăritea cidental în componenţa Republicii De
publica Democrată Germană şi ar crea ţat, adică de şase luni, noi nu vom mejdia izbucnirii unui nou război în nă şi în cea occidentală şi-ar retrage mocrate Germane ? Alegerile din Uruguay
în felul acesta o Germanie unită pe modifica condiţiile existente la Berlin, care să fie folosite arme atomice şi cu trupele, aşa după cum am spus în re
baza socială pe care se întemeiază deşi le considerăm ca anormale. Dar hidrogen. Cît despre oamenii care in petate rînduri. Lichidarea regimului N. S. HRUŞCIOV: Am înţeles în MONTEVIDEO 29 (Ager re se află astăzi ţara. Agenţia
Germania occidentală. Şi abia după noi am dori ca şi condiţiile anormale sistă asupra menţinerii situaţiei anor de ocupaţie din Berlin şi crearea unui trebarea dumneavoastră şi vă răs pres.). — La 30 noiembrie au United Press International afir
aceasta, după părerea lor, se va ivi să le lichidăm pe cale normală, adică male, se pune pe bună dreptate între oraş liber în partea occidentală a pund. Nu, noi nu considerăm aceasta loc în Uruguay alegeri gene mă că partidul „Colorado“ va
posibilitatea încheierii tratatului de pe calea unei înţelegeri. Noi nu dorim barea dacă aceşti oameni sînt normali. Berlinului ar contribui la rezolvarea ca o recunoaştere vremelnică sau ca rale pentru desemnarea a 99 de reţine cu greu controlul asupra
pace. Sînt oare realiste asemenea so să creăm în timpul lichidării situaţiei problemei retragerii trupelor din Ger un sacrificiu vremelnic din partea deputaţi şi 31 de senatori, pre puterii executive pe care o de
coteli ? Desigur, n u ! Ele trebuie con anormale vreo agravare în relaţiile ÎNTREBAREA CORESPONDEN mania, ar contribui de asemenea la Republicii Democrate Germane. Noi cum şi a 9 membri ai Consi ţine de 90 de ani.
siderate ca fiind de domeniu! fante dintre popoare. Noi dorim să creăm dc TULUI AGENŢIEI REUTER, W. rezolvarea problemei dezarmării. considerăm că situaţia Berlinului oc liului naţionali al guvernului —
ziei, deoarece oamenii muncii din Re comun acord condiţii normale care să BWIST: Ce garanţii oferă guvernul so cidental, ca oraş liber, se va menţine şefului colectiv al statului. Con In ce priveşte reforma con
publica Democrată Germană nu vor contribuie la dezvoltarea une-i atmos vietic în privinţa Berlinului occiden ÎNTREBAREA c o r e s p o n d e n t u atît timp cît acest, lucru va fi dorit, comitent cu alegerile va avea stituţiei, în preajma alegerilor
accepta niciodată să renunţe la cuce fere de prietenie în relaţiile dintre tal ca oraş liber? S-ar schimba oare l u i AGENŢIEI A.D.N. (R.D.G.), H, de. lpcuitorii oraşului liber Berlin, ei loc un referendum în legătură au fost prezentate două proiecte.
ririle lor sociale şi politice în favoa politica guvernului sovietic în proble LEONHARDT: Ce acţiuni şi măsuri înşişi vor stabili rînduielile pe care cu reforma constituţiei. Unul propus de partidul „Blan-
rea exploatatorilor şi monopoliştilor. toate statele. ma Berlinului dacă Germania occi sînt de dorit, după părerea dumnea le vor dori. co“ şi partidul norrerist, al doi
Spun aceasta, desigur, cu o rezervă . dentală ar renunţa la programul său voastră, pentru ca schimbările din si Potrivit agenţiei France Pres- lea propus de partidul catolic
Aşa dar, ce-i de făcut ? de reînarmare ? tuaţia Berlinului să poată avea loc ÎNTREBAREA CORESPONDENTU se, „alegerile de la 30 noiem „Union civica“. Ultimul proiect
Trebuie să pornim de la faptele rea no! vom respecta în decursul termenu normal şi fără greutăţi ? LUI ZIARULUI VEST-GERMAN „D1E brie se prezintă ca un proces este sprijinit de Partidul Co
le. Există , un Berlin divizat în care lui indicat normele stabilite prin re N. S- HRUŞCIOV: Declaraţiile gu WELT“, H. SCHEWE: Dacă Berlinul popular al celor patru ani de munist-din Uruguay care îl
gimul de ocupaţie cu condiţia ca cele vernului sovietic, toate documentele N. S. HRUŞCIOV: Noi dorim ca occidental va primi stalului de oraş guvernămint al partidului „Co consideră mai democratic şi
lalte ţări să nu întreprindă acţiuni noastre oferă o garanţie deplină în aceste măsuri să fie înfăptuite fără liber, se va stabili oare în acest caz lorado“. Principalul partid de o- progresist decît primul. Partidul
provocatoare, care să ameninţe cauza această privinţă. Noi vom face totul greutăţi. Cel mai rezonabil ar fi dacă, poziţie „Blanco“ şi-a bazat cam Comunist a desemnat şi el can
pentru a menţine şi sprijini oraşul li după ce vor fi primit propunerile pania electorală pe situaţia eco didaţi atît pentru consiliul de
păcii. ber, pentru a asigura neamestecul în noastre, ţările cărora ne adresăm vor nomică extrem de critică în ca- stal cît şi periiru parlament.
Cred că această întrebare este epui treburile Iui interne, astfel îneît el şă răspunde că salută aceste propuneri
se dezvolte, potrivit dorinţei popu şi sînt gata să se înlîlnească, dacă
zată. CORESPONDENTU laţiei sale.
ÎNTREBAREA FRANCE PRESSE.
După cum se ştie,
LUI AGENŢIEI
C. SARNECOT:
Berlinul este capitala Republicii De
mocrate Germane. De ce, cu toate a-
cestea, se formulează propunerea ca
Redacţia ş) administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, lelefon: 18 8 1 1S 91 75. laxa plătită iu numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .i. I R. nr. 23tl.;S20 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul; Inireprinderea Poligrafică „| MAI" — Deva.
