Page 16 - 1958-11
P. 16
Pas:. 4 DRU Min, SOCIALISMULUI Nr. 1207
5CT»CBÖ»TOWS»fSH2B/K BMaBBBtB»aHBBBa«nBapg!OBlS»MM»gBgaMBB
juJilmfile süßt • xtltUnele süßt *JÄöfteiB s te i Stindardul păcii înălţat
de Marele Octombrie
Acum 41 de ani, sub salvele „Auro- nil Sovielice, spunea Lenin, este adop-
rei", în fumul prafului de puşcă al tată de majoritatea covîrşitoare a
marii revoluţii s-a născut o nouă orîn- populaţiei de pe pămînt. Aceasta este
duire socială pe care nu o cunoscuse cauza influenţei sale binefăcătoare a-
pînă atunci istoria omenirii — o orîn- supra destinelor omenirii,
duire în care nu există loc pentru Ideologii imperialismului au risipit
VIZITA DELEGAŢIEI R. P. POLONE IN U.R.S.S. O gravă provocare militară legile canibalice ale capitalismului şi oceane de cerneală şi au mîzgălit
care şi-a propus drept ţel să afirme munţi de hîrtie încercînd să pone-
pentru totdeuna măreţele principii ale grească politica externă iubitoare
Mntarca rostitădeHl Hruşciouli m americano- ciankaişistă păcii şi frăţiei între popoare. „Pace“ de pace a Uniunii Sovietice. Astăzi,
mBa„ltlha“ in — acest cuvînt a răsunat încă atunci ca şi acum patru decenii, oamenii
Corennrääcaiuä agerifseî China !oua în celebrul decret leninist, adoptat a creduli de peste hotare sînt intimidaţi
doua zi după victoria Revoluţiei din cu „primejdia de la răsărit“. Zadarni-
PEKIN 4 (Agerpres). — A- Cian Kai-şi în Taivan şi după Octombrie. De atunci lupta pentru pace ce strădanii 1 Cercurile largi ale opi-
livrarea de către S.U.A. a unei
genţia China Nouă a daf publi mari cantităţi de muniţii către şi prietenie între popoare, pentru co- niei publice mondiale îşi dau tot mai
cităţii următorul comunicat: trupele gomindaniste.
existenţa paşnică a statelor cu siste- mai bine seama de adevăr. Iar acest
La 3 noiembrie, ora 15 (ora Considerînd acest act ca un
LENINGRAD 4 (Agerpres). — TASS Domnii din ţările burgheze nu vor lifafe, a subliniat N. S. Hruşciov, nu locală), în cursul duelului de ar incident extrem de serios, pur me sociale diferite este baza de neclin- adevăr constă in faptul că primejdia
anunţă: La 3 noiembrie N. S. Hruş- răsturna niciodată puterea oamenilor ne rămînea nimic altceva decît să re tilerie dintre inamic şi unităţile tătorul de cuvînt al Ministerului
ciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., muncii care s-a consolidat în ţările luăm experienţele. Acest lucru l-am şi armatei populare chineze de eli Apărării naţionale al R. P. Chi tit a politicii externe a partidului co- pentru pace vine nu de la răsărit, ci
preşedintele Consiliului de Miniştri al socialiste, nu vor întoarce niciodată făcut, a declarat el, sporind puterea berare de pe frontul Fuţzian, neze a declarat că a fost auto
U.R.S.S., a rostit o cuvîntare la mi ce au pierdut, a declarat N. S. Hruş armei noastre nucleare. trupele gomindaniste din insula rizat să dea în această privin munist şi guvernului sovietic. de Ia apus. Această primejdie provine
tingul oamenilor muncii de la uzina ciov. Acum devine tot mai clar, a Tzînmindao au făcut uz de obu ţă următorul avertism ent:
„Baltika" din Leningrad, consacrat spus el, că dominaţiei' capitalismului In prezent, se poartă discuţii pen ze încărcate cu gaze toxice per Imediat după Revoluţia din Oclom- din pregătirile militare ale blocului at-
vizitei în oraşul Leningrad a delega i se apropie sfîrşitul şi în alte ţări, tru a înceta experienţele cu arma nu sistente, cu care au bombardat Armata populară chineză de
ţiei Republicii Populare Polone. că capitalismul, ca sistem perimat, cleară pe un an adică pe o perioadă trupe ale armatei populare chi eliberare îşi exprimă cea mai brie, la a! treilea Congres al Sovie- ^anf’c> din zborurile nesocotite ale
este condamnat Ia pieire iminentă. care este necesară S.U.A. şi Angliei neze de eliberare. S-a constatat puternică indignare faţă de a-
Intre ţara noastră şi Polonia, a pentru a sintetiza rezultatele experien că 14 soldaţi din armata popu ceastă crimă comisă de Statele telor de deputaţi ai muncitorilor, sol- bombardierelor atomice americane în
spus N. S. Hruşciov, s-a creat o îm Se apropie tim ui, a spus N. S. ţelor recent efectuate, a continuat lară chineză de eliberare au fost Unite şi de trupele gomindanis
binare istorică a intereselor vitale. Hruşciov, cînd noi vom spune: „In lă N. S. Hruşciov, iar după un an, ele atinşi de efectele persistente ale te. In cazul că trupele gomin daţilor şi ţăranilor din Rusia, Vladi- direcţia frontierelor U.R.S.S., din cre-
Interesele fundamentale ale popoarelor turi, venim noi pe primul loc, iar voi vor începe din nou seria de experien daniste vor îndrăzni să continue
sovietic şi polonez sînt atît de apro luaţi loc la coadă, după noi“. Eco ţe cu arma nucleară. Noi ne pronun gazelor toxice. folosirea rr.ai departe de obuze mir Mici Lenin a spus: „Republica area de ^aze nucleare americane, din
piate şi inseparabile, a subliniat el, nomiştii noştri calculează de pe acum ţăm ca experienţele cu armele atomică Trebuie subliniat faptul că a- cu gaze toxice pentru bombar
încît pentru noi nu este suficient să cu creionul în mînă cînd se va în- şi cu hidrogen să înceteze pentru tot damente, trupele noastre vor ri noastră socialistă a Sovietelor se va înarmarea atomică a militariştilor vest-
trăim pur şi simplu în pace. Pentru a tîmpla aceasta, iar calculele noastre deauna, a subliniat N. S. Hruşciov, ceastă nouă provocare militară posta printr-o severă acţiune de
construi cu succes viaţa nouă, pen sînt foarte precise şi ele nu ne în însă cercurile guvernante ale S.U.A. din partea trupelor gomindanis pedepsire. înălţa trainic, ca un far al socialis- germani, din acţiunile provocatoare A
tru a apăra cuceririle socialismului în şeală aproape niciodată, a subliniat N. S. şi Angliei nu vor aceasta. te. a avut loc în urma tratative >.
ţările noastre, în întregul lagăr socia Hruşciov. Prima ţară a sovietelor, a lor pe care Duiles le-a avut cu mului internaţional şi ca un exemplu a*e Statelor Unite în strîmtoarea Tal-
In continuare N. S. Hruşciov a ară
pentru toate masele muncitoare. Acolo, van> din încercările lor de a se a-
e bătaie, război, vărsare de sînge, jerf- raesteca >n treburile interne ale popo
te de milioane de oameni, exploatare ru*u‘ cbinez. Această primejdie se a-
de către capital, aici e adevărata po- Sraveaza din cauză că S.U.A. şi An-
litică a păcii şi republica socialistă a Sda nu doresc să înceteze experien-
Sovietelor. (Lenin, Opere voi. 26, :e*e cu arma nucleară. Ea se agra-
pag. 457). vează din cauza uneltirilor agresori-
A. cest,e cuvi.nt,e s-au d.oved..i.t a f..i pro- lor anglo.-america. ni in Orientuul A-
fetice. Cu toate nenorocirile care s-au î>raţ,ia ?' ijlociu.
list, popoarele ţărilor noastre trebuie declarat el, va ocupa primul loc în tat că nivelul de viaţă ridicat de care 7HB= abătut asupra Uniunii Sovietice, cu Ule Sa se *,una caPa* politicii
să trăiască în strînsă prietenie. Prie ceea ce priveşte producţia pe cap de
tenia frăţească dintre popoarele ţări locuitor. Cînd vom ridica şi mai sus se laudă cercurile guvernante ale ţări toate greutăţile pe care a trebuit să a. cursei înannărilor, a echi’
lor socialiste, a declarat N. S. Hruş economia, cultura noastră, nivelul de
ciov, constituie o forţă uriaşă care este trai al poporului, oamenii simpli din iciolufla pointed § congrcsalHilor colonialiste a fost asigurat cu pre le înfrunte poporul sovietic, el a pur- ! ns IC1 în Pra8 u* războiului, poli-
capabilă să preîntîmpine un război întreaga lume se vor convinge perso ţul a milioane de vieţi pierdute. Im tat cu -încred,ere .înai.nt,e st.eagul, p„acn.. t.ica p,romovată de statele im1perialiMste
în Europa şi în întreaga lume. nal că comunismul este o asemenea inalfat de Marel,e O_ ct,omb, ri.e.' ,Iar ffa- Aceasta cerere formulată în repetater
orînduire socială care întmchipează al Il-ica si P.C. din iaiciiircaperialiştii s-au îmbogăţit şi se îmbo rul socialismului internaţional, aprins rînduri de Uniunea Sovietică, a de-
Noi şi poporul polonez, a subliniat tot ce îşi închipuie omenirea mai bun găţesc, a spus N. S. Hruşciov, din d.e acei•a care au ,luat, cu asalt „Pal,at,ul, .ven.it .în . pr.ezent cererea impperioasă a
N. S. Hruşciov, aVem duşmani co despre viaţa fericită. jefuirea popoarelor, nu numai a ţări COPENHAGA 4 (Agerpres). internaţională a clasei munci de Iarnă, de aceia care au făurit o întregii omeniri progresiste.
muni întrucît orice atac militar împo lor lor, ci şi a popoarelor din colo — La 3 noiembrie ziarul „Land toare şi a partidelor comuniste.
triva Poloniei ar aduce focarul răz Statul sovietic, ca şi toate ţările so nii. Imperialiştii au jefuit şi continuă og Folk“ a publicat rezoluţia Această solidaritate constituie societate nouă pe ruinele imperiului Mişcarea pentru apărarea păcii este
boiului în imediata apropiere de fron cialiste, a declarat N. S. Hruşciov, este să jefuiască multe popoare din Africa politică a congresului al XX-lea chezăşia cea mai sigură a inde
tierele Uniunii Sovietice. Pe de altă un stat iubitor de pace. Sîntem gata şl Asia. Insă în ultima perioadă, în al P.G. din Danemarca, în care pendenţei naţionale a ţării noas burghezo-moşieresc rus, a luminat şi în zilele noastre o mişcare cu ade
parte, a subliniat el, un atac împotriva să semnăm chiar şi astăzi un acord numeroase ţări popoarele au scuturat se face bilanţul discuţiei asupra tre. Respingem deci toate acuza
U.R.S.S. din Occident se poate produ şi să încetăm pentru totdeauna expe lanţurile colonialismului şi şi-au cuce ţiile că internaţionalismul nostru luminează tuturor oamenilor de pe vărat de masă, o mişcare a tuturor
ce cel mai probabil undeva prin teri rienţele cu armele atomice şi cu hi rit independenţa naţională. Colonialis problemelor ideologice. ar transforma partidul nostru
toriul Poloniei, ceea ce va afecta în drogen, însă cinstit, şi partenerii mul, a spus N. S. Hruşciov, trosneş într-un partid „nedanez“ sau glob calea spre un viitor fericit. popoarelor. Nu există colţ pe pămînt
mod inevitabil şi interesele ei. De a- noştri occidentali urmînd să fie de bu te acum din toate încheieturile. Lupta clasei muncitoare şi a „lipsit de independenţă“. Acţiu
ceea, a arătat N. S. Hruşciov, noi nă credinţă în soluţionarea acestei poporului, se spune în rezoluţie, nile partidului nostru dovedesc In primele zile ale tinereţii sale, unde oame,lii de ceIe mai diferite pro-
trebuie să ne Întărim forţele, să întă probleme. Dar cercurile guvernante In timp ce capitalismul duce pe oa nu poate fi încununată de succes limpede aceasta.
rim prietenia dintre ţările noastre, ale statelor occidentale, şi îndeosebi meni în robia exploatării, la mizerie dacă nu va fi însufleţită şi con puterea sovietică a trebuit să lupte ^es'‘ convingeri politice să nu se
prietenia dintre popoarele Uniunii So cele ale S.U.A., a arătat N. S. Hruş şi lipsă de drepturi, a spus N. S. dusă de partidul care se spriji Unitatea partidelor comuniste
vietice şi Poloniei. ciov, nu vor aceasta. Se ştie că gu Hruşciov, socialismul aduce oamenilor nă pe înţelegerea clară a legilor se întemeiază pe comunitatea singură pentru înfăptuirea principiilor uneasca în lupta împotriva cursei înar-
vernul sovietic a încetat în mod uni muncii o viaţă liberă, fericită, asigură generale ale luptei de clasă, ale punctelor de vedere pe baza în
Relaţiile care s-au statornicit acum lateral experienţele cu armele atomice popoarelor dezvoltarea multilaterală şi victoriei şi construirii socialis văţăturii marxist-leniniste. leniniste ale coexistenţei paşnice. In marilor, pentru încetarea experienţelor
între ţările noastre, a subliniat N. S. şi cu hidrogen şi a chemat guvernele mului. Ele sînt definite de în
S.U.A. şi Angliei să urmeze exemplul rapidă. văţătura marxist-leninistă a că Partidul se pronunţă împotriva prezent, în perioada ei de maturitate. cu anna nucleară şi pentru interzice-
Hruşciov, sînt relaţii bune, priete nostru. După ce am anunţat că nu vom Arătînd în continuare că în prezent rei puritate partidul este dator tuturor tendinţelor şi eforturilor
neşti. Nu există probleme care să ne mai efectua experienţe, ele n-au ac să o apere. Totodată partidul de natură să submineze şi să alături de ea duc umăr la umăr a- rea acesîe‘ arme.
separe, în care să avem o altă pă ceptat propunerea noastră şi au înce se face bilanţul dezvoltării economiei trebuie să ştie să aplice prin slăbească unitatea şi forţa miş
rere. diferită de punctul de vedere al put să efectueze în mod intens aces naţionale a U.R.S.S. pe anul 1958, cipiile generale ale socialismu cării comuniste internaţionale ceastă luptă statele socialiste ale că- Steagul păcii, înălţat de Octombrie,
tovarăşilor polonezi. Cred că nici în te experienţe. Pentru a nu ajunge în- N. S. HruŞciov a subliniat că în a- lui la particularităţile ce carac şi va lupta deschis împotriva
viitor nu se prevăd asperităţi în ca tr-o situaţie dezavantajoasă, de !nega- gricultură s-au obţinut rezultate foar terizează relaţiile şi condiţiile lor. ror frontiere se întind de la Elba pînă a devenit simbolul noilor relaţii dintre
lea dezvoltării prieteniei dintre popoare te bune. Noi am ach iziţionat, a
le Uniunii Sovietice şi Poloniei. r.pus Nikita Sergheevici H ruşciov, cu existente în Danemarca. Desfăşurarea evenimentelor, în Oceanul Pacific. Steagul păcii, popoare — relaţii de prietenie şi de
1.300.000.000 puduri mai multe ce se arată în continuare, dovedeş
reale decît anul trecut. Anul a- Menţinerea păcii, se spune în te limpede că în actuala etapă înălţat de Octombrie, flutură astăzi colaborare frăţească. In fiecare an se
cesta s-a strîns o recoltă foarte bună continuare în rezoluţie, consti revizionismul reprezintă princi
de sfeclă de zahăr care va asigura tuie premisa hotărîtoare pentru pala primejdie ideologică pentru deasupra ţărilor în care trăieşte o tre- întăresc tot mai mult legăturile de
sporirea considerabilă a producţiei de asigurarea intereselor vitale ale partidul nostru.
zahăr. Succese însemnate sînt obţinu omenirii, precum şi a viitorului ime din omenire. Uniunea Sovietică nu prietenie dintre poporul sovietic şi po.
te în producţia de lapte şi carne. poporului nostru. De aceea, Recentă noastră experienţă,
lupta pentru pace este sarcina se spune în declaraţie, sublinia mai este astăzi unicul far al socia- poarele celorlalte ţări socialiste. In
In încheiere N. S. Hruşciov s-a o- primordială a partidului nostru. ză cît se poate de evident fap
prit asupra succeselor industriei so tul că partidul nu-şi poate re lismuliii;' Paralel cu succesele ei • is- ficcăre an se lărgeşte fot mai mult
vietice şi a construcţiei de locuinţe, Partidul nostru, subliniază re zolva sarcinile decît dacă vom
asupra problemelor situaţiei interna urmări cu vigilenţă unitatea lui. torice) de importanţă mondială, oxem- colaborarea Uniunii Sovietice cu sta-
zoluţia, declară limpede că re-
plul construirii cu succes a unei vieţi din Orient care se trezesc. Se
noi în marea Republică Populară Chi- extinde tot mai mult zona păcii, se
neză şi Albania, în Cehoslovacia şi îngustează tot mai mult zona în care
Romînia, în Polonia şi Republica De- ÎŞ< pot face samavolniciile imperialiş-
mocrată Germană, în Ungaria, Bulga- fii. In Orientul Arab şi în Asia de
ria şi Republica Populară Mongolă, în sud-est, în Africa şi în America La-
Republica Democrată Vietnam şi în fină arde pămîntul sub picioarele co-
Cuvîntarea lui J. Cymnkiewicz Republica Populară Democrată Co- lonialiştilor. Cîndva, feldmareşalul en-
reeană însufleţeşte acum sute de mili glez lordul Kifchenor spunea că din
J. Cyrankiewicz a arătat că în cei pide a Poloniei este determinată de oane de oameni la lupta pentru pace, colo de Canalul de Suez cele zece
14 ani ai puterii populare, Polonia socialism, de colaborarea ţărilor so
s-a transformat dintr-o ţară agrară- cialiste şi de pace. ţionale şi luptei pentru pace. cunoâ'¦1jş*.i‘~~pi’f¦*c-,-vă' ţfcv şi soliclÎariMca Aceasta impune menţinerea ne democraţie şi socialism. porunci îşi pierd orice însemnătate.
industrială într-o ţară industrial-agra- condiţionată a principiilor cen Dar acele timpuri au trecut. Astăzi Ca
ră şi se dezvoltă într-un ritm fără pre Noi nu avem nevoie de război, de ------- .— ,---- ~ _____ tralismului democratic. Ideile măreţe ale păcii, proclamate nalul de Suez este sinonim cu rezis
cedent în istoria sa. oarece în ţările noastre nu există cla de Marea Revoluţie Socialistă din Oc tenţa curajoasă împotriva colonialiş
se care să obţină profituri de miliarde de IN INDONEZIA: Aceste teze sînt expuse am ă tombrie, au pus stăpînire pe toţi oa tilor sinonim cu lupta victorioasă pen
Referindu-se la dezvoltarea industriei pe urma morţii şi cenuşii, a spus Cy menii de bună credinţă de pe pămînt. tru libertate şi independenţă a popoa
navale poloneze, J. Cyrankiewicz a rankiewicz. Nu avem nevoie de război G u vern u l c e re p arlam entului nunţit în noul statut al partidului In aceasta constă forţa politicii ex relor înainte asuprite.
arătat că în anii 1961-1965, ea va pentru a demonstra superioritatea o- care este deopotrivă obligatoriu terne leniniste a Uniunii Sovietice,
produce nave de cursă lungă cu un rînduirii noastre. Tocmai primul stat Această luptă slăbeşte forţele agre
tonaj de 1.800.000 T. R. B. inclusiv politică ce exprimă aspiraţiile tuturor sorilor imperialişti, întăreşte forţele
nave destinate exportului cu un tonaj socialist din lume a dat o lovitură popoarelor. Politica de pace a Uniu- păcii.
de 1.600.000 T. R. B.
nimicitoare celei mai puternice maşini să aproba naţionalizarea Hör olandeze pentru toţi membrii de partid. Evenimentele care au avut Ioc după
Primul ministru al R.P. Polone a de război pe care a putut-o crea im
arătat că posibilitatea dezvoltării ra DJAKARTA 4 (Agerpres). — Intr-o declaraţie oficială a India îngrijorafă de recentele evenimente Revoluţia din Octombrie confirmă mă
perialismul — militarismul hitlerist. La 3 noiembrie proiectul de le guvernului publicată luni se a- din Pakistan reaţa forţă dătătoare de viaţă a prin
ge propus de guvernul indonezi rată că naţionalizarea întreprin cipiilor leniniste ale coexistenţei paş
=m= an privind naţionalizarea între derilor olandeze este menită să nice. întruchipate în fapte reale, a-
întărească potenţialul economic aceste principii arată că statele cu
Situaţia politică din Liban prinderilor olandeze din Indo •al Indoneziei şi să lichideze do DELFII 4 (Agerpres). Ziarul continuă să primească echipa- sisteme politice şi economice diferite
nezia a fost prezentat parla minaţia economică colonialistă. pot trăi în prietenie şi înţelegere, pot
mentului spre aprobare. face comerţ în condiţii reciproc avan
tajoase, pot face schimb de experien
m „Statesman“ a publicat la 3 ment militar şi îndrumări din ţă şi realizări în domeniul economiei,
ştiinţei şi artei.
BEIRUT 4 (Agerpres). — siriană a R.A.U. -— trădători ai N.A.T.O. - „omul bolnav u noiembrie o ştire a corespon- Par^ea S.U.A., serie „States-
TASS transm ite: Situaţia poli patriei lor. Uniunea Sovietică intenţionează şi
tică internă din Liban con dentului său politic in care se » « “> S'U A * reprezentantul de acum încolo să-şi întemeieze rela
tinuă să rămînă complica După cum relatează ziarul ţiile sale cu toate statele pe aceste
tă din multe puncte de „Al Telegraph“, Saeb Salam, li şi unele .diagnostice“ spune că India este adine in- său la Caraci au răspunderea
vedere. Deşi reacţiunea in der al Frontului unităţii naţio ,„ , .. . speciala de a asigura ca noul
ternă n-a reuşit să provoace un nale ă Libanului, a declarat că grijorata de recentele event- regjm din Pakistan să nu con-
conflict religios între musul „răsculaţii din Liban nu vor de
mani şi creştini, ea nu a renun pune armele atît timp cît nu vor mente din Pakistan. Corespon- stituie o ameninţare la adresa principii — singurele juste.
ţat la luptă, limitîndu-se la o fi izgonite din Liban elemente
schimbare de tactică. Ca şi pînă le prooccidentale înarmate“. *> deniul subliniază că Statele U- ţării vecine“ (India-N.R.).
acum, toate forţele reacţionare
din ţară se grupează în jurul In prezent, activitatea guver PARIS 4 (Agerpres). — durat mai puţin de 5 ore, ga- « nite an avut un amestec în a-
fostului preşedinte Şamun. Din nului se izbeşte de rezistenţa ma
aceste forţe fac parte „partidul jorităţii proşamuniste din parla Criticiie la adresa N.A.T.O. se vernul de la Atena a hotărit ¦ ceste evenimente.
naţionaliştilor liberi“, creat de ment şi de elementele reacţiona
Şamun, „partidul naţional so re care s-au cuibărit în aparatul înmulţesc tot mai mult. să nu participe la conferinţa ¦ După cum scrie coresponden S p e c ta c o le cin e m a to g ra fic e
cial“, partidul contrarevoluţio de stat al ţării. tul, la New Delhi se consideră
nar armean al dasnacilor şi dife Recent ziarul „Combat“ a tripartită propusă de Spaak cu ¦ că lovitura de stat din Pakis JOI 6 NOIEMBRIE 1958
rite elemente şi grupări reacţio Presa relatează că, urmărind
nare. reinstaurarea ordinii şi stabi publicat un articol intitulat privire la Cipru". *
lităţii în ţară, guvernul Karami
In ce priveşte falangiştii, în intenţionează să ceară în parla sugestiv : „Organizaţia Atlan- „ Grecia, scrie cu ironie *
aparenţă aceştia sprijină actua ment să-i fie acordate pe un ter
lul guvern, dar în realitate nu men stabilit împuterniciri excep tică trece printr-o nouă criză „Combat“, decepţionată de „e- • tan a fost pusă la cale cu cu DEVA: Lupii! PETROŞANI: Spi- uită ; HAŢEG : Familia Uliahov ;
au renunţat nicidecum la vechi ţionale in domeniul finanţelor, noştinţa guvernului S.U.A., care oana din M ongkong; Pe Donul liniştit; ILIA: Brigada lui lon u ţ; LONEA:
le lor poziţii. economiei, precum şi în dome de „descreştere". galitatea de drepturi şi obliga- * consideră că sentimentele anti- B R A D : Călătorie peste trei m ări; SI- Noile aventuri ale motanului încălţat;
niul securităţii şi epurării apa americane in Pakistan trebuie MERIA : Un nou număr de atracţie; APOLDU DF. SUS : Scara în spirală;
Ziarul reacţionar „Le soir“ ratului de stat. „La 5 luni după cea de-a ţa» Care trebuie să-i ţie asigu- ¦ SEBEŞ : Cîinele grănicerului: ORAŞ- T E IU Ş : Bijuterii de fam ilie; ZLAT-
recunoaşte că obiectivul princi T IE : Călătorie peste trei m ări; ALBA NA: Cîinele grănicerul a i; BAR’ ’
pal al acestor forţe este de „a Această problemă este una zecea aniversare• a sa, scrie rată de instanţele supreme ale * IULIA: Balada Siberiei; Inima nu MARE: Căpitanul bălrînei carapace
îiimormînta revoluţia“. Sînt din cele mai acute din viaţa
deosebit de periculoase pentru politică actuală a Libanului. „Combat“, organizaţia Atlan- N.A.T.O., doreşte să aducă *
independenţa Libanului detaşa
mentele înarmate ale „partidului Foştii răsculaţi, toate forţele tică prezintă serioase simpto- problema Ciprului. în faţa * înăbuşite repede şi că în ţară
naţional social" profascist, care
au un efectiv de aproximativ progresiste şi naţionale din Li me de tulburări circulatorii...“. O.N.U. Din această cauză ten- % trebuie instaurat un regim de
3.000 de oameni, inclusiv 1.000
de refugiaţi politici din regiunea ban cer să fie realizate ţelurile Comparlnd N.A.T.O. cu un or- siunea între puterile interesa- J mai multă încredere. „Ţinînd im a » li O
ganism bolnav, „Combat" scrie te nu poate decît să se accen-1
insurecţiei armate populare şi în continuare că „medicii săi tueze. Ea este pe punctul de X seama de faptul că Pakistanul Programul l : 6,25 Muzică uşoară ;
7,50 Muzică populară romînească;
să se pună capăt uneltirilor re- cei mai buni se arată îngrijo- a 'produce o breşă serioasă în » 9,00 Atuzică din opere; 10,00 Melodii ţei“ ; 17,00 Muzică din opere; 17,30
actiunii. populare romîneşti; 10,30 Muzică de Rapsodia Romînă; 18,05 Gîntece şi
raţi şi nu fără motiv“. linia defensivă care cuprinde * LA M ILAN O estradă; 12,00 Muzică uşoară; 12,35 marşuri despre Moscova ; 19,30 Muzi
Din dansurile popoarelor; 14,00 Con că populară romînească ; 20,00 Muzică
Referindu-se la „diagnosti- regiunea sensibilă din sudul X cert de estradă; 15,10 Răsună cînte- uşoară; 20,45 Muzică uşoară romî
cul şi jocul pe meleagurile patriei; n ească; ,21,30 Muzică populară romî
cui“ pus de mareşalul Montgo- Europei". X 16,40 Muzică uşoară: 17,30 Almanah
„Oricum ar fi, încheie „Corn- « s f ir s e m iih e ijr a o u nească; 21,45 „Părinţi şi copii“ :
merii, „Combat" sublinia :
23,15 Concert de noapte.
„24 de ore după diagnosti- bat“ comentariul său, după o X 99’ scrisoare
cui „profesorului“ Montgomery „putrezire“ înceată, mărul dis- «
şi ca o confirmare a pronosli- cordiei cipriote a declanşat o « MILANO 4 (Agerpres). —
curilor sale sumbre, starea să- criză acută în sînul organiza- ¦ Recent la teatrul „Olimpia“ din
nătăţii „bolnavului“ s-a agra- (iei atlantice, care este ame- + Milano a avut loc premiera pie ştiinţific; 23,00 Din muzica popoarelor Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 =
vat pe neaşteptate. Dună un niniată de consecinţe şi corn- <> sei „O scrisoare pierdută“ de frăţeşti : Programul II 14,07 Cîntă 11,00; 13,00; 15,00; 17,001 19,00
Ansamblul „Piatniţki"; 15,00 Co'ncert 20,00; 22,00; 23,52 (programul I) :
consiliu de miniştri care nu a plicaiii grave". I. L. Caragiale, în interpreta- de estradă; 16,15 Cîntă orchestra de 14,00; 16,00; 18,00; 2 1,00 1 23,00;
1 rea companiei Lorelfana Savelli. muzică po'pulară; „Plaiurile Bistri- (programul II).
Redacţia şl administraţia zlarnlul sfe. 6 Martie nr. D, Telefon» .188) .189175, Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale I U . I R. nr. 236.320 din <3 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l MAI“ — Deva.
