Page 15 - 1958-11

N r.1207 _____________________________ _____________ ^......... .
In preajma Marelui Oclombrie
s Minerii Văii Jiului simt
în permanenţă ajutorul sovietic
Uricani, Petrila, Lonea, toată
Valea Jiului, toţi- minerii exploa­
tărilor carbonifere de pe Jiu,
trăiesc cu intensitate, entuziasm
şi avint in muncă, zilele din
preajma măreţului Octombrie.
La fiecare loc de m-uncă se
ă bătălia pentru în'timpinarea
zilei de 7 Noiembrie cu reali­
zări dintre cele mal frumoase.
Peste tot, minerii şi-au înzecit
eforturile, iar din abataje, to­
nele de cărbune extrase peste
plan se numără cu miile. De
eurind, s-a făcut şi bilanţul lu­
nii octombrie, a zecea lună din
acest an. Rezultatele bucură nu
numai pe mineri — realizatorii
lor — ci pe toţi muncitorii re­
giunii noastre. Toate exploată­
rile carbonifere au încheiat lu­
na octombrie cu planul depăşit,
iar de la începutul anului, în
zece luni, cifra care oglindeşte
hărnicia bravilor mineri se ri­
dică la 117.675 tone de cărbune
peste plan. Sint create şi con-
liţiile, ca pînă in ziua de 7 No­
iembrie, să-şi îndeplinească pla­
nul anual mai multe sectoare şi
chiiar întreaga exploatare Uri­
cani.
Succesele răsunătoare pe ca­
re le obţin zi de zi bravii mi­
neri din bazinul carbonifer al
Văii Jiului se datoresc grijii pe
care o acordă in permanenţă
partidul şi guvernul, atît pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă, cit şi pentru crearea de
condiţii tot mai bune de viaţă.
De asemenea, realizările mine­
rilor sint strâns legate de aju­
torul frăţesc pe care ni-1 acor­
dă marea Uniune Sovietică.
Oriunde în Valea Jiului, minerii
păstrează în inimă, la loc de
cinste, recunoştinţa lor fierbinte
faţă de poporul sovietic, pentru
sprijinul lui vast dat la dezvol­
tarea pe baze moderne a in­
dustriei noastre miniere. In toa­
te exploatările carbonifere de pe
Msteagul victorios ol Mapei il O cM rie
(Urmare din pag. I-d)
inilor brigadieri a sunat ca o
chemare puternică Ia lupta pen­
tru lichidarea trecutului. Şi, rînd
pe rînd, toate visurile îndrăzneţe
ale entuziaştilor constructori hu-
nedoreni au început să prindă
viaţă. In 1950, staţia de clorare;
în 1951 alte 15 lucrări importan­
t e ; în 1952 furnalul de 450 m.c.
şi încă alte 14 lucrări m a ri; în
1953 fabrica de oxigen ; în 1954
fabrica de aglomerat m inereu;
în 1955 centrala termoelectrică
nr. 2 ; în 1956 furnalul de 700
m.c. şi uzina cocsochimică; în
1957 oţelăria electrică; în 1958
oţelăria Siemens Martin, lamino­
rul biuming de 1.000 mm, şi sec­
toarele chimice de la uzina coc­
sochimică. Deci Hunedoara in­
dustrială s-a transformat într-un
centru siderurgic de talie mon-
3CXXXX X XX X X X$e00G G G 0CX )00© 0000C 4>00© S0C CC © C 0C Q C lC Q C C O 0a:0 a 0 C C Q C G 0 0 C C C C ^
Măreaţa unitate a ţărilor
lagărului socialist
Măreţele ţeluri ale construirii unei
vieţi noi, luminoase, au unit popoarele
libere ale Albaniei şi Bulgariei, Un­
gariei şi Republicii Democrate Vietnam,
Republicii Democrate Germane şi Chi­
nei, Republicii Populare Democrate Co­
reene şi Republicii Populare Mongole,
Poloniei şi Romîniei, Uniunii Sovie­
tice şi Cehoslovaciei într-un lagăr so­
cialist unic. Această colaborare fră­
ţească a unor state cu adevărat inde­
pendente, '-u adevărat egale în drep-
+uri şi cu adevărat democrate consti-
uie principala garanţie a dezvoltării
lor cu succes. Existenţa acestei cola­
borări este chezăşia succeselor ţărilor
socialiste în lupta lor pentru menţine­
rea şi consolidarea păcii în care sînt
interesate nu numai popoarele ţărilor
socialismului, ci şi întreaga omenire
iubitoare de pace.
!n colaborarea ţărilor lagărului so­
cialist şi-au găsit o expresie concretă
principiile leniniste ale internaţionalis­ socialist au atins un nivel incompa­
mului proletar. Aceste principii stau la
baza relaţiilor politice, economice şi
culturale dintre ţările lagărului socia­
list. Ţările socialiste îşi întemeiază co­ aceste ţări au obţinut succese mult mai
laborarea lor frăţească pe deplina egali­
tate în drepturi, respectarea integrităţii lor decît vecinii lor capitalişti.
teritoriale, independenţei şi suverani­
tăţii de siat şi neamestec reciproc în
treburile interne. Această colaborare este ţiei industriale a crescut de peste pa­
un exemplu de un tip absolut nou de
Jiu, se simte concret ajutorul nerilor sovietici, metodele lor
sovietic. In ultimii cinci ani, înaintate, sînt zi de zi de un
minele din Valea Jiului au fost nepreţuit ajutor pentru minerii
înzestrate cu numeroase maşini noştri.
şi utilaje sovietice şi romîneşti.
Tot datorită ajutorului sovietic, în Datorită, grijii partidului pen­
prezent, 98 la sută din transpor­ tru îmbunătăţirea continuă a
turile în subteran sînt mecani­ nivelului de trai al oamenilor
zate, iar în abataje, tăierea căr­ muncii, minerii din Valea Jiului
bunelui, se face peste tot meca­ au primit în anii regimului de­
nic. De curând un nou lot de 44 mocrat-popular aproape 5.000 a-
locomotive electrice sovietice, partamente noi, numeroase că­
au intrat în producţie contribu­ mine cu 5.400 locuri, pentru ti­
ind şi mai mult la îmbunătăţi­ nerii necăsătoriţi, multe aşeză­
rea transporturilor subterane. In minte cultural-sportive. De ase­
abataje, transportul este de a- menea, astăzi în Valea' Jiului,
semenea mecanizat în propor­ există multe şcoli elementare,
ţie de 85 la sută. Dintre toate grădiniţe de copii, şcoli profe­
craterele existente în Valea Jiu­ sionale de ucenici, 4 şcoli medii
lui, 119 sînt de fabricaţie sovie­ de 11 ani, numeroase spitale, u-
tică. S-au făcut piaşi însemnaţi nităţi comerciale etc. Viaţa mi­
şi în ce priveşte mecanizarea nerului de astăzi, nici nu se
încărcării sterilului ţ dacă ţinem poate compara cu viaţa mineru­
seama că in anii regimului bur- lui din trecut.
ghezo-moşieresc, nici măcar un
metru cub nu se încărca meca­ In Valea Jiului, minerîi ştiu
nic. Anul acesta, mai mult de 14 că toate îmbunătăţirile la locul
la sută din sterilul rezultat la de muncă şi în viaţă, se dató­
săparea galeriilor a fost încăr­ rese grijii partidului şi guver­
cat mecanizat. Toate maşinile nului şi ajutorului vast primit
de încărcat steril ne-au sosit din partea Uniunii Sovietice. De
diin Uniunea Sovietică. Recent, aceea, şi eforturile lor pentru a
minerii Văii Jiului au primit din da patriei cit mai mult cărbune
partea muncitorilor sovietici, sporesc continuu.
maşini de forat suitori, maşini
care forează un suitor in citeva Acum, în preajma celei de-a
schimburi. 41-a aniversări a Marii Revolu­
ţii Socialiste din Octombrie, gân­
Ajutorul sovietic, atât prin a- durile fiecărui miner din Valea
gregafe cit şi prin specialişti, a Jiului se îndreaptă cu recunoş­
fost de nepreţuit şi în construi­ tinţă spre marele popor sovietic.
rea termocentralei de la Paro- Faptul că minerii din Uricani
şeni, termocentrală care asigură îşi vor realiza planul anulai pi­
curent electric tuturor exploată­ na la 7 Noiembrie, că mlai mul­
rilor carbonifere. Anul acesta, te sectoare şi-au înfăptuit deja
termocentrala de la Paroşeni a sarcinile pe anul 1958, că pe în­
obţinut cel mai bun randament treg bazinul, in 10 luni, s-au dat
termic pe ţară. peste plan aproape 120.000 to­
ne de cărbune, vorbeşte ’de la
Sprijinul acordat de oamenii sine de înflăcărarea cu care bra­
sovietici minerilor din Valea vii mineri ai Văii Jiului mulţu­
mesc partidului şi poporului so­
Jiului, nu se rezumă însă numai vietic, pentru ajutorul multilate­
rali şi dezinteresat pe care ni l-a
la ajutorul tehnic material men­ acordat şi ni-1 acordă in perma­
nenţă.
ţionat mai sus. Experienţa mi-
.' ¦. f? -U Jt .•»fi nî nftit\uvv?4v
dială atît ca tehnică modernă cît marii sărbători, sînt încununate
şi ca volum de producţie. de succes.
Paralel s-a dezvoltat şl oraşul E plăcut să te plimbi pe stră­
nou — oraş muncitoresc, cu stră­ zile noului oraş al Hunedoarei
zile asfaltate şi cu sute de apar­ şl să explici unui însoţitor care
tamente confortabile, care încon­ pentru prima dată este aici:
joară vechiul oraş ca o coroană. „vezi, acolo este furnalul cel ma­
Teatre, cinematografe, cluburi şi re, coşurile acelea sînt ale oţe-
alte aşezăminte culturale, îm­ lărlel n o i; iar acolo în depăr­
preună cu noul oraş şi noua ge­ tare, şirul de clădiri roşii adă­
neraţie de muncitori, tehnicieni posteşte laminorul biuming. Dar
şi ingineri, oglindesc fără putin­ cetatea ? Da, într-adevăr există
ţă de tăgadă marele avînt cu şi ea. Dar noua Hunedoară este
care păşeşte poporul nostru mun­ caracterizată prin noile realizări
citor pe calea deschisă de Mare­ — prin noile furnale, prin noua
le Octombrie — pe calea socia­ oţelărie, prin noile laminoare,
lismului victorios. prin locuinţele noi, prin teatrul
nou, prin oamenii săi noi. Toate
Muncitorimea hunedoreană în- acestea Ia un loc sînt o expresie
tîmpină în anul acesta ziua de a tot ce înseamnă pentru noi Ma­
7 Noiembrie cu realizări fără pre­ rea Revoluţie Socialistă din Oc­
cedent. Eforturile depuse de tombrie, a tot ce înseamnă aju­
constructorii noilor agregate tor sovietic — ajutor al lagăru­
şi uzini pentru îndeplinirea luii¦'‘s¦ţvo*cialist.
angajamentelor luate în cinstea
reiaţii internaţionale, necunoscute în 16f şl celorlalte metode „de însănă­
trecut. toşire a conjuncturii", el a crescut mai
puţin de două ori. In prezent, cînd în­
In anii de cînd există colaborarea tr-o serie de ţări capitaliste are Ioc un
statelor socialiste, popoarele acestor accentuat declin economic, statele so­
ţări s-au convins din propria lor ex­ cialiste continuă să păşească neabătut
perienţă că numai într-o unitate strînsă, pe calea avîntului economic.
numai sprijinindu-se şi ajutîndu-se re­
ciproc îşi pot asigura condiţiile nece­ Cel de-al XXI-lea Congres Extraor­
sare dezvoltării lor. dinar al Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice, convocat pentru 27 ianuarie
Relaţiile economice strînse şi multi­ 1959, urmează să elaboreze programul
laterale stabilite între ţările socialiste, de luptă al unui nou şi puternic avînt
dovedesc în mod grăitor ce înseamnă al economiei şi culturii socialiste, ai
aplicarea consecventă a principiilor in­ bunăstării poporului Ţării Sovietice. Con­ ime din producţia de bumbac. Ţărilor
ternaţionalismului şi ajutorului reciproc. gresul va discuta „cifrele de control
Folosind avantajele sistemului socialist ale dezvoltării economiei naţionale a
şi înfăptuind o strînsă colaborare eco­ U.R.S.S. pe anii 1959-1965“. Măreţul
nomică, ţările lagărului socialist, atît plan de 7 ani de dezvoltare a Ţării
cele mai dezvoltate, cît şi cele mai Sovietice va avea o mare însemnătate
puţin dezvoltate din punct de vedere pentru creşterea puterii economice a în­
economic, dezvoltă cu succes economia tregului lagăr socialist.
naţională. Intr-un termen istorici scurt,
forţele de producţie din ţările lagărului Ritmul înait de dezvoltare a econo­
miei în ţările lagărului socialist dove­
rabil cu nivelul acelor vremuri cînd în deşte întregii lumi superioritatea siste­
aceste ţări se alia ia putere burghezia. mului socialist, forţa constructivă a
Păşind pe calea dezvoltării socialiste, prieteniei frăţeşti dintre popoare.
mari în avîntul economiei şi culturii Pînă în prezent construirea socia­
lismului a fost desăvîrşită numai în­
tr-o singură ţară — în Uniunea Sovie­
In ţările socialiste, volumul produc­ tică. Acum începe perioada desăvîrşirii
construirii socialismului în mai multe
tru ori în comparaţie cu nivelul ante­ ţări. Uniunea Sovietică, fiind ţara so­
belic, în timp ce în ţările capitalului, cialistă cea mai puternică şi mai dez­
cu toată goana deşănţată a înarmări- voltată din punct de vedere economic,
1 DRUMUE S O W IA L T S m iü l '
Pe urmele materialelor
p u b lic a te
„ P e rip e ţiile
unei citaţii"
In ziarul nostru nr.
1.181, sub titlul de mai
sus, a fost criticată con­
ducerea P.T.T.R. pentru
lipsa de conştiinciozitate a
unui factor poştal.
Direcţia regională
P.T.T.R. Hunedoara-Deoa,
fiind sezisată de această
lipsă, consideră critica
ziarului ca un ajutor în
muncă. In răspuns se ara­
tă că vinovat de peripe­
ţiile citaţiei a fdst facto­
rul rural Pompiliu Bera,
de la Runcul Mic, raionul
Hunedoara, care a primit
citaţia spre distribuire in
ziua de 23 septembrie a.c.
In ziua următoare în loc
să plece pentru distribui­
rea corespondenţei, a ple­
cat la Deva fără aproba­
rea oficiului raional. Pen­
tru aceasta, factorul a fost
sancţionat statutar, pre­
cum şi cu pierderea sporu­
lui de vechime pe timp de
trei luni. In cazul că nu
va lua o atitudine sănă­
toasă faţă de muncă şi in­
teresele cetăţenilor, i se
va desface contractul de
muncă.
„O ră nepotrivită"
In acelaşi număr de
ziar, sub titlul de mai sus,
au fost scoase în evidenţă
unele abateri ale organe­
lor de teren din cadrul
cooperaţiei de consum, ca­
re au pretenţii să fie ser­
viţi la restaurante în de­
plasările pe teren într-un
mod deosebit, considerin-
du-se „de ai casei" — aşa
cum a fost cazul la Haţeg.
Uniunea regională a
cooperativelor de consum
Hunedoara-Deva, fiind se­
zisată, recunoaşte starea
de fapt şi arată măsurile
ce au fost luate. „Pentru
că salariatul nostru Rami­
ro Pondichi a tolerat şi
încurajat atitudinea de plo­
conire a unor salariaţi din
unităţile ,de alimentaţie
publică faţă de unii con­
sumatori, a fost sancţionat
cu observaţie scrisă. De a-
semenea, s-a recomandat
tuturor uniunilor raionale
să prelucreze articolul res­
pectiv şi să ia măsuri de
educare a lucrătorilor din
unităţile de alimentaţie
publică", se arată în răs­
punsul trimis redacţiei. \
acordă în permanenţă un ajutor dezin­
teresat celorlalte state socialiste.
Succesele construcţiei socialiste con­
tribuie ia dezvoltarea şi întărirea con­
tinuă a colaborării economice dintre ţă­
rile lagărului socialismului. Se perfec­
ţionează formele de legături economice.
Ţările socialiste coordonează şi coope­
rează producţia, fac un larg schimb de
experienţă ştiinţifică şi tehnică, elabo­
rează planuri de perspectivă coordonate
de colaborare economică, pentru a fo­
losi la maximum superioritatea sistemu­
lui economic mondial socialist.
Deosebit de mare este puterea forţe­
lor unite aie ţărilor lagărului socialist.
In ansamblu, ele dispun de aproape
două cincimi din extracţia mondială de
cărbune, de a patra parte din produc­
ţia mondială de fontă şi oţel, de o tre­
socialiste le aparţine mai mult de o
treime din producţia industrială mon­
dială. In aceste ţări se produc tot mai
multe produse industriale pe cap de lo­
cuitor decît în ţările sistemului capita­
list, iar Uniunea Sovietică şi Cehoslova­
cia se apropie de rezolvarea sarcinii de
a întrece cele mai dezvoltate ţări ca­
pitaliste în ce priveşte nivelul produc­
ţiei pe cap de locuitor. In lagărul so­
cialist ştiinţa şi tehnica perfecţionată
păşesc cu paşi gigantici, permiţînd bl-
ruirca distanţelor intercontinentale şi
asaltul spaţiului cosmic.
Dar popoarele ţărilor lagărului so­
cialist sînt puternice nu numai prin
posibilităţile de colaborare economică
dintre statele lor şi prin succesele ob­
ţinute în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii. fel nobil — o şi mai strînsă unitoîe
Ele sînt puternice şi prin faptul că sînt
sudate de o voinţă unică, sînt puternice
prin convingerea profundă de justeţea
cauzei ior măreţe.
C E I D E T A N A S ELA
W W V W W \> yV N/VW S
§ ÍN T
— „Numai sectorul nostru e
sub plan. S-au prea ţinut lanţ
greutăţile. De cum vom deschi­
de insă abatajele nr. 2, 5 şi 7
din stratul 3 şi nr. 7 din stra­
tul 5, situaţia se schimbă. La
nr. 5 putem începe cu data de
1 octombrie. Dar ne trebuie un
om. Un om capabil să conducă
un loc de muncă ca abatajul 5“.
Era in ultimele zile ale lui
septembrie. In biroul sectorului
IV discuţiile continuau însufle­
ţite între tehnicienii Nicolaescu
Vasile — şeful sectorului, Ioan
Pop, secretarul organizaţiei de
bază, Alexandru Kreban, preşe­
dintele secţiei sindicale şi Irina
Vasile locţiitor de sector.
— Am găsit — spuse însu­
fleţit şeful de sector, — m-am
gindit la Fulga, pe urmă l-am
ales pe Ioan Tănase de la Da-
vid. E un bun miner.
— Ce ziceţi ?
— II cunosc, complectă se­
cretarul organizaţiei de bază.
Ai făcut o alegere bună. II cu­
nosc mai cu seamă din primă­
vară, de cînd a fost primit în
rîndurile candidaţilor de partid.
Deci, la nr. 5 va lucra o briga­
dă nouă condusă de Ioan Tă­
nase.
¦k
La data cînd a fost numit şe­
ful brigăzii din abatajul 5 Tă­
nase Ioan se afla în concediu
de vreo două zile. Vestea l-a
bucurat cum nu se poate spune,
dar i-a dat şi de gindit. Ca bri­
gadier avea o mare răspunde­
re. Deci, în concediu fiind încă, de la Tănase îs in frunte ?!
Activitatea A.S.I.T. Vulcancercului
trebuie să fie îmbunătăţită
VULCAN (de la subredacţia
noastră voluntară). — Cercurile
A.S.I.T. constituie un factor ac­
tiv in introducerea tehnicii îna­
intate In procesul de producţie.
La exploatarea minieră Vulcan,
pînă în prezent, au fost obţinute
de către membrii cercului o. sea­
mă de realizări. Putem aminti
in acest sens de introducerea
coloanelor pneumatice, de expe­
rimentarea galeriei armate, de
punerea în funcţiune a celor
două sisteme de hatdare care a-
nual economisesc circa 500 m.c.
lemine.
Aceste realizări însă sînt mi­
nime faţă de posibilităţile exis­
tente la exploatare şi dovedesc
că munca cercului s-a desfăşu­
rat slab. Trecînd la o periodi­
zare a activităţii cercului, putem
spune că din octombrie 1957 şi
pînă in mai Ja. c., munca s-a
desfăşurat de la sine, activitatea
membrilor cercului rezumîndu-se
la munca cu inovatorii.
In mai, a avut loc analiza
muncii biroului cercului A.S.I.T.
In urma acesteia s-a observat
o înviorare a muncii. Aceasta
Rolul hotărîtor în întărirea prieteniei
de nezdruncinat dintre popoarele ţări­
lor socialiste îl au partidele comuniste
şi muncitoreşti, relaţiile lor frăţeşti, u- rialiste, în frunte cu grupurile mono­
nitatea de vederi bazate pe fidelitatea
faţă de măreaţa şi invincibila învăţă­
tură marxist-lemnistă.
Cea de a doua sesiune a celui de-al
VU 1-lea Congres ai Partidului Comu­
nist Chinez, Congresul al Vll-lea al
Partidului Comunist Bulgar, Congresul
ai Xl-lea ai Partidului Comunist din
Cehoslovacia şi Congresul al V-lea al
Partidului Socialist Unit din Germania,
care au avut loc anul acesta, au de­
monstrat cu o nouă vigoare unitatea
de nezdruncinat a partidelor comuniste
şi muncitoreşti, fidelitatea lor faţă de
steagul victorios al marxism-leninismu-
iui, faţă de principiile internaţionalis­
mului proletar.
O mare importanţă pentru dezvolia­
rea continuă a prieteniei popoarelor din
statele socialiste, pentru întărirea uni­
tăţii lagărului socialist, pentru menţine­
rea şi consolidarea păcii, îl au întîi-
nirile dintre conducătorii de partid şi
de stat din ţările socialismului, întîl-
niri care se transformă în puternice ma­
nifestări ale prieteniei şi unităţii popoa­ ajutorul revizioniştilor unitatea ţărilor
relor acestor ţări. Rezultatele acestor
întîlniri constituie o dovadă a unităţii
depline de vederi a parfidelor comunis­
te şi muncitoreşti şi a guvernelor ţă­
rilor lagărului socialist în toate pro­
blemele de politică internaţionala şi
inlernă. Aceste întîlniri urmăresc un
a ţărilor lagărului socialist şi unifica­
rea continuă a eforturilor lor pentru
realizarea unei păci trainice în întreaga
lume. k*
In contrast cu politica clară şl ebri-
Pas. 3
TELEGRAME EXTERNE
iV W W W W V inaugurarea sediului
mF1 M J N Y EU.ft.E.S.C.O.
PARIS (Agerpres), — Luni după-
el s-a prezentat la primul şut amiază a fost Inaugurat la Paris noul
din noul loc de muncă, îşi ins­ sediu permanent al U.N.ES.C.O, în
trui oamenii, le dete sarcini pre­ prezenţa preşedintelui Republicii Fran­
cise şi apoi plecă liniştit spre ceze, René Coty şi altor personalităţi.
casă. Şi la ţel făcu şi în zilele Printre delegaţiile participante la ce­
următoare. Şefii de schimb, remonia inaugurării noului sediu
Ioan Rednic, Lâpuştean Luca, U.N.E.S.C.O. se afla şi delegaţia R. P.
losif Abela ii urmau sfaturile Romine în frunte cu Atanase Joja,
întocmai. Fiecare ardea de do­ vicepreşedinte al Consiliului de Miniş­
rinţa de a situa brigada lor tri al R.P.R.
printre cele mai bune. Lucrul a Solemnitatea inaugurării a fost des­
început entuziast din primele chisă de directorul general al
zile — deşi nu era uşor. In a- U.N.E.S.C.O., Luther Evans.
batajul care multă vreme a stat După discursurile rostite de P. Pe-
închis din pricina denivelării, rez, reprezentantul Venezuelei, Jean
trebuia lucrat cu pricepere. S-a Louis Vigier, preşedintele Consiliului
început deci lucrul in preaba- municipal al Parisului, Geoîfrey Lloyd,
taj. Pentru ca acesta să fie ministrul Educaţiei al Marii Britanii şi
mai rezistent la presiune, bri­ Berthoin, ministrul Educaţiei Naţio­
gada a excavat abatajul cu pro­ nale al Franţei, noul sediu a fost
fil redus lăsînd cărbune in ta­ luat oficial în primire de vicepreşedin­
van. La 11 octombrie au ajuns tele Republicii india, Darvapalli Rad-
la acoperiş, au atacat ambele hakrisnan care este preşedintele con­
părţi şi au scos într-o singură ferinţei generale a U.N.E.5.C.O. In
zi 115 tone. De atunci, in aba­ cuvîntarea rostită cu acest prilej Rad-
tajul nr. 5 însufleţirea nu mai hakrisnan a subliniat importanţa co­
cunoştea asemănare. existenţei paşnice pentru conservarea
Tănase, e tot in concediu dar şi dezvoltarea valorilor spirituale pen­
trece in fiecare zi pe la mină tru a căror promovare a fost creată
să-şi îndrume ortacii, să le cu­ U.IM.E.S.C.O.
noască primele realizări. —<db>—
Cei din sector — minerii din Intensificarea penetraţiei
alte brigăzi se minunează aflînd americane
despre hărnicia ortacilor de la în ?ările africane
nr. 5.
— Auzit-aii 7 Cei de la Tă- WASHINGTON 8 (Agerpres). — La
nase sînt în frunte! 31 octombrie, Departamentul de Stat
a anunţat că James Smith, directorul
— Taci?! Cum aşa? Cea mai „Administraţiei pentru colaborarea in­
tinără brigadă ne-a luat-o îna­ ternaţională" — organ care se ocupă
inte ? cu administrarea „ajutorului” american
pentru străinătate — şi Joseph Satter-
— După cum vezi. Uite pe
tablă. In 21 de zile 532 tone
„peste". Ei spusu-ţi-am că cei tkwrite, secretar de stat adjunct pentru
problemele africane, vor face o călă­
torie oficială în Africa înlre 2 şi 22
noiembrie. Ei vor vizita Liberia, Gha­
na, Nigeria, Kenya, Etiopia şi Tuni­
din sia.
In comunicatul Departamentului de
Stat se precizează că scopul acestei
călătorii este examinarea problemelor
însă a durat puţin timp, sarci­ de „ajutorare" ale S.U.A. pentru ţă­
nile care stăteau în faţa cercu­ rile respective.
lui nefiiind duse la îndeplinire.
Vizita în Africa a celor doi repre­
S-a neglijat organizarea unei zentanţi oficiali ai S.U.A. se înscrie
brigăzi la înaintări, studiul teh­ în cadrul planurilor americane de in­
nic al exploatării blocului VIII, tensificare a penetraţiei economice şi
mecanizarea transportului la fa­ politice în acest continent şi în special
brica de betonite, confecţiona­ în ţările africane care şi-au dobîndit
rea unui mijloc de transportat în ultimii ani independenţa.
lemn in abataj. Alt fenomen ne­
—«? »—
gativ manifestat în activitatea Franfa poafe obfine
cercului l-a constituit ţinerea a-
dunărilor în mod neregulat, la pacea în Algeria
intervale mari.
Slaba activitate a cercului NEW YORK (Agerpres). — După
A.S.I.T. s-a datorat şi faptului cum transmite agenţia americană de
că organizaţia de partid şi co­ presă Associated Press, într-o decla­
mitetul de întreprindere au scă­ raţie făcută cu prilejul împlinirii a 4
pat din centrul atenţiei lor ac­ ani de la începerea războiului de eli­
tivitatea cercului A.S.I.T. O par­ berare naţională în Algeria, Moha­
te din vină, şi nu mică, revine med Tazid, ministrul Informaţiilor în
şi filialei A.S.I.T. Petroşani, ca­ guvernul provizoriu al Republicii Al­
re n-a controlat îndeajuns acti­ geria a declarai: „Franţa poate obţine
vitatea cercului respectiv. pacea prin acceptarea unor negocieri
Alegerea noului comitet directe cu guvernul provizoriu a! Re­
A.S.I.T., care a avut loc cu cât­ publicii Algeria. Aceste negocieri tre­
va timp în urmă, dă convinge­ buie să aibă loc înlr-o ţară neutră şi
rea că în cel mai apropiat vii­ să urmărească reglementarea proble­
tor, activitatea acestui cerc se mei algeriene în ansamblul său. Dacă
va îmbunătăţi simţitor. refuză astfel dé negocieri, guvernul
AUREL HOZU j francez alege războiul".
secventă a ţărilor lagărului socialist, naţională şi care încearcă să slăbească
politică ce corespunde intereselor tutu­ uniiatea partidelor comuniste frăţeşti,
ror popoarelor, cercurile agresive impe­ să paralizeze energia revoluţionară a
clasei muncitoare şi să provoace o sci­
poliste din S.U.A. continuă să acţione­ ziune în lagărul socialist şi în mişca­
ze împotriva coexistenţei paşnice şi co­ rea muncitorească internaţională. Par­
laborării dintre popoare, refuză cu îr- tidele comuniste şi muncitoreşti din ţă­
căpăţînare destinderea încordării inter­ rile lagărului socialist luptă cu hotă­
naţionale. Ele intensifică pregătirile in rîre împotriva oricăror încercări de a
vederea unui nou război, ameninţînd zdruncina unitatea lagărului socialist,
pacea şi securitatea popoarelor. care serveşte intereselor tuturor popoa­
relor, prin faptul că frînează agresiu­
Imperialiştii încearcă să provoace nea imperialistă şi întăreşte forţele pă­
disensiuni în familia unită a ţărilor la­ cii şi progresului în înireaga lume.
gărului socialist, să le izoleze una de
alta. Ţările lagărului socialist, care con«
struiesc socialismul şi comunismul, sînt
Revizioniştii, în special cei din Iugos­ vital interesate în menţinerea şi întă­
lavia aduc apa la moara reacţiunii rirea păcii în î itreaga lume. Credin­
mondiale, negînd necesitatea vitală a cioase principiilor şi ideilor expuse în
solidarităţii ţărilor socialiste şi propo­ Declaraţia şi Manifestul Păcii ale par­
văduind ideile naţionaliste, în scopul tidelor comuniste şi muncitoreşti, sem­
de a dezbina popoarele care au păşit
pe calea socialismului. Pentru a dez­ nate la Moscova în noiembrie 1957,
bina ţările socialiste şi partidele comu­ ţările lagărului socialist consideră că
niste, cercurile imperialiste sînt gata să principala lor sarcină este de a contri­
încurajeze prin orice mijloace acţiunile bui la întărirea unităţii tuturor forfe-
scizioniste ale revizioniştilor. lrr păcii în lupta pentru o deplină secu­
ritate a popoarelor, la realizarea unui
Viaţa însă a arătat în mod convingă­ acord asupra problemelor nereglemen-
tor zădărnicia acestor planuri. încer­ tate din relaţiile dintre state.
cările imperialiştilor de a submina cu
Ţările lagărului socialist vor lupta
lagărului socialist au suferit un eşec şi pe viitor pentru întărirea păcii între
popoare şi lărgirea colaborării dintre
lamentabil. Partidele comuniste şi mun­ toate ţările pe baza respectării princi­
citoreşti au respins cu hotărîre atacu­ piilor coexistenţei paşnice a statelor, in­
rile revizioniştilor şi s-au unit şi mai diferent de' sistemul lor social.
strîns în jurul steagului invincibil al
internaţionalismului proletar. Partidele Forţele păcii, democraţiei şi socialis­
comuniste şi muncitoreşti din ţările la­ mului au un sprijin sigur şi de nă­
dejde în unitatea de nezdruncinat a
gărului socialist consideră de datoria ţărilor lagărului socialist.
lor internaţională să lupte în mod in­
transigent împotriva oricăror manifes­ Politica de pace a ţârilor lagărului
tări ale revizionismului, care repre­ socialist sădeşte nădejde şi încredere
zintă principalul pericol pentru mişca­ în inimile milioanelor de oameni din
rea comunistă şi muncitorească inter­ îulreaga lume.