Page 11 - 1958-11
P. 11
N i\ 1206 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag.' 3
!mías
DIN AC TIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID
...............................................IIIIIIII..... ...... ilHIII|lllllll|llllllllllllilllllilllil)lllllll|l|l||[|||||||)l|[llllll||)OIII)l>l»l|fl|||!|||l[||l|l||||||||litMIIIII||IRl^l(l^
In scopul înfăptuirii hotărîrilor celui de al Il-leâ Congres al Partidului Muncitoresc In p r a p l' n n n n r n n r - n r inaugurării Agitatori
Romîn şi a Consfătuirii de la Constanţa, organizaţiile de partid din satele regiunii noastre
[Cifre şi fapte] fruntaşi
desfăşoară o vie activitate politică şi organizatorică. Folosind cele mai variate forme ale mun t din raionul Brad ]
cii politice de masă, ele se străduiesc să mobilizeze întreaga masă, de comunişti şi de ţărani Aşezat pe cursul rîftlui Strei, i. t Iii munca de transformare
muncitori în opera de construire a socialismului la sate, în munca de consolidare şi dezvol Batizul este un sat bogat, cu !"socialistă a agriculturii, nu-
tare a unităţilor socialiste ale agriculturii. In ultimele 10 luni, în raio- f un pămînt roditor. Pe cît îi este producţia de cereale şi din ve ^meroşi agitatori au adus o
nul Brad s-au obţinut însem- niturile băneşti, aşa incit lor să , contribuţie înseninată.
le fie asigurată o viaţă îmbel
Pentru generalizarea experienţei înaintate pe care au cîştigat-o numeroase organiza t nate realizări pe linia tran- } de roditor pămîntul, pe atît de in clişeele de mai jos cîtiva
ţii de partid săteşti în munca de consolidare şi dezvoltare a sectorului socialist al agriculturii, L siormării socialiste a agricul- 1 harnici şi buni gospodari îi sînt şugată lai bătrîneţe. .din agitatorii fruntaşi care au
publicăm în pagina de faţă cîteva materiale care oglindesc acest lucru. [• turii. Acest lucru poate fi o- ^ locuitorii. Lucrul acesta e dove După multe discuţii şi argu t muncit pentru înfiinţarea gos-
- podăi iilor agricole colective
L glindit prin cîteva cifre i j dit de mai multe fapte care la mentări, bătrînii lui au acceptat ^ din Biscări a şi Batiz, raionul
0 La începutul anului 1958 ] prima vedere, par mărunte. Să- şă se înscrie în gospodărie. Cu Hunedoara.
aceasta, prima cerere a fost de-
al oUrgnasnpizriajţiineipdreeţipoasrtidUnul din mijloacele importante pen {, era cooperativizată numai 2,3 ) teanul din Batiz cînd ţi-a spus pusă. In aceeaşi zi, preşedintele,
la sută din suprafaţa coope- 7 rc-ăo-iî hliAoTtăorriîTt sr>ăo fTaoc/¦*ă»-» cAenvtran, apoi< mînl-AtoTvroă**roărşîirrii.îi „11 M7\AaJi*“* dMin sat p
tru dezvoltarea şi întărirea legături depus şi el cererea. Şi-a depu^-o
lor partidului cu masele de ţărani rativizabilă a raionului. a şi făcut. E drept că mai întîi şi comunista Maria Petroesc, Ea
muncitori, pentru mobilizarea lor la este şi deputată şi cuvântul ei
îndeplinirea hotărîrilor partidului şi • Pînă la data de 27 oc- judecă bine, socoteşte mult şi a
guvernului îl constituie activul fără ( tombrlie s-a cooperativizat poi ia hotărîrea. este ascultat de ţărani. Gheaţa
de partid. t 33,85 Ia sută. se spărsese de-a binelea.
Aşa a fost şi cînd comuniştii
Ţinînd seama de acest lucru, pe lîn- L • La 30 decembrie 1957 în- 1 din sat au propus să se consti Acum, trebuia muncit pentri.1
gă toate organizaţiile de bază exis (_ tovărăşirile agricole din raion j atragerea de noi familii. Primii
tente în raza comunei Qurasada, âu al comitetului comunal de partid a Folosirea activului fără de' partid l cuprindeau 935 familii cu 351 1 fuie o gospodărie agricolă colee care s-au înscris au trecut la Ç// V:
fost constituite active fără de partid. fost repartizat să muncească perma ne-a ajutat să obţinem succese deose C ha. teren. ^ muncă. N-a fost defoc uşor,, mai 5f
Sprijinite permanent de către organi nent cu acest activ, să-l îndrume şi bite în munca de transformare socia L 0 In prezent, numărul înto- •) tivă. Şi asta n-a fost demult ales dacă se ţine seama rşi de 'K "' ¦ m
zaţiile de bază, acestea au muncit cu să-l ajute în rezolvarea sarcinilor ce-i listă a agriculturii. Acesta e un fapt } acum două — trei săptămîni **
mult spor la cooperativizarea agricul stau în faţă. pozitiv. Geea ce ne bucură şi mai mult vărăşirilor agricole este de 28 3 faptul că in sat nu,există organi
turii şi la înfăptuirea altor acţiuni de este faptul că, muncind cu aceşti oa şi cuprind 1.738 familii cu 817 ]J Mult a fost pînă s-a „spart ghea 1V
folos obştesc. Căuiînd să pună în practică reco meni, consuitîndu-i, îndrumîndu-i cu -j ţa“, adică pînă au fost depuse zaţie de partid. Membrii cie par
mandările noastre, membrii activului grijă şi cu răbdare, am reuşit să-i fa ha. teren. ¦) primele cereri. Despre asta ar
In comuna noastră am avut însă şl fără de partid au început să desfăşoa cem să se simtă mai legaţi de munca • Numărul întovărăşirilor ) putea vorbi multe comunistul tid din sat sînt muncitori 3a dife
re muncă politică pentru lămurirea noastră, a comuniştilor, de stopul pe ) rite întreprinderi socialisite. Dar
ţăranilor muncitori din sat de a-şi face care-1 urmărim şi astfel, mulţi dintre zootehnice existente în raionul 5 Traían Munteanu. El era trup şi ei au simţit datoria de a depune,
cereri pentru întovărăşirea agrozooteh ei să-şi manifeste dorinţa de a fi pri Brad la sfîrşitul anului 1957 suflet pentru gospodărie. Buni
nică. Gei oare şi-au făcut mai întîi miţi în rîndurile candidaţilor de par [ era de 18. Ele cuprindeau 717 cii însă, nu prea erau de acord toate eforturile pentru trecerea*
cereri au fost ţăranii muncitori Ionel t familii cu 2.107 oi şi 394 ha, Ei au muncit o viaţă întreagă pe de ia întovărăşire la gospodărea
Lupşe, Teodor Marişca, Ionel Gherman, tid. Recent a fost primit candidat de colectivă. Au muncit cu mt/lt
Gheorghe Crăciun şi alţii, membri ai păşune. -j bucata lor de pămînt, cu unelte simţ de răspundere. Tovarăşul
activului fără de partid din s a i partid întovărăşitul tonei Lupşe, ur- înapoiate, aiergînd de la o par Munteanu şi-a convins mai în
• Cele 55 întovărăşiri zoo- ) celă la alta, iar acum la bătrî tîi rudele. Unul din aceştia 'este
Gâ urmare a muncii politice desfă mînd ca în scurt timp să fie discuta tehnice existente în prezent în 3 neţe le vine greu — aşa Cum Traian Petroesc, un unchi al său,
raionul Brad cuprind 2.933 fa- 3} spun ei — să schimbe acest mod care s-a înscris aduetnd în gos-
te şi cererile de primire în rîndul can milii cu 6.938 oi şi 10.127 ha.
păşune. 1 de viaţă. Tovarăşul Munteanu
• Numărul familiilor care 3 însă este comunist şi ştie ce TRAIAN MUNTEANU
şurate de către membrii activului fără vrea. El le-a vorbit despre avan podărie 4,41 hectare teren ara secretarul întovărăşirii „1
sate unde, datorită faptului că nu n- de partid, a exemplului personal al didaţilor de partid a întovărăşiţilor s-au înscris în acest an, pînă 1 tajele pe care le oferă gospodă bil. In sat el mai are trei cum
veam organizaţii de bază, nu erau con acestora, în mai puţin de o lună în Ionel Gherman, Gheorghe Crăciun şi la 27 octombrie, în întovără- 1 ria colectivă chiar şi bâtrînilor. naţi : Gheorghe Lupu, Petru Po Mai" Batiz.
stituite nici active fără de partid. In tregul sat a fost cdaperativizat. Teodor Marişca. şirile agricole şi zootehnice ^ Le-a arătat că, potrivit statutu pa şi Liviii Musolini. Pe toţi i-a
satul Vica, de pildă, întreaga muncă este de 790. Ele au adus în j lui G.A.C., pentru bătrînii care
politică pentru atragerea ţăranilor Dăr munca activului fără de par IOSIF VESA de sectorul socialist al agricul- j nu mai pot munci, adunarea ge lămurit şi toţi s-au înscurs.
muncitori înspre sectorul socialist al tid nu s-a oprit aici. Sub îndrumarea secretarul Comitetului comunal turii 10.189 ha, teren şi 4.831 ] nerală a colectiviştilor poate a-
agriculturii, trebuia desfăşurată de că-, comitetului comunal de partid s-a dus oi, 1 loca o cotă de 2-4 la sută din Moş Ioan Drăghici esife preşe
tre Cofriiteul comunal de partid Gu- o muncă susţinută pentru a-i deter partid Gurasada dintele întovărăşirii din, sat. Şi
el a fost printre primii care şi-a
râsada. Or, acest lucru era destul de mina pe întovărăşiţi să efectueze, îiîcă depus cererea. Şi, cum el se, bu
greu. Necunoscîrtd îndcajunis oamenii, din primul an, toate lucrările în co întărirea şi dezvoltarea GAG cură de prestigiu în rîndul ţă ra
situaţia concretă de aici, au s-au pu mun. Aşa se face că, deşi nou înfiin nilor, exemplul lui a fost 'urmat
tut obţine rezultatele scontate. Comi ţată, întovărăşirea agrozootehnică din - ~~ datorie primordială şi de alţii. Moş Drăghici 'a făcut
tetul COfflurtal de partid a hotărît a- satul Vica, !arăturile şi însămînţările parte şi dintr-o delegaţie de ţă
rani iîntovărăşiţi care au fost în
tunci Să constituie în acest sat un de toamnă le-a efeotuat în comun, iar vizită vara aceasta la gospodă
în prezent se fac ultimele lucrări la ria agricolă colectivă din Simb
activ fără de partid a cărui activitate
să fie coordonată direct de către co saivanul construit în scopul adăpos a organizaţiilor de partid ' ria Veche. Aici a stat de vorbă
mitetul comunal. In bază acestei ho- ti rii oilor aduse de întovărăşiţi oa cu mai mulţi colectivişti, a vă
tărîri am constituit aici un activ fără fond do bază. Organizaţiile de baza din gospodă să fie direct cointeresai în întărirea ridică Ia suma de 130.000 lei. Fondul zut cu ochii lui belşugul clin ca
de partid din 21 ţărani muncitori din Merita atenţie şi faptul că membrii riile agricole colective, sprijinindu-se şi dezvoltarea economică a gospodări de bază al gospodăriei trece în pre sele lor, construcţiile, ferinele de
tre cei mai buni fruntaşi ai recoltelor pe membrii de partid şi pe tovarăşii ei lor, zent peste 600.000 lei. Prevederile pla porci şi de oi. Cînd s-a întors
activului fără de partid s-âu preocu acasă a povestit multora despre
bogate, oameni care se bucură de mult pat şi de problemele sociale ale satu din activul fără de partid, acordă o , Care sînt succesele obţinute în .în nului de producţie, complectat după cele văzute la Simeria Veche. 'A ROMULUS NEMEŞ,
prestigiu îii sat. lui. Din iniţiativa şi la îndemnul a- atenţie tot mai mare întăririi şi dez tărirea şi dezvoltarea "economică a consfătuire, au fost în cea biâî nia’re stat de vorbă cu Crucită Ivăniai, colectivist în G.A.C. Biscaria.
cestora, toţi întovărăşiţii au participat voltării economico-ofganizaWice a acestor două gospodării agricole co parte realizate. Fva Roman, Miron Ţîr.lea şi eu
Odată constituit, am trecut la in activ la pietruirea şi amenajarea dru gospodăriilor. In acest scop, ele au lective ? alţii. In scurt timp ei au depus MARIA PETR O ESC ,
struirea temeinică a acestuia indicîn- murilor pe o porţiune de peste 3.000 îndrumat şi ajutat consiliile de con Amîndouă aceste gospodării au ob cereri de înscriere în gospodăria
du-i sarcinile ce îi revin şi me m.l. şi la alte acţiuni de înfrumuse ducere în elaborarea planurilor de mă Munca politică desfăşurată de către ţinut succese însemnate în întărirea colectivă. deputată în satul Batiz.
todele pe oare trebuie să le foloseas ţare a satului lor. suri în vederea realizării sarcinilor iz- organizaţiile de bază şi cointeresarea şi dezvoltarea lor economică şi în
vorîte din documentele Consfătuirii de materială a colectiviştilor a făcut ca creşterea nivelului de trai al colecti Aşa au fost adunate pînă a-
că îfl munca sa prăctică. Un membru la Constanţa. cele prevăzute în planurile de producţie viştilor. cum 64 de cereri ale căror sem
să fie în cea mai mare parte înfăp natari vor aduce în gospodărie
Aşa, de pildă, organizaţiile de par tuite.
tid din gospodăriile agricole colective înfăptuirea prevederilor planurilor lor peste 130 hectare de teren a ra
din satele Pricâz şi Turdaş raionul De pildă, ia gospodăria agricolă co
Munca politică în sprijinul Orăştie, ţinînd seamă de condiţiile lectivă din Pricaz, care şi-a prevăzut de perspectivă pe anii 1959 şi 1960 va bil, 24 vite mari, 6 cai şi uri
concrete şi posibilităţile existente în în pian ca la fiecare 100 hectare teren
transformării socialiste gospodăriile respective, au pus accen sa aibă în acest an 15 bovine mari, duce ta o şi mai mare dezvoltare a mare număr de unelte de munaă.
a agriculturii tul pe crearea şi dezvoltarea fermelor 30 porcine, 160 oi, are în prezent 18
de vaci, a crescătoriilor de porci, pă vaci, 14 scroafe pentru reproducţie, acestor gospodării, la o creştere sim Peste cîteva zile gospodăria
sări, a fermelor de oi şi pe sporirea 30 porci la îngrăşat, 71 purcei, 375
producţiei de cereale. oi şi 98 mieluţe, depăşind astfel în colectivă se va inaugura. Aşa-s
multe privinţe cele prevăzute în plan. ţitoare a avuţiei obşteşti şi â venituri { batizenii. Cînd zic ei că fac ceva
Ca urmare a muncii politice şi or
ganizatorice desfăşurate de către or Veniturile realizate din fermele de lor personale ale colectiviştilor. 1 apoi numâi aşa poate fi.
ganizaţiile de bază, adunările gene animale, grădina de legume, contrac
Ca agitatoare a organizaţiei de bază kg. cartofi mai mult dacă ar lucra rale ale colectiviştilor au adoptat şi tările de cereale şi alte surse se ridi ¦s
am primii sarcina de a desfăşura pămîntul in întovărăşire. I-am arătat inclus în planurile de producţie pe că la suma de 450.000 lei.
munca politică de la om la om pentru avantajele pe care k au întovărăşiţii, acest an măsurile propuse de către Predarea produselor contractate
convingerea şi atragerea unui număr de care, hucrîndu-şi pămîntul indivi organizaţiile de bază şi consiliile de Dovada că muncind cu perseveren
cit mai mare de !amilii de ţărani dual, nu se poate bucura. conducere, în vederea creşterii avuţiei ţă pentru întărirea şi dezvoltarea e- sarcină de seamă
imuicilori în unităţile socialiste exis- obşteşti, â sporirii fondului de bază concmică a gospodăriei asigură creş
iénie în saiul nostru. Despre toate acestea am stat de vor şi a producţiei agricole şi Vegetale. terea neîncetată a avuţiei obşteşti, şi — Noi am folosit forme dife pildă, figurează printre cei frun
bă în mai multe rînduri. Omul, s-a odată cu aceasta şi creşterea venitu rite de murlcă pentru a explica taşi la predarea cantităţilor de
Colectivul de agitatori a cărui res gîndit, a judecat cum e mai bine şi Pentru atingerea obiectivelor pro rilor personale ale colectiviştilor, o ţăranilor colectivişti marea în porumb şi cartofi ?ontractate, ţă
ponsabilă stiit, este !ormat din co mai avantajos şi după mai multe dis puse organizaţia de bază din G.A.C. constituie faptul că gospodăria este semnătate a predării către stat; ranii colectivişti Petru Soita, Lu-
munistul Simlon Scutea, colectivist, cuţii s-a hotărît să-şi facă cerere de Prioaz şi-a repartizat în mod judicios milionară şi că în acest an se va mai a produselor pe care le-au con ciari Murar, Ioan Chirilă (Niţă)
candidatul de parlid loan Munteanu, înscriere în întovărăşire. Astfel, de forţele asigurînd ca în fiecare e- repartiza la fondul de bază îrtcă cca. tractat. Li s-a explicat că con şi alţii, iar printre cei codaşi se
preşedintele întovărăşirii a l.a , depu unde la început ţăranul muncitor Ia- chipă să lucreze unul său mai mulţi 00.000 — 70.000 lei şi că pe lîngă tractările formează una din pîr- numără Alexandru Popa, Mihai
tatul Mihai Richler, preşedintele în cob Ursa, nici nil vrea să audă de membri şi candidaţi de partid. Aceş produse s-a repartizat, pînă acum, co ghiile principale prin tare sta Vişinii, Aron Dugari (Ciulii),
tovărăşirii a ll-a şi idemista Viorica întovărăşire, acum conviagîndu-se şi tia au primit sarcina să desfăşoare lectiviştilor şi cîte 13 lei ia zi-rnurtcă. tul nostru îşi formează fondul Gheorghe Marian (Berea) şi al-
Pleşer. După ce am fost înşiruiţi şi dindu-şi seama că e mai bine şi mai munca politică pentru ca fieoăre colec Valoarea unei zile-muncă se va ridi centralizat de produse agro-ali- ţii.
pregătiţi, am trecut la desfăşurarea avantajos pentru el să-şi lucreze pă tivist să participe cu regularitate la ca în acest an la cca. 65-70 lei. mentare.
concretă a muncii politice de la om mîntul în întovărăşire, s-a înscris de Aceste liste âu âviit un efect
lă om, a muncii cu oamenii. la început cil întreaga suprafaţă — Pentru a asigura îndeplinirea pozitiv, deterftiinînd pe mulţi din
2,67 ha. în întovărăşirea Iha. la timp a planului de contrac cei rămaşi în urmă să se achite
Cuni muncim noi pentru atragerea tări, comitetul comunal de par de obligaţii.
de nOi familii în întovărăşiri şi ce Un alt exemplu este văduva Matia. tid a organizat încă de pe vre
Tot pe această temă am orga
rezultate am obţinut? Seara, după ce Cutean, căreia i-atfi arătat că lieavtnd muncă şi să execute lucrări de bună Şi gospodăria agricolă colectiva din mea secerişului o largă muncă nizat şi o vie agitaţie Vizuală.
oamenii vin de Ia muncă, noi mer atelaje, ea nu-şi poale lucra pămîntul calitate. Turdaş, care este mai tînără, s-a dez politică în rîndul ţăranilor. Au A fost afişat un mare număr de
gem şi stăm de vorbă cu ei. Intr-o la timp şi astfel obţine recolte slabe. Faptul că organizaţia de bază din voltat mult în acest an. Ea şi->a făcut fost repartizate sarcini concre lozinci mobilizaioare, pariouri,
seară, două, irei-atît cit este necesar- După ce am stat de vorbă şi i-am ex această gospodărie a vegheat, ca toa o serie de construcţii, iar unele înce te membrilor şi candidaţilor de vitrine etc. ceea ce a determinat
stăni de VOtbă cu tuiul, apoi cu altul, plicat în mod amănunţit cum se lu te lucrările să se facă la timp şi în pute le-a terminat. După Consfătuirea partid, activelor fără de partid, pe mulţi tovarăşi să răspundă
pînă reuşim să-l convingem. Nü dé crează pămîniul în întovărăşire şi a- bune condiţiuni, introducere sistemu de la Constanţa, şi-a format o fermă deputaţilor. ţa timp tuturor chemărilor. De
mult timp, am fost la ţăranul mun vaniafele pe care le va avea, ea s-a lui de retribuţie suplimentară a de vaci şi o crescătorie de porci. Munca de la om la oin s-a asemenea, la căminul cultural şi
citor IdcOb Ursa, care mai înainte convins şi s-a insdtis în întovărăşire muncii, a făcut pe fiecare colectivist Veniturile realizate pînă acum se
niti nu vrea să audă dé întovărăşire. cu tntreăgd suprafaţă — 2,53 ha. teren dovedit deosebit de eficace. Pen la staţia de radiofitare au fost IOAN LÄZARESCU
Am stat de vorbă cu el şi cu fami ce o posedă. maistru la depoul C.F.R.
lia lui, i-am explicat că în întovără tru a ilustra acest lucru este su organizate conferinţe despre în
şire parcelele Ixi de pămînt VOt fi Avînd în permanenţă ajutorul şi în Simeria.
adunate la un ioc şi astfel nu va mai drumarea comitelului comunal de par ficient să amintesc că îrt mai semnătatea creării fondului cen
fi 'nevoit să colinde întreg hotarul tid şi al sfatului popular comunal, co
comunei de la o bucată de loc la alta, lectivul nostru de agitatori, a reuşit Creso rîndurile organizaţiei de partid multe rînduri colectiviştii, la în tralizat al statului şi despre ne
că in întovărăşire va avea grîilt în- ca în mai puţin de o lună de zile, să din Gospodăria âgrieolă Colectivă
Ir-un loCi cartofii în alt loc şi porum lăinilreascâ Şi să convingă să se în demnul organizaţiei de bază, au cesitatea predării ia timp a pro
bul într-un alt loc, adică in perima, scrie in Cete două întovărăşiri din sai
tril, Că aceasta ie permite să facă lu un număr de 51 familii de ţărani mun organizat în masă predarea pro duselor contractate.
citori cu o Suprafaţă de peste 100
crările la timp şi cu maşinile S.M.T., hectare teren. duselor. După secerişul griului, Munca politică desfăşurată a
să aplice îngrăşăminte chimice şi re Muncind şi pe mal departe in mod de pildă, încă de la arie, colec dat rezultate bune. Iată numai
gulile agrotehnice şi, ca urmare, să concret cu fiecare familie de ţărani
obţină recolte bogate, aşa cum a vă muncitori, lămurind pe fiecare în par Mifi-tînd pentru creşterea şi Mihăilă Costea, cărora le-a ex tiviştii au format o caravană de cîteva exemple : Planul de con
zul că obţin ceilalţi întovărăşiţi din te de avantajele muncii în comun, întărirea rînduriior partidului, pirat stagiul de candidatură, aii
sal. sîntem convinşi că vom obţine suc organizaţia de bază de la G.A.G. fost primiţi în rîndurile membri căruţe încărcate cu produse, care tractări la grîu (50.000 kg.) şi
cese şi mai mari în munca de lămu Ighiel, raionul Alba (secretar lor de partid.
I-am dai ca exemplu pe ţăranul în rire şi convingere a ţăranilor munci Nicolae Igna) a dat o mare a- au fost predate statului. Exem sfeclă de zahăr (540.000 kg.) a
tovărăşit loan Pîrăian, care a obţinut, tori pentru a păşi pe calea agriculturii tenţie atragerii în partid a ce Rezultatele bune obţinute, atît
ca urmare a aplicării regulilor agro lor mai buni colectivişti, fruntaşi pe tărîm politic cît şi pe tărîm plul lor a fost apoi urmat şi de fost îndeplinit în întregime. 'La
tehnice, cea mai mare producţie de socialiste. în muncă. economic au făcut ca şi alţi co
lectivişti ca Gligor Florea şi întovărăşiţi. Predarea către stat ¦ cartofi, din 30.000 kg, contrac
In urma muncii politice depu Gligor David să ceară primirea
se, numeroşi colectivişti şi-au în rîndul candidaţilor de partid. a produselor proaspăt recoltate tate, pînă la data de 29 octom
manifestat dorinţa de a fi pri
miţi în rîndurile candidaţilor de Primind în rîndurile sale pe a avut un caracter sărbătoresc. brie se predase cantitatea de pes
partid. In ultimul timp au fost cei mai harnici şi pricepuţi co
primiţi în rîndurile candidaţilor lectivişti, organizaţia de bază de Ea s-a desfăşurat sub lozinca: te 28.000 kg.
de partid vrednicii colectivişti la G.A.C. Ighiel a devenit mai
puternică, şi-a dezvoltat capaci „Primele produse — statului“. Trebuie arătat însă şi faptul
Asemenea acţiuni au fost or că în munca politică desfăşurată
ganizate şi la predarea cartofi nu ne-am ocupat în suficientă
lor, floarea-soarelui, sfecla de măsură de problema achiziţiilor.
zahăr ş.a. Aici avem o rămînere în urmă,
Gazeta de perete din centrul dar vom lua măsurile necesare
comunei a publicat săptămînal. îri vederea intensificării activi
cartofi din comună, arătindii-i că nici Ioan Samoilă, Nicolae David şi tatea politică şi organizatorică şi liste cu numele ţăranilor frun tăţii şi în această direcţie. ; IULIU MUNTEANU,
lui nu-i poale fi indiferent dacă ia ANA BOTA ) muncitor la staţia de pompi
după un hectar cu 300-400 kg. grîu, responsabila colectivului de Florea Nicodim. Alţi colectivişti, reuşeşte să se afirme cu mai taşi şi altele cu cei codaşi la OCTAViAN MEDA ) din Batiz a C.S.H.
printre care Nicolae Costea, Cor multă putere drept conducătorul predarea produselor contractate Secretarul Comitetului comunal
1000-1500 kg. porumb, sau 3000-4000 agitatori din comuna Gîrbova. nel David, Mihâilă Florea şi politic al masei colectiviştilor. cu statui. In ultima ediţie de de partid Sîntandrei. LV X.*.Ps W'" .
