Page 13 - 1958-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA !
Asud X Nr. 1207
¦ r&EVjasscaxhsc) KauaaaeuaaMaiw>^aai
vmM de răsfăţare a ţarilor a fîlfîit menii muncii din ţările vecine cu Ca urmare a dezvoltării in­
Oameni ai muncii
Siderurgişfi
hunedoreni
.in aprilie a. c. şi pînă acum,
1.362 muncitori de la Com­
binatul siderurgic din Hunedoa­
ra şi-au petrecut concediilev de
odihnă in staţiunile balneo-cli-
materice Tuşncid, Herculane, E-
forte, V'asile Roaită şi in multe
alte staţiuni din ţară.
De asemenea, mai mulţi mun­
citori din cadrul combinatului
şi-au petrecut¦in această perioa­
dă concediile de odihnă in stră­
inătate. Astfel, luminatorul Petre
Poioroacă şi-a petrecut conce­
diul de odihnă in una din cele
mai frumoase staţiuni balneo­
climaterice din lume — la Soci
in Uniunea Sovietică, iar ape-
ducterul Panel Gheorghiţă de la
O.S.M. 1, in Cehoslovacia.
Consfrucfori
]T^ e la întreprinderea de con-
strucţii siderurgice Hune­
doara şi-au petrecut în acest an
concediul de odihnă Ia staţiunile
balneo-climaterice peste 400
muncitori, dintre care aproape
100 femei.
Pentru merite deosebite în pro­
ducţie, numai în cadrul semes­
trului III au plecat în concediu
de odihnă pe spesele întreprin­
derii 48 muncitori, Ia cele mai
frumoase staţiuni de odihnă din colectiviştilor din Bănie, Şard, Ţelna,
tară.
a rezultat al întrecerii so-
'cialiste, la I.G.S.IT. s-a reu­ cu, Năstase Nicolae, Aurel Moţ
şit a se preda pînă acum în ex­
ploatarea combinatului, un nu­
măr de 39 obiective şi agregate
printre care se numără : cuptoa­
rele 1 şi 2 O.S.M., staţia de rec­
tificarea benzenului, blumîngul
şi altele.
In cinstea celei de-a 41-a ani­ realizarea angajamentelor şi să
versări a Marii Revoluţii Socia­ ajute mai mult la organizarea
liste din Octombrie colectivul de punctelor de lucru cunoscîndu-
muncă al complexului II O.S.M. se zilnic realizarea productivi­
a chemat la întrecere toate cele­ tăţii muncii.
lalte colective din întreprindere. Deşi s-au obţinut pînă acum
Pînă în prezent fruntaş în între­
cere este colectivul grupului de
şantiere nr. 1 care a realizat pla­
nul trimestrial în proporţie de
109 la sută întrecînd grupul de
şantiere al oţelăriei cu 6 procen­
te. iar dintre sectoarele auxiliare, locurilor de muncă. Conducerea
fruntaş în întrecere este sectorul
producţie industrială, care şi-a
îndeplinit şi depăşit angajamen­
tele luate.
Colectivul întreprinderii se
mîndreşte cu fruntaşi în între­
cere ca şeful de brigadă Gheor­
Miercuri 5 noiembrie 1958
'GSiotooiaiisamx?:
„Să dăm 100 to­
ne minereu de fier
peste plan in cin­
stea zilei de 7 No­
iembrie“, acesta a
fost angajamentul, brigăzii
conduse de Ioachim Modilcă
de la sectorul 1 al minei Te-
liuc. Pină acum, angajamen­
tul a fost realizat aproape in
intregime.
IN FOTO : Tou. Constan­
tin Biriboi şi Gheorghe Va-
\ siu, doi membri ai brigăzii,
} in timpul lucrului.
sn&i
ALBA IULIA (de la subredac-
ţia noastră voluntară).
ecţia de reparaţii nr. 7 din
cadrul cooperativei ¦„Pro­
gresul" clin Alba Iulia este bine
cunoscută de către cetăţenii o-
raşului prin reparaţiile de cali­
tate pe care le efectuează.
Colectivul acestui atelier reu­
şeşte ca prin buna organizare a
muncii să-şi depăşească lunar
planul de reparaţii la încălţă­
minte cu 2 pînă la 34 procen-
Duminică, uliţele salului Cricău din
raionul Alba au răsunat de cîntec şi
voie bună. întreg satul a sărbătorit
în această zi sărbătoarea recoltei.
In cadrul acestei sărbători a fost
organizată o expoziţie agricolă. Aici
au fost expuse produse agricole c a ;
grîu, porumb, cartofi, legume etc. ale
ţăranilor întovărăşiţi din Cricău, ale
Miceşti etc., Q.A.S. Galtiu, secţia Cri-,
ghe Raduli, zidarul Tudor Ian-
şi mulţi alţii.
De la sectorul construcţii a
fost pornită de curînd iniţiativa
de a se face zilnic calculul pro­
ductivităţii muncii. Această ini­
ţiativă a făcut ca maiştrii şi teh­
nicienii să fie mai interesaţi în
succese însemnate în desfăşura­
rea întrecerii socialiste mai sînt
unele lipsuri ce se manifestă în
deosebi la aprovizionarea cu ma­
terial lemnos, ciment etc., a
întreprinderii trebuie să ia mă­
suri mai operative pentru asi­
gurarea unei aprovizionări rit­
mice a locurilor de muncă or-
ganizînd mai bine procesul teh­
nologic şi defalcînd pe "fiecare
punct de lucru planul de pro­
ducţie.
ConsfrucSorii de pa şanfierui B '5
A cembrie 1958. Datorită avîniu-
I n cinstea celei de-a 41-a ani­
versări a Marii Revoluţii
Socialiste din Octombrie, colec­
tivul de muncă al şantierului
B 1 din cadrul Trustului 4 con­
strucţii Hunedoara a obţinut un
deosebit succes: realizarea pla­
nului de producţie pe anul 1958.
Dacă planul valoric a fost în­
deplinit şi depăşit, nu mai puţin
îmbucurător este şi faptul că
planul fizic, de dare in folosinţă
a obiectivelor, a fost realizat.
Obiectivul principal al muncii
constructorilor a fost predarea
a 130 apartamente, din care 80
cu termen contractual la 31 de-
r nerilor din Aninoasa cu 10 zile
Jf n anii de democraţie popu­
l a r ă construcţia de locuinţe
a luat un avînt nemaiîntîlnit
pînă acum, făcînd ca pe zi ce
trece viaţa oamenilor muncii să
devină tot mai confortabilă.
In ultimii opt ani, constructo­
rii de Ia şantierul nr. 6 Vulcan
au dat minerilor 12 blocuri cu
519 apartamente, trei cămine
muncitoreşti pentru nefamilişti
cu peste 850 de locuri şi încăl­
zire centrală, 20 case în şir cu
peste 120 apartamente, un pa­
vilion spitalicesc cu peste 70 de
paturi, 6 case individuale şi o se­
rie de alte construcţii auxiliare.
In prezent ei întîmpină cea de-a
41-a aniversare a Marii Revolu­
ţii Socialiste din Octombrie cu
noi realizări. Astfel, de curînd a
fost terminată în roşu construc­
ţia blocului 63 cu peste 130 a-
partamente şi patru localuri pen­
tru magazine, cu încălzire cen-
m unca
te. Printre fruntaşii atelierului
se numără şi muncitorii Ştefan
Roşea şi Ştefan Horvath.
In scopul creării unor condi­
ţii de muncă şi mai bune, nu
de mult sediul atelierului a in­
trat în reparaţie generală. Da­
torită acestui fapt, în prezent,
încăperile au devenit luminoase
şi curate, fapt ce are o influ­
enţă pozitivă asupra calităţii lu­
crărilor.
ELENA MOISESCU
cău, a prezentat în cadrul expoziţiei
agricole produse vinicole şi soiuri di­
ferite de struguri.
Cu acest prilej echipele artistice ale L oară, sondorii folosesc cu multă pricepere instalaţia modernă de
căminului cultural din Cricău au pre­
zentat un bogat program artistic.;
Cîntecul şi voia bună au continuat
pînă seara tîrziu.
începutul noului an şcolar a marcat o realizare importantă a cetăţenilor; 'din Certej, raionul Ilia. Impună­
toarea clădire a şcolii elementare de 7 ani — cuprinzind 7 clase mari şi luminoaSe, a fost dată in folosinţă, ofe­
rind cele mai optime condiţii pentru desfăşurarea procesului de invăfămint,
IN CLIŞEU : Şcoala elementară de 7 ani din Certej.
La 7 Noiembrie 1917, prin ne­ poartă inscripţia V Fabricat în
numărate jertfe şi prin minuna­ Arhitect ALEXANDRU COGAN R.P.R. Toate acestea sînt măr­
te acte de eroism, proletariatul Director general al I.C.S.H. turiile unui ajutor multilateral
rus., condus dc partidul marelui primit din partea Uniunii Sovie­
Lenin a făurii visul secular al tice. U.R.S.S. ne-a pus la dispo­
tuturor celor ce muncesc, al. tu­ tă — S.U.A. Realizările U.R.S.S. ziţie proiecte, materiale, utilaje,
pagini 20 ban; turor asupriţilor şi exploataţilor: sînt atît de răsunătoare şi bine iar cînd ne-am împiedicat din
eliberarea de sub jugul, capita­ cunoscute, că ele nu necesită nici cauza lipsei de experienţă, spe­
list. Cu 41 de ani în urmă, asu- un comentariu. cialiştii sovietici ne-au venit în
prs palatului de iarnă, palatul Timp de 27 de ani, noi oa­ ajutor.
! victoriosul drapel roşu. Steagul U.R.S.S. ne-am uitat cu mîndrie dustriei a crescut considerabil su­
1 de luptă al proletariatului s-a spre Moscova — simbolul liber­ prafaţa locativă în oraşele pa­
înălţat mîndru, arătînd lumii în­ tăţii şi independenţei popoare­ triei noastre. Numai în Hunedoa­
tregi că lanţul capitalismului s-a lor. In 1944, cu ajutorul Uniunii ra, în decurs de 8 ani s-au dat
rupt, că Ia răsăritul globului a Sovietice, poporul muncitor din în folosinţă cca. 38.000 m.p. su­
început o eră nouă — era socia­ ţara noastră, în frunte cu încer­ prafaţă locuibilă.
lismului victorios. catul Partid Comunist Romîn, a Nouă, celor din Hunedoara, nu
Istoria cunoaşte multe revolu­ păşit în rîndul popoarelor libere. trebuie să ne povestească alţii de
lui întrecerii socialiste in care ţii, dar — aproape fără excep­ Astăzi, cînd sărbătorim cea ajutorul Uniunii Sovietice. Noile
au fost antrenaţi peste 90 la su­ ţie — ţelul acestor revoluţii nu furnale, oţelăria nouă, laminoa-
tă din muncitorii brigăzilor şan­ era eliberarea omenirii din că­ de-a 41-a aniversare a Marii Re­ rele, cocseria şi multe alte înfăp­
tierului, ultimele 20 apartamente tuşele exploatării ; aceste revo­ voluţii Socialiste din Octombrie, tuiri sînt martori ai prieteniei de
au fost predate beneficiarului cu luţii au avut drept ţel să schim­ putem să trecem în revistă cu sa­ nezdruncinat dintre popoarele ro­
cîtva timp in urmă. be un sistem de exploatare, cu tisfacţie şi mîndrie pe lîngă rea­ mîn şi sovietic. Măreţele noastre
un alt sistem de exploatare a lizările întregului lagăr socialist, înfăptuiri oglindesc în acelaşi
Un mare merit în acest suc­ omului de către om. Numai Re­ şi realizările ţării noastre. Fie­ timp omogenitatea lagărului so­
ces revine organizaţiei de ba­ voluţia, din Octombrie, Marea care etapă, pe calea transformării cialist, unitatea sa.
ză şi comitetului sindical, care Revoluţie a clasei muncitoare
au desfăşurat o susţinută muncă din Rusia, în frunte cu neînfrica­ Republicii Populare Romîne, în- Hunedoara socialistă este ro­
în rîndul constructorilor pentru tul partid comunist condus de tr-o ţară dezvoltată industrial- dul ajutorului primit din partea
realizarea planului anual. Lenin a fost în stare să dârîme agrară, este strîns legată de aju­ lagărului socialist în frunte cu
din temelie putreda citadelă ca­ torul frăţesc, dezinteresat, primit U.R.S.S. Moştenirea primită în
NICOLAE HOBINCU pitalistă şi să deschidă o nouă din partea Uniunii Sovietice. 1944 de fa capitalişti arăta cam
ANTON CONSTANTIN IDIŞ eră în dezvoltarea omenirii. sărăcăcios. Ce era Hunedoara Ia
In cursul acestor ani, buc.u- eliberare ? O uzină mică cu uti­
corespondenţi Octombrie 1917, a fost prelu­ rîndu-se din plin de preţiosul a- laj vechi .— un orăşel mic cu
diul marilor realizări ale poporu­ jutor sovietic, poporul nostru a străzi înguste şi prăfuite, acope­
trală, şi au dat în folosinţă mi­ lui rus ; în decurs de 41 ani în obţinut minunate realizări pe ca­ rite aproape în întregime de fum,
fosta Rusie s-a înfăptuit ceea ce lea socialismului, realizări care populat de cîteva mii de locui­
înainte de termen, căminul pen­ nici un regim nu ar fi fost în sînt vizibile şi în Hunedoara tori. Trecerea unui camion repre­
tru tehnicieni cu 90 de focuri. stare să realizeze. înapoiata Ru­ noastră. Astfel, faţă de 1948, zenta pe acea vreme un eveni­
sie ţaristă, s-a transformat în- producţia de fontă a fost în 1958 ment de seamă, care chema la
IOAN ARAMA tr-o Rusie socialistă, dezvoltată cu peste 800 la sută mai mare, uşi şi ferestre pe locuitorii mi­
corespondent multilateral, care este în stare iar producţia de oţel cu peste raţi.
astăzi să concureze cu succes cu 570 la sută mai mare. In perioa­
cea mai avansată ţară capitalis- da 1950-1955 am produs ener­ Noua orînduire democrat-popu-
gie electrică cu 381 la sută mai lară din patria noastră, ca ur­
La „Ardealul1' Alba fuh’a multă decît în 1938. Au apărut mare a Marii Revoluţii Socialis­
ramuri noi ale industriei ţării te din Octombrie, a , introdus şi
, Un colectiv de muncă reia tiv mic, împrăştiat prin toţi noastre. Astăzi, fabricăm în ţară în Hunedoara noastră un sufla
1munţii regiunii, dar inimos şi entuziast in tot ce face. Este utilaj petrolifer, autocamioane, tineresc, plin de elan şi voinţă
. vorba de colectivul întreprinderii de explorări geologice „Ar­ tractoare, strunguri şi utilaj creatoare. La îndemnul partidu­
dealul“ din Alba Iulia. Peste tot, la atelierele centrale de repa­ greu. Pentru prima dată, în ţara lui, poporul muncitor şi-a trimis
noastră se produc o serie de fiii săi pe marele şantier a! Hu­
produse farmaceutice ca : penici­ nedoarei. Cîntecul voios al pri-
lină, streptomicină, aureomicină
şi altele. Pe pieţele mondiale a- (Continuare în pag. 8-a)
par tot mai des produse noi care
raţii din Alba sau la Teliuc, la Ghelar sau la Poiana 'Rusca,
munca se desfăşoară cu entuzia srn. Dorinţa de a întîmpină ziua
de 7 Noiembrie cu succese cit mai frumoase a însufleţit pe
¦toţi muncitorii întreprinderii. Ca urmare şi rezultatele au fost
deosebite.
Aşa spre exemplu, după 9 tuni de activitate, planul la lu: ?
crăriTe geologice a fost îndeplin it în proporţie de 110,7 la sută j
(la unele lucrări ca foraje şi minerit, depăşirile sînt şi mat j
m ari: 19,1 şi respectiv 31,2 la sută), la lucrările de construc- j
ţii-montaj în proporţie de 100,5 la sută ia producţia industrială
în proporţie de 107 la sută. Pe total întreprindere, depăşirea Pe linia â doua a conductei de gaze Stavropol— Moscc-va, nu departe
planului de producţie marchează 9,5 procente.
de Capitala Uniunii Sovietice, se con struieşte staţiunea de compresoare
In aceeaşi perioadă, productivitatea muncii valorică a cres­
cut cu 17 la sută, preţul de cost la activitatea de bază a fost nr. 9. IN CLIŞEU: In hala compresoa relor. jf .;
redus cu 8,6 la sută. Ma.i mult chiar. Afară de sarcina de bene­
ficii şi de reducere a preţului de cost, s-au realizat in plus eco­ fa
nomii în valoare de 1.126.448 lei. 1e
In luna octombrie, realizările de asemenea au fost fru­ Data de 30 septembrie 1951 reuşind ca in anul acesta să
moase. Spre exemplificare, amintim că planul pe întreprindere
a fost depăşit cu 13,4 procente. La lucrările geologice, indice
principal al activităţii întreprinderii, depăşirea marchează 19,6
procente.
Sector fruntaş s-a situat Poiana Ruscă, cu planul în unităţi
comparabile îndeplinit în proporţie de 117 la sută. Aceasta a
fost posibil datorită întrecerii a.vîntate desfăşurate de către bri­
găzile sectorului. Remarcăm activitatea deosebită a brigăzii
sondorului loan Ispas, care în octombrie a realizat 113 metri va râmîne neştearsă din a- depăşim planul de deschideri
granic, lucrînd în roci dure şi foarte dure. S-au mai eviden­ niintirea mea. E ziua în care, in fiecare lună, cu excepţia
ţiat tovarăşii Nicolae Roba, maistru constructor, loan Furdui pentru prima dată, arn păşii lunii ianuarie. Astfel, prin să­
dulgher, fot de la Poiana Rusca şi Alexandru Doseanu, maistru pe pămîntul sovietic. parea suitoarelor cu profilul
. sondor, de la sectorul Vadul Dobrii. de săpare şi lărgire în ace­
% Toate acestea au fost posibile în mare măsură datorită folo- La Institutul de mine „Ar- laşi timp, se ajunge la o vi­
? sirii pe scară largă a utilajului sovietic. La Poiana Ruscă bună- teomov“, din oraşul Dnepro­ teză de avansare cu 50 la
petrovsk, mi s-a deschis ca­
lea unui viitor pe care nu sută mai mare faţă de vite­
i foraj cu comenzi hidraulice Z.T.F. — 1.200, instalaţia de foraj l-aş fi visat vreodată. Aici, za cu care se săpa in trecut.
> cu comenzi mecanice B.S. — 1.200, instalaţia de foraj subtera- timp de cinci ani, am căutat Tot acum, aplicăm şi metoda
^ nă G.P. — 1 şi altele. să-mi însuşesc cit mai multe de înlocuire a cofraţelor din
L Amintim că întreprinderea „Ardealul“ deţine steagul de cunoştinţe, izv orile din boga­ dulapi, cu cofraje din fier,
$ fruntaşă pe ţară în cadrul între prinderilor de foraj. ta experienţă a oamenilor de care se pot reintrebulnfa timp
ştiinţă sovietici. de 6 pînă la 10 luni. Ambele
Anii au trecut. Au trecut metode aduc însemnate eco­
mai repede deed aş fi dorit nomii.
eu. A venit anul 1956 cînd De puţin timp, mi s-a în­
a trebuit să mă inapoiez in credinţat conducerea sectoru­
fără şi să arăt ce am învă­ lui V investiţii, în care am lu­
ţat. crat aproape 2 ani.
Aici, la mina Aninoasa, Acum, cînd îmi dau seama
pentru prima oară ani pus in de încrederea ce mi-a fost a-
practică cele acumulate in cordată, ginclul mi se în­
marea ţară prietenă. Locul dreaptă plin de recunoştinţă,
meu de muncă este la secto­ spre acei de la care am în­
rul care efectuează lucrări, ele
pregătiri pentru deschiderea văţat atitea lucruri frumoase
de noi zăcăminte de cărbune. — oamenii sovietici.
Aplicînd metodele de lucru Ing. IOAN PEŞTIŞAN
ale minerilor sovietici, am şeîul sectorului V investiţii
obţinut rezultate remarcabile, mina Aninoasa
In cursul săptămînii trecute au au luat fiinţă întovărăşiri în
luat fiinţă în satele regiunii cursul săptămînii trecute. In în­
noastre încă 8 întovărăşiri agri­ tovărăşirea agricolă inaugurată
cole şi zootehnice în care s-au în Doştat s-au înscris 220 fami­
înscris 797 familii cu o suprafaţă lii, în cea din Deal 30 familii,
de peste 1.000 ha. teren. iar la Cacoviţa 33 familii.
Foto: i. TEREK
In raionul Alba au luat fiinţă La Săcărîmb, raionul Ilia, s-a
întovărăşiri în satele Şeuşa, Te- inaugurat de asemenea o înto­
iuş şi Galaţi. In întovărăşirea
zootehnică din satul Galaţi s-au vărăşire zootehnică cu 143 fami­
înscris 143 familii cu 445 iia. te­
ren şi 154 oi la fondul de bază. lii, 122 ha. şi 56 oi la fondul de
Doşfat, Deal şi Cacoviţa sînt sa­
bază, iar la Ociu, raionul Brad,
tele din raionul Sebeş în care
a luat fiinţă o întovărăşire agri­
colă.