Page 14 - 1958-11
P. 14
Pag. 2 _____________ DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1207
- 1>^>U8385BCESSSSSFUBBMMMMHMMttBMBBWMMBBMBBMBEBBBBMOHBHHBHBMMBW
0 1 IIŢB ORilHIZSŢlILOHDE BDZD Aportul deputaţilor
de la mină In aceste zile pe întreg cu Importante realizări
prinsul regiunii sînt in plină
Mineri cu vechime zent colectivul sectorului III a lui de lucru. Pregătirile de pe desfăşurare întâlnirile dintre în Cărmăzineştl
în cîmpul muncii — dat peste plan 9.500 tone de stratul V, de unde trebuiau ex deputaţi şi alegători. Din întâl
cărbune. trase pină acum aproape 6.500 nirile ţinute până in prezent a De curind a avut loc in co
primiţi în rîndul tone de cărbune, nici pină in reieşit că în majoritatea cazu muna Cărmăzineşti o întâlnire
candidaţilor de partid O activitate rodnică a desfă prezent n-au fost efectuate. Cu rilor deputaţii s-au ridicat la între deputata regională Lucreţia
şurat vechiul birou şi pentru o lună sint intim ate şi lucră înălţimea sarcinilor încredinţate Costea şi alegătorii din locali
Brigada lui Codrea Gheorghe primirea în partid. Acum, în ca rile de pregătiri de pe stratul Valorosul colectiv al Teatrului de stat din Petroşani împlineşte tn aceste dovedind un dezvoltat spirit gos tate. Cu această ocazie deputata
de pe stratul III este considera drul acestei organizaţii de bază 13. E drept, au intervenit şi u- zile un deceniu de rodnică activitate, Slujind cu cinste arta vieţii noi, co podăresc. In acest sens cfteva a prezentat un raport de activi
tă in momentul de ţaţă drept îşi fac stagiul un număr de 46 nele lucruri neprevăzute, dar —- lectivul acestui teatru a dat în cei 10 ani mii de spectacole, apreciate de cel relatări sînt edificatoare. tate din care a reieşit că in
cea mai bună brigadă din sec candidaţi, in marea lor majori aşa cum tovarăşii Ruja Alexan Cărmăzineşti s-au obţinut rezul
torul IV Priboi al minei Ainii- tate mineri şi muncitori. In ju dru, Tămtaş Gheorghe, Săceanu aproape un milion de spectatori. Clişeul nostru reprezintă o scenă din piesa Deputaţi stimaţi tate bune în domeniul gospodă
rul organizaţiei de bază a fost Io'n ş. a. au subliniat in cadrul „Familia lui AILan , prezentată de Tea trul de stat din Petroşani. ririi comunei şi că la toate ac
noasa. Acest lucru nud întâm format un activ fără de partid discuţiilor — biroul nu s-a fo Deputaţii Emil Bornemiza şl ţiunile cetăţenii au răspuns cu
plător. Codrea Gheorghe, briga puternic, oare o ajută efectiv in losit de dreptul de control asu Concert la Brad Laurian Codrean din comuna entuziasm prin muncă volun
dierul, miner cu 20 de ani mun acţiunile întreprinse pentru spo pra conducerii administrative, Almlaş Sălişte se bucură de o tară.
ciţi in subteran, a dobândit o rirea producţiei de cărbune, în nu a îndrumat conducerea teh largă popularitate şi sprijin din
mare experienţă in organizarea tărirea disciplinei în muncă. A- nico- administrattvă in direcţia partea alegătorilor. Datorită a- Foarte mult a fost apreciată
lucrului în abataj. Alături de «1 preciindu-le munca depusă pen luării de măsuri pentru preve cestui lucru ei au reuşit să ob străduinţa depusă de deputată
tru ridicarea activităţii orga nirea lipsei de fronturi de lu ţină o seamă de succese pe li pentru dotarea şcolii elementare
au crescut mineri de frunte, ca nizaţiilor de bază la nivelul ce cru. Mai mult, biroul organiza nia aplicării în viaţă a manda din satul Dănuleşti, cu bănci
ţiei de bază a lăsat ca în sector tului încredinţat. Astfel, contri noi şi pentru începerea construc
re extrag in fiecare lună mai rinţelor, adunarea generală a să se ivească şi alte lipsuri. Zilele trecute, pu tatorilor. Vocile Lu care prezentatorii Ie buţia lor in transformarea so ţiei unui dispensar medical in
reales în noul birou mulţi mem Astfel, producţia a fost deseori blicul brădean a a- ciei Simedria, Virgil înjghebează Ia repe cialistă a agriculturii este apre Cărmăzineşti. Lucrările acestui
mult de 1.000 tone de cărbune bri ai vechiului birou. In noul frînată de defectarea unor loco sistat la un concert Draia şl N. Jurcă au zeală, debitînd pe ciată de întreaga comună. Da dispensar sînt în toi. Majorita
birou a fost reales tovarăşul Bi- motive electrice, precum şi de o de muzică populară plăcut în mod deose scenă, în foarte mul asemenea, in munca de gospo tea dintre ele se execută prin
peste plan. In luna aceasta, mi haveţ Adalbert, căruia din nou şi uşoară prezentat bit. te cazuri, adaptări dărire aportul celor doi deputaţi munca voluntară a alegătorilor
i s-a încredinţat funcţia de se serie de manifestări de indisci de formaţia artistică nereuşite ce stîrnesc se face simţit în special la con din comună.
nerii din abatajul lui Codrea au cretar al organizaţiei de bază. plină. Chiar ulniî membri de a Trustului aurului Este de dorit ca de fiecare dată de struirea dispensarului medical
A fost reales de asemenea cu partid, cum sint Dumitru Pitea în colaborare cu pentru viitor organi zaprobarea unanimă unde alături de cetăţeni au mun In comuna
muncit cu o şi miai mlare hărni noscutul brigadier Tucaciuc Mi- şi Hemerich Matei, au lipsit Trustul minier din zatorii unor aseme cit in mod intens. Dovada cea noilor colectivişti
hai, fruntaş în lupta pentru spo nemotivat de la lucru fără să Brad. nea spectacole să a spectatorilor, aşa mai grăitoare însă a stimei de
cie pentru că brigadierul lor ur rirea producţiei de cărbune pe fie traşi la răspundere. !ntr-o pună un mai mare care se bucură cei doi deputaţi In comuna Lăpuşnic a avut
baza creşterii randamentelor, serie1 de abataje timpul progra Melodiile populare accent pe conţinutul cum s-a întîmplat şi este faptul că la întâlnirile lor, Ioc, la citeva zile după inaugu
ma să fie primit in rândul can precum şi minerul Liciu Vaier, mului de lucru nu e folosit din şi uşoare au fost bine educativ al reperto rarea gospodăriei colective, o
care conduce una dintre cele p lia Biroul organizaţiei de ba alese. Aceasta au riului şi mai ales să cu ocazia concertului alegătorii au participat în pro întâlnire intre deputaţii comunali
didaţilor de partid şi doreau cu măi bune brigăzi din sector. Â- ză nu a desfăşurat, cu sprijinul dovedit-o aplauzele scoată din program şi alegători. Principala proble
lături de aceşti tovarăşi care au agitatorilor, o susţinută muncă repetate ale spec aşa-ziăele glume pe sus-amintit. porţie de aproape sută la sută. mă discutată aici a fost felul
toţii ca el să se prezinte in faţa făcut parte şi din vechiul or politică pentru combaterea aces cum au muncit deputaţii pentru
gan de conducere au fost pro tor lipsuri. Comitetul secţiei ION LIGI in Sebeş transformarea socialistă a agri
adunării comuniştilor din sec movaţi în noul birou şi alţi co sindicale, in frunte cu tov. A- culturii. Alegătorii, în majorita
lexandru Anca, a neglijat orga corespondent s-au organizat in timpul verii te noi colectivişti, au apreciat
tor cu realizări cit mai mari in munişti care au depus o muncă nizarea întrecerii socialiste in seri de basme in care s-au citit, mult munca depusă de deputaţi
stăruitoare atît în producţie cit tre brigăzile de mineri, nu a ţi povestiri ca „Luceafărul de sea in această direcţie. Dar, tot ei
lupta penru o producţie sporită şi pentru îndeplinirea sarcinilor nut consfătuirile de producţie, ră“, „Palatul de argint“, „Ma au tras la răspundere pe depu
de partid. Aceştia sini minerii rar organizaţia de bază n-a cău giunul", „Minunata împărăţie taţii comunali pentru faptul că
de cărbune. j '"•#$! fruntaşi Ciungăn Deziderat şi tat să îndrepte această situaţie. cu palate de hirtie", „Domnul nu iau măsuri de terminarea
Badea Marin, artificierul Ştefă- Vucea“ şi altele. mai grabnică a căminului cul
Dar tovarăşul Codrea Gheor nesc Alexandru şi maistrul mi Analizind situaţia producţiei, ?oteca raională tural. Totodată alegătorii au ce
ghe nu-i singurul candidat pri ner David Nicolae. Alegind un criticînd cu tărie lipsurile, comu O altă preocupare a bibliote rut deputaţilor ca împreună cu
mit recent de organizaţia de birou format 'diln tovarăşi cu un niştii din sectorul II au arătat f rimestrul III al acestui an au fost multe şl fructuoase. cii raionale din Sebeş a fost şi sfatul popular comunal să stu
bază din sectorul IV. In ultima înalt simţ de răspundere, ou ex- că stă în putinţa lor să învingă s-a terminat odată cu sfirşitul Astfel, s-au organizai 4 recen organizarea de biblioteci mobile dieze posibilităţile de îndiguire
vreme biroul acestei organizaţii perteiriţă în activitatea de partid, greutăţile, să înlăture lipsurile arşiţei dogoritoare a zilelor de zii asupra cărţilor „Pădurea în oraş, sau la bibliotecile să a malului de la apa Mureşului
de bază a acordat o mai mare care sint exemplu in muncă in şi să lichideze cu rămînerea in vară. Atunci şi-a încheiat bi rusească“ de Leonid Leonov, ţi teşti şi bibliotecile căminelor pentru ca pe viitor să fie evitate
atenţie primirii în partid a mi faţa întregului colectiv al secto urmă a sectorului. In acest scop lanţul activităţii depuse pe un nută la fabrica „Sebeşul“, „Stea culturale. Cu această ocazie s-a inundaţiile. Alegătorii s-au an
nerilor şi muncitorilor cu o ve rului, organizaţia de bază şi-a adunarea generală a inclus în trimestru şi biblioteca raională guri pe turnuri" de Makarenco, împrospătat fondul de cărţi la gajat să sprijine această acţiune
chime mai mare in producţie, asigurat una din principalele din Sebeş. ţinută la aceeaşi fabrică, „în 12 biblioteci din raion şi s-au prin muncă voluntară.
căliţi in şcoala luptei pentru condiţii pentru a desfăşura şi de hotărirea sa mal multe măsuri semnări din Japonia" ţinută ta mai înfiinţat încă altele noi la
cărbune. Aşa a fost primit în acum înainte o activitate rod preţioase pentru îmbunătăţirea In rafturile acestei biblioteci o joie de tineret, precum şi re Vingard, Ohaba, Săsciori, Gut, TF.OFI!, POPA
rîndul candidaţilor minierul Stan nică. procesului de producţie, pentru se găsesc 22.145 cărţi şi broşuri, cenzia cărţii „Lenta“. Ungurei şi Apoldu de Sus,
Gheorghe, în vîrstă de 38 de înlăturarea lipsurilor, a căror P U B L 1CITAT E
ani, din care 11 ani munciţi în Care sînt cauzele îndeplinire va avea drept rezul iar numărul cititorilor înscrişi S-au organizat de asemenea De asemenea, la colţul roşu
mină. Odată cu el a fost primit tat ridicarea producţiei de căr de la începutul acestui an şi prezentări de cărţi la staţia de de la G. A. G. din Sebeş s-a Oferte de serviciu
rămînerii în urmă bune la nivelul prevăzut de pină în prezent se ridică la cir radioficare şi foile de tineret din schimbat, fondul de cărţi vechi
candidat şi minerul Rednie Ion, plan. ca 1.980, iar al cărţilor citite in cadrul casei de cultură, pe mar cu altul nou. în tr eprin d erea de
care conduce un schimb în bri In intervalul oare a trecut pi- această perioadă la 23.300. ginea cărţilor „Setea", „Ocna
gada condusă de tov. Tănase nă acum din acest an, realiză dulce“, „însemnări din Japo Pe viitor, pentru a avea o ac GOSPODĂRIE ORĂŞENEAS
Ion. Şi acest tovarăş are o ve rile in producţie ale colectivu In trimestrul III, deşi muncile nia“, „Ultima toamnă", „Viaţa tivitate şi mai rodnică in munca CĂ ORĂŞT1E, piaţa Republi- j
chime în mină de 14 ani. Tot lui sectorului II al minei Ani- agricole au fost in toi, au fost şi opera lui L. Rebreanu“, cu cartea, la biblioteca raională
în luna octombrie a fost primit noasa n-au fost la nivelul ce recrutaţi alţi 428 noi cititori „Viaţa şi opera lui V. Alecsan- din Sebeş s-a întocmit un plan cii, nr. 19, angajează doi teh- j
in rîndul candidaţilor tovarăşul care au citit 7.373 cărţi. dri", precum şi prezentarea u- de acţiune concret cu diferite
Ţiplea Gheorghe. Este un miner rinţelor. Pînă în prezent secto nor. cărţi agrotehnice ca .„Inşi- manifestări ce se vor ţine in o- nicieni constructori s-au in- I
rul II a rămas dator statului din Din totalul de 7.373 cărţi ci lozarea furajelor, o sarcină im raş, precum şi acţiuni model ce gineri stagiari cu o vechime
încă tînăr, dar care are 8 ani planul pe acest an cu 5.000 to tite, 915 au fost citite de cei 205 portantă actuală“, „Conserva se vor organiza in raion. Prin în cîmpul muncii de cel pu
munciţi în mină şi în prezent ne de cărbune, trăgind astfel cititori de naţionalitate germa rea, păstrarea şi prepararea nu tre altele, colectivul bibliotecii ţin un an ; salariul tarifar
conduce cu pricepere o echipă înapoi producţia întregii mine. nă, copii şi maturi. treţurilor“, „Să folosim metode şi-a propus ca in viitor fiecare este 850 lei lunar.
de mineri. înaintate agrotehnice in cultura
Fără să neglijeze nici una din Pentru popularizarea cărţii, griului de toamnă", etc. care bibliotecar să răspundă direct La INSTITUTUL DE CER
Cei 4 candidaţi, toţi mineri laturile importante ale muncii biblioteca raională din Sebeş a s-au ţinut la bibliotecă, casa de o bibliotecă sătească şi de CETĂRI HORTI-VITICOLE
fruntaşi, cu vechime in cîmpul de partid, adunarea generală folosit mai multe metode c a : raională de cultură, staţia de ra cîte doua biblioteci ale cămine din Bucureşti se va ţine con
muncii, se adaugă celorlalţi 40 pentru darea de seamă şi ale difuzarea cărţii de la om la om dioficare şi gospodăria agricolă lor culturale pentru a le ajuta curs la data de 24 noiembrie,
candidaţi şi 8 membri de partid geri care a avut loc nu de mult, in bibliotecă şi pe teren cu o- colectivă din Sebeş. în muncă. In acest fel se va în pentru ocuparea a două pos
pe care organizaţia de bază din a acordat o mare atenţie cauze cazia diferitelor evenimente, or lesni munca de control şi ajutor turi de cercetător pentru Sta
sectorul IV i-a primit în acest lor care au determinat rămîne- ganizarea de vitrine şi expozi In localul bibliotecii raionale la bibliotecile săteşti şi se pre ţiunea experimentală pomicolă
an. rea în urmă a sectorului. ţii de cărţi, precum şi înfiinţa s-au mai organizat şi consfă conizează cu mai multă siguran Geoagiu, în specialitatea pro
rea unor biblioteci mobile şi tuiri pe marginea lucrării „A ţă îndeplinirea unor obiective tecţia plantelor şi pomicultură.
In noul birou — Atît darea de samă cit şi dis MATERIAL' SINDICAL biblioteci de casă. venit un om“ de Francisc Mun- prevăzute în regulamentul con
mineri de frunte cuţiile purtate de participanţi teanu, ghicitori literare cuprin cursului dintre biblioteci. Informaţii cu privire Ia
au fost pline de învăţăminte. V. BĂLAN, I. ACHIM — Sprijinim ca O altă metodă folosită de că se în bibliografia concursului condiţiile de concurs se pot
Nerealizarea planului s-a dato tre biblioteca de la Sebeş a fost literar „Iubiţi cartea“, 'precum P. RĂDĂCINĂ primi direct de la secretaria
Nu de mult a avut loc aduna rat in primul rînd lipsei frontu lificarea şi ridicarea calificării pro colportajul, adică ducerea cărţi şi seri literare pe temele „Via tul ştiinţific al Institutului din
rea generală a organizaţiei de lor acasă la cititori, folosind ţa şi opera lui Neculuţă", „V. corespondent Bucureşti — Băneasa, B-dul
bază din sectorul III al minei fesionale a oamenilor mumii. sărbătorile şi duminicile, precum Alecsandri“, şi „George Coş- N. Bălcescu, nr. 4-6 ; telefon:
Ăninoasa pentru darea de sea şi zilele ploioase cind ţăranii se buc“ şi „Patriotismul oglindit 17.08.02 sau 17.05.28, precum
mă şi alegerea noului birou. 52 pag. — 0,95 lei Ed. C.C.S. găseau acasă. In acest fel s-au in operele scriitorilor noştri". şi de Ia Staţiunea Geoagiu. j
înscris la bibliotecă în cadrul
Adunarea generală a apreciat LITERATURA ŞTIINŢIFICA lunii „cărţii agrotehnice" un nu Nici activitatea cu micii citi
ca bună activitatea vechiului bi măr de 41 ţărani care au citit tori n-a fost neglijată. Cu ei
rou. In urma muncii politice ŞTIINŢE NATURALE, BIOLOGIE 148 cărţi şi broşuri.
desfăşurată de organizaţia de
bază cu ajutorul colectivului de * * * — Cercetări antropologice tn Preocupările bibliotecii raio
agitatori, al comuniştilor, secto nale din Sebeş in trimestrul IU
rul III a cucerit de mai multe Ţara Haţegului. Clopotiva — mo-
luni şi se m enţine.pe locul de
fruntaş pe mină. De la începu nogralie. Sub îngrijirea Acad. Şi-
tul acestui an şi pînă in pre
M. Milcu şi prof. Horia Dumi-
trescu.
228 pag. -R 86 planşe — 75 lei
Ed. Acad. R.P.R.
AGRONOMIE
G. ARION — Entomologia agricolă.
778 pag. — 40 lei. E.A.S.S.
Expoziţia regională teresantul „Autoporlret“, un studiu de diu de portret“, în creion şl „Monument nut este şi peisajul Industrial „Spre ate Nesecate sînt izvoarele artei noastre
expresie „Bătrîn“ şi un realizat laviu istoric ia Alba lulia". lier", precum şi schiţele de portret ale populare, şi astăzi, mai mult ca ori-
A PICTORILOR,AMATOR „Maxim Gorki", O viziune interesantă unor muncitori fruntaşi din atelierele cînd, se impune continuarea tradiţiilor
indică „Peisaj spre Alba lulia, dinspre Lucrările expuse de pictoriţa ama Simeriei. artistice ale bătrînilor sculptori în
Valea Ampoiului", bine prins „Cerc de toare Ana Olaru Costin din Orăştie lemn. Am remarcat cu o deosebită sa
citii" şi un reuşit portret de ţărancă — reliefează o peisagistică remarcabilă In general, ceea ce impresionează în tisfacţie artizanatul popular prezentat
lucrări ale Wandei Svirski din Alba lu în care lumina apare ingenios dotată expoziţie este pictura, volumul mare ai de A. Miclea din Orăştie. Lucrături
lia, cît şi lucrările Ilenei Bach, „Stu- şi înţeleasă, dînd interesante efecte pic lucrărilor expuse, tematica actuală a în lemn, migălite cu artă şi răbdare
turale. Bine prins „Parcul din Orăş realităţii cotidiene şi măiestria artistică — cuiere, rame pentru oglinzi şi o
Cu sprijinul şi sub îndrumarea Co Ceea ce impresionează plăcut, în ex acvarele vioaie, pline de lumină, bine a exponanţiior. splendidă furcă de tors, ne aduc parcă
mitetului regional de partid s-a deschis poziţie, este nota originală a tablouri înţelese şl bine redate, indică un tie“, reuşite de ase mesajul celei mai neaoşe arte ale ţă
la Deva, în cadrul bienalei de artă lor, se simte contribuţia şi este vădită veritabil talent care trebuie cres menea portretele de Cu toate acestea, pot fi admirate şi ranilor de pe meleagurile regiunii noas
plastică, în cinstea zilei de 7 Noiem de la un expozant la altul prisma viziu cut şi îndrumat cu o deosebită atenţie. ţărancă şi ţăran, cu o serie de reuşite lucrări sculpturale tre.
brie, cea de-a doua expoziţie a pictori nii proprii asupra realităţii. Tot din cercul hunedorean se mal re o subtilă redare a străbătute de vigoare şi forţă de ex
lor amatori din regiunea Hunedoara. marcă Taugner N., cu cîteva peisaje fizionomiei. presie, cum ar fi „Grupul de mineri“, Se cuvine a se aduce laude organiza
Pictate într-o manieră realistă, cu în laviu şi reuşita pînză în ulei „La lucrat de sculptoriţa I. Iiatzak* din torilor acestei expoziţii, care au ştiut
In cuvîntul rostit cu prilejul deschi tendinţe moderniste, în care culoarea, minorul". Cornelia Ţint, cît Sebeş, ori lucrările Anei Olaru Costin
derii tov. Eugen Ghişoiu, vicepreşedinte excelent însuşită a peisajului industrial, şi Călin Vlad toi „Tînără ţărancă“, „Ţigancă“, precum şi să selecţioneze materialele şi să le a-
a! sfatului popular regional, a vorbit duce la interesante jocuri şi ritmuri po In general, lucrările hunedorenilor re din Orăştie expun bustul lui Aurel Vlaicu, De asemenea ranjeze cu mult gust în expoziţia recent
despre importanţa manifestărilor ama licrome, peisajele lui Vaier Ionescu de flectă cu mult realism viaţa nouă a pentru prima dată „Autoportret“ şi „Fată" a lui Năzărel deschisă.
torilor în artă, reievînd sprijinul acor la cercul din Hunedoara fac o deosebită oraşului lor şi desigur că sub îndru într-o expoziţie re Fechet şi bustul lui loan Corvin de
dat de partid şi guvern în stimularea impresie, captivînd prin originalitatea marea tov. Brandis, vom avea ocazia gională, fapt demn Hunedoara, opera Iui 1. Martin. Aruncînd o privire de ansamblu asu
şi dezvoltarea acestora. şi veracitatea lor. Se remarcă în mod pe viitor a remarca noi talente şi lu de a fi luat în sea pra întregii expoziţii, se cuvine a se
detaşat pînzele „Aglomeratorul" şi crări de o mai mare maturitate. mă şi considerat ca In caricatură, Anton Ionescu din Cu- remarca o serie de lucruri interesante
Expoziţia sintetizează eforturile crea „Furnalul 701". Pictorul Ionescu se do o încununare a stră gir, excelent şi fantezist mînuitor al şi revelatoare pentru artiştii noştri a-
toare ale expozanţilor, care după orele vedeşte a fi de asemenea un remarcabil Vizitînd colţul de expoziţie în care duinţei lor. culorii, expune un ciclu de portrete ca matori. S-a impus aici arta originală,
de muncă, găsesc timp necesar pentru portretist; oţelarii săi, precum şi „Tî expun artiştii amatori de la Lupeni, ricaturale ale tovarăşilor săi de muncă. acea artă, care reflectînd realitatea vie
a da frlu liber măiestriei şi fanteziei năr miner“ — lucrat în cărbune, vă ne-am gîndit la tov. Iosif Tellman, sub Din cercul simerl- Din păcate, Anton ionescu nu ţine sea ţii noastre de astăzi apare ca o trans
lor artistice. desc o reuşită introspecţie interioară, îndrumarea căruia s-au ridicat o serie enilor se remarcă ma de cerinţele actuale ale caricaturii, figurare artistică realizată prin prisma
linii viguroase ce accentuează caracte de talente remarcabile. Peisagist delicat, îndeosebi lucrările ca armă de luplă împotriva practicilor viziunii pictorilor şi sculptorilor noştri
Faţă de prima expoziţie, se poate rul dîrz şi psihologic modelelor. Prin cu o deosebită sensibilitate, amatorul pictorului G. V. Mi- învechite ce se mai manifestă în viaţa amatori.
spune că nivelul lucrărilor prezentate lucrările sale pictorul Ionescu se dove loan Hai nu ţine deloc să-şi dezmintă hăilescu, în care se oamenilor de a stă zi: nu am văzut o
acum este mai superior, remareîndu-se deşte un demn rapsod al vieţii pulsan- maestru!. Peisaje reuşite din frumoasele reflectă neastîmpă- scenă de compoziţie caricaturală. Mobilul artei este, în primul rînd,
o evidentă creştere a posibilităţilor de te şi revelatoare a Hunedoarei de azi. împrejurimi ale Lupeniului expun de a- rul creator şi străda educarea artistică a oamenilor muncii
interpretare a vieţii şi peisajului, o semenea amatorii Gh. Guiaş şi 1. Ţîr- Mai realist apare Adrian Andronic, în spiritul cultivării frumosului şi în
mai multă îndrăzneală în abordarea te Deşi tînăr, cu o activitate de numai a- că. Impresionează prin tăria expresiei nia continuă de a care deşi expune un număr mic de lu ţelegerii acestuia prin perceptul capital
maticii impuse de realitate. proape 2 ani în domeniu! artei plastice, şi patosul revoluţionar pînza „Grevă la crări, reuşeşte să facă în „Documenta al artei pentru popor.
şamotorul Fechet Năzărel din Hunedoara Lupeni — 1929“ a iui Viorel Vasile, reda pitoreştile pei re“ şi „Fiul directorului" o adevărată
O deosebită importanţă în stimula 'face o bună impresie prin căutările conti care mai expune de altfel şi o serie de caricatură satirică. S-a văzut că acest înalt percepi a
rea şi creşterea tinerelor talente au a- nue ce se obserVă în pînzele sale. Un „Au remarcabile laviuri. saje din preajma fost respectat în bună măsură şi a-
vut-o cercurile de artă plastică din toportret“ — foarte reuşit, acvarela Grafica reprezentată prin afiş —' lu
centrele industriale şi raionale ale re „Piaţa", „Şamotorii în cuptor“ sînt lu Înclinat spre scenele de compoziţie, Mureşului. Cromati ci at în tempera, relevă ingeniozitatea ceasta constituie o si gură premisă a
giunii. îndrumaţi de profesionişti bine crările sale cele mai reprezentative. Adalbert Vizi are încă nevoie de un Iu! Vasile Viorel, într-un afiş mobili
pregătiţi şi cu un deosebit simţ peda susţinut studiu fizionomie. ca caldă a începutu zator peniru mineri, modalitatea su- activităţii şi pe mai departe, la fel de
gogic, membrii cercurilor din Lupeni şi Impresionează numărul mare de pîn- gerativă a Iul I. Ratz îh „Mai mult
Hunedoara se relevă în mod cert prin ze expuse de către pionierul Gheorghe Deşi tînără în activitate, pictura ama lui de toamnă în pîn cărbune" şi fantezia lui Constantin Bia- fructuoasă şi originală, pe care cercu
subiectele puternic ancorate la realitatea Coclitu, în vîrstă de numai 14 ani. Pei toare din Sebeş s-a prezentat bine cu nu în „Cu încredere spre colectivi
imediată in care trăiesc, muncesc şi sajele citadine din noua Hunedoara. cîteva lucrări interesante. Am remarcat za „In parc“ im rile de artă plastică vor trebui să o
creează. pe Barnabas Nagy cu reuşitul şi in zare".
presionează prin ma continuie în activitatea lor vhtoa-e.
niera originală şi DORIN P. MANAŞTUREANU
Furnatul 701 — pictură exe cutată de Vaier poezia care străbate
Ionescu din Hunedoara.- ¦ r lucrarea. De reţi
