Page 12 - 1958-11
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ' Nr J2C6
Biroernele 5.II.B. şi Qngiiei n doresc u r i • iL C tu r ie ie şlirJL « x iltlrrie ie ş t i r i
lisl îscetarea experienţelor aarma nucleară,
nici rezolvarea celorlalte probleme ale dezarmării
Declaraţia delegaţiei U. R. S. S. după terminarea discuţiilor Dcclarafla Ministerului Remilitarizarea Japoniei
din Comitetul Politic al Adunării Generale a O. N. U. Aiacerllor Externe al Greciei
NEW YORK 3 (Agerpres). — TASS transm ite: La 1 noiembrie, 'după terminarea dis TOKIO 3 (Agerpres). — Cu lui „Tokio Simbun“, in prezent
cuţiilor din Comitetul Politic al Adunării Generale, delegaţia Uniunii Sovietice a tăcut urmă
prilejul celei de-a 8-a aniversări flota maritimă militară a Jopo-
toarea declaraţie: ATENA 3 (Agerpres). — Un în problema convocării unei con a aşa-ziselor „forţe ale auto niei dispune de peste 100 de
apărării“, la 1 noiembrie a avut nave de război — contratorpi-
După trei săptămînl de discuţii, în noaptea de 1 no rile militare, adoptarea unei rezoluţii avantajoase lor, care purtător de cuvînt al Ministeru ferinţe speciale pentru discuta Ioc la Tokio o paradă militară loare, submarine etc.
iembrie, Comitetul Politic a încheiat dezbaterea unor pro nu numai că nu contribuie la interzicerea totală şî necon lui Afacerilor Externe al Greci rea problemei Ciprului nu ar la care au participat toate ge
bleme ale dezarmării. Dezbaterea nu a avut loc în con diţionată a experienţelor cu arma nucleară, dar este doar ei a făcut in numele guvernului nurile de arme. Guvernul Japoniei face pla
diţii normale, înirucît reprezentanţii S.U.A., care şi de o frînă pentru soluţionarea favorabilă a acestei probleme. o declaraţie oficială în legătură exista divergenţe considerabile. nuri vaste de reînarmare a ţă
data aceasta au împiedicat luarea unor hotărîri care să cu publicarea în Anglia a Căr „Este neîndoielnic, a spus el în Aceste forţe, constituite acum rii. Astfel, în proiectul de bu
corespundă intereselor păcii şi securităţii popoarelor, au Chiar dacă cineva şi-a făcut iluzii în legătură cu adevă ţii Albe a guvernului englez în continuare, că conferinţa va e- 8 ani din ordinul generalului a- get pe viitorul exerciţiu finan
exercitat tot felul de presiuni şi s-au dedat la tot felul rata poziţie a guvernelor S.U.A. şi Angliei în problema în problema Ciprului. El a arătat şua şi guvernul grec crede sin merican MaeArthur din „corpul ciar este prevăzută suma de
cetării experienţelor cu arma nucleară, acum aceste iluzii că în cadrul discutării problemei cer că, refuzind să participe la de rezervă al poliţiei“, se trans 149.583.000.000 yeni pentru chel
de manevre incorecte. s-au spulberat definitiv. Ciprului in N.A.T.O. „Grecia a aceasta, acţionează în interesul formă astăzi într-o armiată re tuieli militare, adică cu 30 la
După cum se ştie, problema care preocupă în prezent da't dovadă de rezervă şi şi-a ţării“. gulată modernă. Potrivit relată sută mai mult decît anul acesta.
Este regretabil că datorită presiunilor evidente, exerci exprimat dezacordul“ în privin rilor ziarelor, numai trupele te Efectivul forţelor militare aerie
ţa celor mai importante proble După părerea ziarelor, aceas restre ale acestei armate au de ne va spori cu peste 10.000 de
popoarele tuturor ţărilor şi care trebuie, şi poate fi re tate de S.U.A. asupra delegaţiilor dependente de ele. me. El a contestat afirmaţia că tă declaraţie dovedeşte agrava pe acum un efectiv de 170.000 oameni.
rea relaţiilor dintre Anglia, Tur
zolvată fără întîrziere, este problema încetării totale şi S.U.A. au strecurat în Comitetul nr. 1 o rezoluţie care a- cia si Grecia.
necondiţionate a experienţelor cu arma nucleară. Aceasta duce prejudicii serioase prestigiului Organizaţiei Naţiuni
o cer în unanimitate oamenii cinstiţi din ţoale ţările, lor Unite şi subminează această organizaţie ca instru
care îşi dau seama de marea primejdie pe care o implică ment pentru menţinerea şi consolidarea păcii. de oameni. Dacă se adaugă cei Guvernul intenţionează să
continuarea experienţelor cu bombe atomice şi cu hidro sporească producţia de proiectile
gen, atît pentru sănătatea oamenilor, cît şi pentru men Este însă demn de atenţie faptul important că majorita Vizita lui McElroy la Atena 130.000 de poliţişti, oare fac de teleghidate.. El a şi cumpărat
ţinerea păcii şi securităţii popoarelor. tea ţărilor Asiei şi Africii, printre care ţări ca India, Indo din Elveţia modele de proiectile
nezia, Birmania, Ceylon, Republica Arabă Unită, Irak, A- fapt instrucţie militară, în mo
Străduindu-se să pună capăt cursei înarmărilor ato rabia Saudită, Maroc, Ghana, Etiopia, Japonia, jumătate de tip „Oerlikon“. In afară de
mice şi să elibereze atît generaţia actuală cît şi gene din ţările Europei, inclusiv ţări neutre ca Finlanda, Sue mentul de faţă Japonia poate să
raţiile viitoare de primejdia unui război şi de urmările dia, Austria n-au votat în favoarea rezoluţiei S.U.A. şi că
radiaţiilor crescînde, guvernul sovietic a insistat şi in multe dintre ele au condamnat-o cu asprime. Luînd ati ATENA 3 ( Agerpers). — Lxi întărire a capacităţii lor de cheme sub arme 300.000 soldaţi
sistă asupra interzicerii armei nucleare, asupra încetării tudine făţişă împotriva încetării experienţelor cu arma 1 noiembrie a sosit la Atena, luptă".
producţiei acestei arme şi scoaterii ci dm armamentele nucleară — ceea ce se propune în rezoluţia Uniunii Sovie intr-o vizită de 4 zile, ministrul instruiţi. *¦>/
tice, în rezoluţiile Indiei şi altor 13 state — respingînd Apărării al S.U.A., McElrop. Pe McElroy a confirmat că S.U.A.
statelor. propunerea U.R.S.S. cu privire la reducerea bugetelor mili aeroport el a declarat reprezen sint gata să colaboreze cu ţă Japonia întăreşte de aseme aceasta, Japonia cumpără din
Ţinînd seama că S.U.A. şi celelalte puteri occidentale tanţilor presei că in timpul vi rile Europei occidentale atît in
tare a celor patru mari puteri, S.U.A. au arătat că inten zitei sale in Grecia va discuta produtţia de rachete, cit şi a al nea forţele ei militare navale şi' Statele Unite proiectile telghi
s-au opus şi se opun prin toate mijloacele adoptării unei ţionează să continue cursa înarmărilor, să agraveze si cu personalităţi oficiale greceşti tor tipuri de arme moderne.
hotărîri radicale asupra acestor probleme, guvernul so tuaţia internaţională. Declaraţiile de pace ale reprezentan „probleme privind întărirea apă „Sintem gata să colaborăm cu aeriene. Potrivit datelor ziaru- date de tip „Sidewinder“.-
vietic a propus să se facă un prim pas foarte impor ţilor S.U.A. nu au fost, aşadar, decît o mască menită să rării Greciei". McElroy a recu ele in producţia de rachete cu
tant în această direcţie şi anum e: să se înceteze defini inducă în eroare opinia publică. Acesta este bilanţul im rază mijlocie de acţiune" — a arar
tiv şi pentru totdeauna experienţele cu toate tipurile de portant al discuţiilor care au avut loc. noscut de fapt că prin călătoria spus el.
arme nucleare, instituindu-se un control internaţional efi O puternică ofensivă a trupelor
cient asupra respectării acordului corespunzător. Pentru a S.U.A. împreună cu Anglia, care sprijină orbeşte politica sa in ţările Asiei şi Europei După cum relatează ziarul
contribui la soluţionarea practică a acestei probleme, inter lor militară, apar din nou în ochii majorităţii omenirii ca „Akropolis", fn cadrul tratati algeriene
naţionale, de care toate popoarele sînt vital interesate, adversari ai păcii şi dezarmării. Acest fapt nu ÎI vor putea occidentale urmăreşte intensifi velor duse de McElroy in Gre
Uniunea Sovietică a încetat în mod unilateral experienţele evita niciodată cei ce au depus atîtea eforturi pentru a cia se va discuta problema în TUNIS 3 (Agerpres). — In precizează că au fost provocate
cu arma nucleară, deşi ea a efectuat mai puţine expe impune Comitetului nr. 1 o rezoluţie care împiedică luarea carea pregătirilor militare. „For zestrării armatei Greciei cu ar tr-un comunicat dat. publicităţii
rienţe de acest fel decît S.U.A. şi Anglia. Din păcate, gu oricăror măsuri reale în domeniul dezarmării. In acest fel me moderne. de Ministerul de Război al Re pierderi grele trupelor colonia
vernele celor două ţări n-au urmat acest exemplu şi au ei îşi asumă răspunderea pentru toate urmările acestor ac ţele militare ale lumii libere — publicii Algeria se anunţă că
efectuat seria cea mai intensă de astfel de experienţe, pes la 1 noiembrie, pentru a marca liste franceze. Ofensiva a fost
te 50 de explozii nucleare de mare putere, într-o perioa ţiuni, care nu pot să nu fie condamnate şi vor fi desigur a spus el — au nevoie de o împlinirea a patru anj. de la în
condamnate de toţi apărătorii sinceri ai păcii — din Eu ceperea insurecţiei armate a po lansată simultan in 19 puncte
dă scurtă. ropa, Asia, Africa şi America. porului algerian, trupele alge
La propunerea sovietică de a se interzice necondiţionat diferite; au fost distruşi 62 de
Rezoluţia adoptată în Comitetul nr. 1 este una din nu riene au lansat o puternică o-
şi definitiv experienţele nucleare, guvernele S.U.A. şi An meroasele rezoluţii adoptate la O.N.U. peste care va tre piloni de înaltă tensiune şi a
gliei au acceptat să suspende doar temporar experienţele ce viaţa. Ea nu poate stăvili puternica mişcare a popoare fensivă împotriva fortificaţiilor
pe timp de un an. lor şi statelor iubitoare de pace care cer destinderea încor fost scos din luptă un tanc
dării internaţionale, încetarea cursei înarmărilor şi înce franceze de la frontiera algero-
Această poziţie a guvernelor celor două ţări u-a fost tarea necondiţionată şi definitivă a experienţelor cu arma francez. Comunicatul arată că
întîmplătoare. Discuţiile din Comitetul Politic al Adunării nucleară ; aceste cereri vor fi realizate în ciuda unor ast funisiană. După cum transmite
Generale au arătat că guvernele S.U.A. şi Angliei nu do fel de rezoluţii care nu reflectă voinţa popoarelor tuturor au fost făcute mari şi numeroa
resc nici încetarea experienţelor nucleare, nici rezolvarea agenţia Reuter, comunicatul
celorlalte probleme ale dezarmării. Făcînd uz de maşina Scopul turneului lui Mctlroy se spărturi în linia minată şi
în irony Pakistan şi Turcia
electrificată construită de tru
pele colonialiste franceze de-a
TEHERAN 3 (Agerpres). — lungul frontierei algero-tuni-
Referindu-se la vizita în Iran a
lui McElroy, ministrul Apărării nut la ambasada americană din siene. ,
al S.U.A., revista iraniană „Te- Teheran o conferinţă Importan
herane Afosavvar“ scrie : Deşi tă la care au participat amba B ila su fa si $ 3 n g © s» ® $ a i
sadorul S.U.A., mai mulţi func
reprezentanţii americani la Te ţionari superiori ai ambasadei e o S o B iia Ë is f d ira
heran consideră vizita Iui Mc şi consilieri militari americani PARIS 3 (Agerpres). — La despre pierderile armatei fran
Elroy ca un fenomen obişnuit, din Iran. După cum arată re 1 noiembrie s-au împlinit patru ceze. Şeful guvernului a recu
de vot, S.U.A. au obţinut, cu voturile aliaţilor lor din blocu*__ continentelor. ____ _________ J .totuşi in timpul vizitei s-a ţi- vista-/ ia această conferinţă s-au ani de- la începerea războiului noscut că Franţa a pierdut în
discutat probleme privind „apă singeros din Algeria. Numeroşi acest război 7.200 de soldaţi şi
Nota guvernului sovietic Delegaţia 8.P. Polone a sosit la Leningrad rarea“ Iranului. Consilierii mili observatori politici scriu despre ofiţeri.
adresată guvernului italian tari au prezentat ministrului A- urmările nefaste ale acestui răz
LENINGRAD 3 (Agerpres). niştri al U.R.S.S., sosit la 3 no părării propuneri în legătură cu boi şi analizează politica Fran Războiul dim Algeria face nu
— TASS anunţă : La 3 noiem iembrie de la Moscova, de Ivan sporirea ajutorului militar ra meroase victime in rind urile
brie delegaţia Republicii Popu Spiridonov, prim-secretaru! Co cordat de S.U.A. Iranului. ţei in problema algeriană. populaţiei paşnice care nu are
lare Polone a sosit la Leivn- mitetului regional Leningrad al nici o vină. Potrivit datelor
P.C.U.S., precum şi de condu Potrivit relatărilor' ziarelor Frontului naţional de eliberare
grad, venind de la Minsk. cătorii organizaţiilor de partid pariziene, clin 1956 pînă în 1958
La gară oaspeţii au fost in- şi sovietice. .
Călătoria ministrului Apărării Franţa a cheltuit 2.100 miliarde al Algeriei, publicate în presă,
tîmpinaţi de Nikita Hruşciov. Ivan Spiridonov şi şeful dele
A'IOSGOVA 3 (Agerpres). — ţată de bazele pentru rachete prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., gaţiei poloneze, Wladisiaw Go- al S.U.A. în Iran, Pakistan şi de franci pentru războiul din in cursul operaţiunilor militare
ale N.A.T.O. nu vor lua în caz preşedintele Consiliului de Mi mulka, au rostit cuvîntări.
La 1 noiembrie Aleksei Zaha- de nevoie măsuri pentru a da o Turcia — scrie in continuare Algeria. Ziarele arată că este din rîndurile populaţiei paşnice
rov, iocţiitor al ministrului A- lovitură hotărîtoare teritoriului
facerilor Externe al U.R.S.S., a unde sînt situate aceste baze, revista — a avut drept scop vorba doar de „costul bugetar“ din Algeria au pierit 600.000 de
înmînat lui L. Pietromarchi, am pentru a da o ripostă agresiunii. stabilirea legăturii cu conducă- al conflictului algerian. După oameni.
basadorul extraordinar şi pleni
potenţiar al Republicii Italia în Guvernul sovietic, se arată torii acestor trei ţări membre cum se ştie, în decursul celor
U.R.S.S., o notă a guvernului în notă, a socotit de datoria sa
sovietic adresată guvernului ita să facă declaraţia de mai sus, ale paciului de la Bagdad şi 4 ani comandamentul francez a Tratative militare
călăuzindu-se după politica sa
lian. fermă de întărire a păcii şi de îm brăcăm inte de protecţie studierea problemei cum pot fi ascuns cu grijă pierderile sufe secrete americano-vesf-
In notă se subliniază că sto asigurare a' securităţii popoare pentru p ersoanele care lucrează pregătite cît mai repede condi rite de trupele sale în Algeria. germane
lor. După cum se ştie, guvernul ţiile pentru încheierea unor tra Pentru prima oară generalul De
carea în Italia de arme rachetă sovietic a luat şi ia toate mă cu substanţe rad ioactive tate bilaterale cu aceste lări. Ga-ulle a citat la recenta sa con BONN 3 (Agerpres). — Du
şi nucleare americane agravea surile care depind de el pentru ferinţă de presă date oficiale pă cum s-a aflat, la 31 octom
ză primejdia atît pentru cauza a împiedica dezlănţuirea unui
păcii în Europa, cît şi, în primul război cu arme rachetă şi nu Ir.®®- brie generalul american Schrie-
rîrid, pentru Italia însăşi. cleare. In acest scop el a pro
pus interzicerea armei nucleare MOSCOVA 3 (Agerpres). — sudură cu curenţi de înaltă rec O nouă dovadă a scopurilor a g r e s iv e ver, şeful secţiei de proiectile
Acordul ilalo-american cu pri şi distrugerea tuturor stocurilor După cum relatează ziarul „So venţă. balistice a Ministerului Aviaţiei
vire la crearea pe teritoriul acestei arme, încetarea imedia vetskaia Aviaţia“ specialiştii so ale politicii S. U. A. al S.U.A., a dus la Bonn tra
Italiei de baze pentru lansarea tă şi pentru totdeauna a expe vietici au realizat îmbrăcăminte îmbrăcămintea se pune prin- tative secrete cu ministrul fede
rachetelor, se spune în notă, nu rienţelor cu armele atomice şi de protecţie contra radiaţiilor tr-o tăietură specială, ale cărei
poate să nu stîrnească îngrijo cu hidrogen, precum şi interzi de model „L.G.-2“. Ea este des margini se îmbină ermetic cu WASHINGTON 3 (Agerpres). alte scopuri decît apărarea". ral al Apărării, Sfrauss, şi cu
rare serioasă în toate ţările iu cerea folosirii spaţiului cosmic tinată ocrotirii sănătăţii persoa ajutorul unor copci clin masă La 31 octombrie Lincoln White, In legătură cu aceasta este inspectorul forţelor militare ae
bitoare de pace şi, în special, în în scopuri militare şi lichidarea nelor care lucrează cu substan plastică. La îmbrăcăminte sc purtător de cuvînt al Departa riene ale Germaniei occidentale,
acele ţări care prin aşezarea lor bazelor militare de pe teritorii adaugă încălţăminte specială, mentului de Stat, a făcut o de demn de amintit că la conferin generalul Kammhuber. Schrie-
geografică pot ajunge în raza de străine. ţe radioactive. precum şi mănuşi din aceiaşi claraţie în legătură cu alianţa ţa sa de presă din 28 octombrie ver este însoţit de un grup de
acţiune a rachetelor de pe ba americano-ciankaişistă care dă secretarul de stat Foster Dul- ofiţeri americani, specialişti în
zele din Italia. In notă se sub In încheierea notei, guvernul Această îmbrăcăminte, care material polimer. Pulberea ra încă odată în vileag scopurile les, vorbind despre întrevederile tehnica rachetelor.
liniază că Italia nici nu caută sovietic declară că întreaga răs-' agresive urmărite de S.U.A in sale de la Ta !pe cu Cian Kai-şi,
să ascundă că aceste baze vor pundere pentru urmările la care seamănă cu un costum de sca dioactivă se elimină de pe în Extremul Orient. a spus textual : „Nu vreau să In cercurile ziaristice locale
fi îndreptate împotriva Uniunii va duce crearea pe teritoriul Ita se arată că tratativele duse de
Sovietice şi a celorlalte state iu liei de baze pentru lansarea ar fandru, nu are cusături. Dife treaga garnitură cu ajutorul u- Lincoln White a spus că „Sta discut ipotezele viiloare şi să Sehriever la Bonn au o legătură
melor rachetă, va reveni guver tele Unite nu exclud folosirea spun dacă folosirea forţei (de directă cu planurile de înzes
bitoare de pace. ritele lui părţi sînt îmbinate prin nui duş obişnuit. forţei de către guvernul din către ciakaişişti — N.R.) este trare a Bundeswchrului vest-
Ar fi naiv să se creadă, se Formoza in cazul cînd o revoltă cu totul exclusă“. german cu arma rachetă.
menţionează în notă, că statele imperialiştii pregătesc noi aventuri s-ar produce pe continentul chi
MOSCOVA 3 (Agerpres). -•— Orientul arab. In acest scop, ei nez“. După cum relatează agen S p e c ta c o le cin em ato g rafice
TASS" transm ite: Ziarul „Kras- propun „neutralizarea“ malului ţia United Press International,
a căror securitate este amenin nului Italiei. naia Zvezda“ din 2 noiembrie vestic al fluviului Iordan şi tre „aceasta este prima recunoaşte MIERCURI 5 NOIEMBRIE 1958
publică articolul intitulat „Im re a Departamentului de Stat DEVA : Pe acelaş drum: PETRO m ecat; ALBA IUL IA : Ultima staţiei
perialiştii pregăteso noi aven cerea lui sub controlul „forţelor ca Cian Kai-şi şi-a rezervat
turi“. In articol se vorbeşte des armate ale O.N.U.“.
Spărgătorul de gheaţă atomic „Lenin“ pre intensificarea înarmării Is dreptul de a folosi forţa pentru ŞANI : Un nou număr de atracţie; Clinele grănicerului; HAŢEG : Haidu
Pe Donul lin iştii; BR A D : Călătorie c i i ; ILIA : dan Mus; LONEA : Buni
o măreaţă realizare a oamenilor raelului de către puterile occi Gelai B a y a r peste trei mări; SIMERIA; L qcuI ac cul automobil; APOLDU DE S U S :
de ştiinţă sovietici dentale. Noile acţiuni de înar (!unii Berlin : SEBEŞ : Coordonate ne O carieră ratată: T E IU Ş : Micul a-
mare a Israelului, scrie autorul, despre politica externă a Turciei cunoscute i ORAŞTIE: Pomişorul fer crobat; ZLATNA: Vocalic: BARU
sînt întreprinse de puterile occi MARE : Viaţa începe din ncu.
dentale îndată după eşecul inter ANKARA 3 (Agerpres). — dut forţa“ şi continuă să rănii n \ n» ii
MOSCOVA 3 (A gerpres).— de zirconiu sau oţel inoxidabil. venţiei în Liban şi Iordania. Cu
Pentru a se realiza o autonomie Menţinerea puterii la nivelul ştiinţă şi la cererea S.U.A. şi Gelal Bayar, preşedintele Turciei, nă „fundamentul securităţii" in Programul 1 : 6,15 Emisiune agra gramul 11: 14,07 Cîntă Ioana Radu!
de circulaţie de un an a spărgăto stabilit şi trecerea de la o pu Angliei,, Israelul intenţionează luînd cuvîntul la 1 noiembrie Orientul mijlociu. Bayar a de ră ; 6,45 Salut voios de pionier j 7,30 14,50 Concert de prînz ; 16,30 Curs de
rului de gheaţă atomic „Lenin“, tere la alta se efectuează cu a- să invadeze Iordania în scopul cu prilejul deschiderii sesiunii clarat că colaborarea cu S.U.A. Muzică uşoară ; 8,00 Mater'alc din limba rusă ; 17,20 Răspundem ascul
pe nava a cărei construcţie es jutorul unui regulator automat. anexării unei regiuni situate la Medjlisuiui a subliniat îndeo va fi şi pe viitor .temelia poli presă) 9,30 Vreau să ştiu; 11,03 Mu tătorilor) 17,55 Sfatul medicului:
te pe terminate vor fi instalate Oprirea reactorului în .caz de a- vest de fluviu! Iordan, regiune sebi „marea grijă“ a guvernu ticii externe a Turciei“. Guver zică populară romînească; 12,20 Sub „Furunculoza“ ; 19,00 Teatru la micro:
trei reactoare nucleare. In nu varie se efectuează cu ajutorul care aparţine Iordaniei. lui de a întări armata turcă. El nul turc acordă o mare impor semnul prieteniei i 12,30 Viaţă nouă, fon: „Tragedia optimistă“ de V. Viş-
mărul său din 31 octombrie, barelor de protecţie care se in Impingînd Israelul spre noi a arătat cu acest prilej că S;U.A. tanţă- consolidării relaţiilor cu cîntec n ou ) 14,00 Muzică romînească nevski') 21,15 Din cele mai cunoscute
ziarul „Sovetskaia Aviaţia“ pu troduc în zona activă în decurs provocări, imperialiştii vor să oferă Turciei armament modern, Anglia, Franţa şi Germania oc de estradă j 16,lS Vorbeşte Moscova j melodii populare romîneşti i 21,45 Un
blică clişeul unuia din reactoa de 0,6 secunde. Barele sînt ridi creeze prin aceasta un pretext inclusiv armament atomic. cidentală. 16,45 Muzică uşoară | 18,00 In sluj mare scriitor rom în: Mihail Sadoven;
re. Canalele acestuia reprezintă cate cu electromotoare. pentru un nou amestec armai Referindu-se la politica exter Bayar nu a vorbit nimic des ba patriei i 18,30 Din viaţa muzicală n u ) 22,35 Melodii populare romîneşti:
un complex de elemente gene S-a realizat şi o pro,tecfie bi.o în treburile interne ale Iordaniei nă a .guvernului, -Bayar a repe pre relaţiile sövieto-turce. a oraşelor şi regiunilor patriei) 19,55 Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 I
ratoare de căldură de tipul ba logică eficientă pe bază de apa şi ale altor ţări arabe. tat din nou ’că Turcia este „de Preşedintele a. subliniat că Noapte bună, copii) 20,30 Jurnalul sa 11,00 | 13,00 • 15,00) 17.00: 19,00)
relor Drept material pentru în şi oţel, pentru apărarea echipa: Agresorii intenţionează să ac votată lumii libere“. N.A.T.O. guvernul turc a hotărît în mod te.lor; 21,45 Cînlece re mluţionare < 20.00) 22,00; 23,52 (programul I) i
velişurile combustibilului nucle jului şi a instalaţiilor contra ţioneze ca „pacificatori“ şi să-şi şi pactul de la Bagdad, a afir definitiv să susţină împărţirea 22,30 Săptăinîna muzicii sovietice) 14.00) 16,00; 18,00 : 21,00 ; 23,00 •
îndrepte din nou trupele spre mat preşedintele, „nu şi-au pier- Ciprului.
ar serveşte un aliaj anticoroziv radiaţiilor radioactive. ¦ 23,15 Melodii populare romîneşti. Pro- (programul II).
Redacţia şl administraţia ziarului sir. 6 Marile ni. a, leiei-m : l88j 1 8 9 ,.a. laxa piuliţă in in cuuljiiii aprobării Direcţiunii ueuérale P .l. 1 R, nr. 236.32U dm 6 uoieintuie idia. — lip an ii: liiiuyiuiderea Poligrafici „| MAI" — Deva.