Page 17 - 1958-11

' PROLETARI d i n t o a t e ţ ă r i l e , u n i ţ i -v a r
Triumfă ideile biruitoare
ale Marelui Octombrie
Au trecut 41 de ani de cînd, sub
conducerea partidului bolşevic în frun­
te cu Vladimir Mici Lenin, proletari­
atul rus a înfăptuit cea inai profundă
şi mai grandioasă transformare soci­
ală din istoria universală: Ma­
rea Revoluţie Socialistă, a înlocuit
orînduirca capitalistă cu orînduirea so-
cialislă.
Marea Revoluţie Socialistă din Oc­
tombrie a însemnat începutul unor
transformări revoluţionare radicale în
înlreaga lume, a însemnat începutul
unei ere istorice noi, era socialismului
şi comunismului. Chiar de la crearea
sa, stalul sovietic s-a bucurat de spri­
jinul proletariatului mondial, care i-a
venit in ajutor atunci cînd forţele re­
acţionare ale imperialismului mondial
s-au năpustit să-l nimicească. Unit
in lupta sa istorică, proletariatul mon­
dial a apărat tînăra mlădiţă a socia­
lismului, statul sovietic şi orînduirea
nouă care de-abia îşi croise drum în
istorie.
Au trecut 41 de ani de la victoria
istorică a proletariatului rus. Drumul
pe care l-a străbătut statul sovietic în
această perioadă este un drum glo­
rios, plin de fapte măreţe şi grandi­
oase, care au consfinţit victoria socia­
lismului în Uniunea Sovietică, au des­
chis perspectivele luminoase ale con­
struirii comunismului.
Intr-o perioadă istorică relativ scur­ frăţite în muncă şi luptă, ţările socia­
tă, Uniunea Sovietică s-a transformat
dintr-o ţară agricolă înapoiată într-un
puternic stat industrial, care dă astăzi
o producţie industrială mult mai mare
decît a Angliei, Franţei, Italiei,
Germaniei occidentale, luate la un loc.
Prin măsurile luate de călre Partidul
Comunist, Uniunea Sovietică a între­
cut toate ţările dezvoltate din Europa
occidentală şi se apropie cu paşi re­
pezi de Statele Unite. Încă de pe acum
U.R.S.S. a şi reuşit să depăşească
S.U.A. In producţia de minereu de
tnangan, nichel, crom, azbest, sfeclă
de zahăr etc. nu numai în privinţa
volumului producţiei dar şi în ceea
ce priveşte producţia pe cap de locu­
itor. Traducerea cu consecvenţă în
viaţă a sarcinilor partidului şi gu­
vernului a făcut ca din anul 1940 şi pînă de astăzi Ie fac pentru a submina în­
in anul 1957 producţia globală a indus­
triei sovietice să crească de 4 ori.
Succese importante a obţinut de ase­
menea şi agricultura sovietică socia­
listă. Numai din anul 1954 încoace,
prin munca entuziastă a oamenilor
sovietici, au fost desţelenite şi valorifi­ un stat de lip nou, un stat socialist
cate peste 36 milioane ha terenuri. An
de an sînt tot mai bogate recoltele ob­
ţinute de orînduirea colhoznică sovi­
etică.
In numeroase ţări ale lumii, ca ur­
mare a victoriei Marii Revoluţii So­
cialiste din Octombrie, mişcarea revo­
luţionară a proletariatului a cunoscut
un avînt fără precedent. In condiţiile
create de înaintarea victorioasă a ar­
matelor sovietice în timpul celui de-al
doilea război mondial şi ca urmare a
luptei intense împotriva fascismului pe
care o duceau popoarele din Europa, din
lagărul capitalist s-au desprins un şir de
state, care au înlăturat vechile regi­
muri, popoarele devenind stăpîne pe
soarta lor. In anul 1949, poporul chi­
nez a înlăiurat exploatarea capitalistă
şi moşierească, instaurînd la condu­
cerea ţării un guvern democratic, în
frunte cu tov. Mao Tze Dun. Victoria
revoluţiei populare în R. P. Chineză şi
în ţările de democraţie populară re­
prezintă, înfr-adevăr, cel mai mare e-
veniment din istoria mondială după
Octombrie 1917, un triumf deplin al
ideilor revoluţiei proletare.
In felul acesta, socialismul s-a tran­
sformat înlr-un sistem mondial, exis­
tenţa şi dezvoltarea impetuoasă a la­
gărului socialist fiind trăsătura prin­
cipală a epocii noastre. Unite şi în­
liste surori, avîud la bază relaţii noi
de într-iajutorare şi colaborare fră­
ţească, bucurîndu-se de ajutorul mulfi-
lateral şi dezinteresat din partea Uni­
unii Sovietice, construiesc cu succes
socialismul.
Marea Revoluţie Socialistă din Oc­
tombrie a însemnat o etapă nouă şi
în gîndirea contemporană. Triumful
ideilor celor mai înaintate ale tnar-
xism-leninismului în Uniunea Sovietică,
însuşirea ideololgiei marxismului re­
voluţionar de către milioane de oa­
meni din întreaga lume constituie o
lovitură puternică dată oportunismu­
lui, revizionismului, şi întregii ideologii liste şi coloniale.
burgheze. Încercările pe care revizioniştii
văţătura marxist-leninisiă sînt zădăr­
nicite de către puternicul front unit al
partidelor comuniste şi muncitoreşti,
care apără ca lumina ochilor puritatea
învăţăturii marxist-leniniste.
Revoluţia din Octombrie a creat
pentru prima dată pe arena mondială
iubitor de pace. In cei 41 de ani de
existenţă Uniunea Sovietică a promo­
vat neabătut politica leninistă de înţe­
legere cu toate popoarele, de coexis­
tenţă paşnică. Poziţia hoiărîtă a gu­
vernului sovietic a făcut să eşueze
încercarea S.U.A. şi Angliei de a înă­
buşi lupta dreaptă a popoarelor liba­
nez şi iordanian, iar orice altă încer­
care a puterilor imperialiste de a crea
încordare în lume se va lovi de îm­
potrivirea fermă a întregului iagăr so­
cialist, în frunte cu Uniunea Sovieti­
că, care militează consecvent pentru
apărarea şi consolidarea păcii.
Istorica victorie a proletariatului rus
în Octombrie 1917 a avut o influenţă
însemnată asupra mişcării muncito­
reşti din • Romînia. Mobilizat de cei
mai buni fii ai poporului, proletari­
atul din ţara noastră s-a ridicat cu
tot mai multă hotărîre la lupta îm­
potriva orânduirii capitaliste, pblinind,
la 23 August 1944 victoria. Luîndii-şi
soarta in propriile sale niîini, popo­
rul roiiiîn, cu ajutorul neprecupeţit al
Uniunii Sovietice, a transformat din
temelii ţara. Republica Populară Ro-
mînă d e . astăzi nu mai este Romînia
„eminamente agricolă“, ci o ţară so­
cialistă cu o puternică industrie so­
cialistă în plină dezvoltare, cu o agri­
cultură în plin avînt de transformare
socialistă. Dintr-o ţară puţin cunos­
cută pe plan mondial în trecut, ţara
noastră întreţine astăzi relaţii diplo­
matice cu peste 40 de ţări din întrea­
ga lume, relaţii economice, comercia­
le cu peste 70 de ţări.
Ideile lui Octombrie Roşu au trium­
fat şi însufleţesc aslăzi în muncă şi
luptă a treia parte din întreaga ome­
nire care, sub steagul biruitor al pro­
letariatului, construieşte o orînduire
nouă, socialistă. .Măreţele idei leninis­
te care au călăuzit !a victorie prole­
tariatul rus in Octombrie 1917 sînt
farul călăuzitor a milioane şi milioane
de oameni care luptă în ţările capita­
însufleţit de marile idei a!e lui Oc­
tombrie, poporul romîn, sub conduce­
rea partidului său marxist-leninist,
păşeşte victorios în lupta pentru con­
struirea socialismului, pentru apărarea
păcii, strîns înfrăţit cu celelalte ţări
ale lagărului socialist, în fruntea' că­
ruia păşeşte primul stat socialist din
lume — Uniunea Sovietică.
1 1 >/ I V!— I —, !— < f— , t — ţ ?— 1 A
L Intîmpinare Angajamente d Muncitori
l
f
L realizate " fruntaşi
l Cind Peirogradul clocotea-n furiună
In cinstea zilei
;L Te-ai revărsat atotbiruitoare,
de I Noiembrie
•l Ţi-ai ptis de singe bolşevic cuiw nă,
l Să fii prin veacuri zi de sărbătoare. De peste tot, din minele de fier Ghelar, din ba­
l zinul carboniîer al Văii Jiului, din combinatul side­
rurgic Hunedoara, din Călan, primim veşti despre
L succesele oamenilor muncii realizate în cinstea zi- /
t Căci au căzut ca frunza inimi frinlc, lei de 7 Noiembrie. Succesele sînt deosebite şi vin
să oglindească odată mai mult dragostea oameni­
c Incendiind zăpada, caldarumd, lor muncii din regiunea noastră, faţă de Uniunea
Sovietică, lată o parte din întreprinderile care au
t Ca luineă-htreagă slobodă să ciute raportat îndeplinirea angajamentelor luate în cin­
Í stea marii sărbători.
r Cînd comunisrnu şi-a ivit tărunul.
L
l Acest tărîm de vis, de bună seatnu,
l Era pe-aUinci miraculos, departe.
L
L Azi galopăm spre el şi el ne cheamă
C Şi tot mai scurtă vreme ne desparte.
l [texMploinaetrăirii acestei
f. s-au an­
t Cu fiecare loamnă care vine
l Insingerind frunzarele pe rumuri, GHELAR ii gajat să livreze
r Noi te sărbătorim cum se cuvine peste sarcinile de
l Cu torţe roşii, cîntece şi flamuri. plan 7.000 tone de minereu. P/ină astăzi, ei au li­
vrat furnalelor 13.000 tone de minereu. Indeplinin-
L du-şi angajamentul, minerii ghelăreni au trimis
Jurnaliştilor din Hunedoara o scrisoare prin care
l Hotărnicind o lume scufundată, se angajează ca în lunile noiembrie şi decembrie,
t să le mai livreze. 2.900 tone de minereu de fier
peste sarcinile de plan.
l Cu răsăritul tău, cea npuă-ncepe.
< Tc-ntimpinăm de fiecare dată
t
l Ca un colhoznic soarele, in stepe.
E ceva grav dar şi solemn in ciutul __________________________ ţ Colectivul sec- ) prim-topitor la furnalul V al
Pc care-l înălţăm, e bucurie '¦ Combinatului siderurgic Hu­
Că prin păduri de steaguri bale vintul HUNEDOARA i ţiei cocs din cadrul
hwolburlnd mătuşa purpurie. * uzinei cocso-chimi- nedoara, şi-a îndeplinit anga­
cc şi-a depăşit an­ jamentul • în cinstea zilei
Te-niimpinăm mereu, noi, numeroşii, de 7 Noiembrie de a da 500
Mereu mai tari, mereu cu aceeaşi sete gajamentul de a produce peste plan 32.000 tone dc
Cum l-aşleptau pe Lenin Gărzi- de Roşii cocs metalurgic. tone fontă peste plan.
Cind a vestit puterea-n Soviete.
Un alt sector imporiant al combinatului siderur­
gic hunedorean, care a produs mai multe tone peste
angajament, este colectivul sectorului laminoare.
TRAIAN FIL1MON Laminatorii au produs 10.475 tone de oţel laminat
; U U '—i u Ju /u JiJu JvJi J u - U i _t \_l u 7 v peste plan.
La Hunedoara Furnaliştii au raportat şi ei că în cinstea zilei
de 7 Noiembrie au elaborat peste plan 4.341 tone
de fontă. Muncitorii, ingi­
Cel de-al treilea cuptor nerii şi tehnicienii
a! noii oţelirii a fost terminat C A L A N uzinei „Victoria":
~~ au raportat de ase­
Cineva care n-a ur­ larii pentru a discuta menea îndeplinirea angajamentelor. Trebuie remar­
mărit activitatea con­ cum se poate termina cat succesul furnaliştilor care au elaborat peste
structorilor noii oţelării construcţia cuptorului sarcinile de plan mai mult de 900 tone fontă cenu­
Martin din Hunedoara pînă la 7 Noiembrie. La şie, precum şi succesul celor de la semicocs care
va rămîne surprins că început au fost obiecţii: au piodus cu peste 2,050 tone de semicocs mai
în curînd cel de-al trei­ — Este imposibil —. mult decît prevederile planului, iar Ia preţul de cost
lea cuptor Martin de spuneau scepticii. Pen- s-au făcut economii de peste un milion lei.
mare capacitate va primi tru o asemenea con­ De remarcat şi faptul că Ia. sectorul turnătorie
botezul locului. Şi in­ strucţie mai trebuie să la toate sortimentele, angajamentele luate au lost
îndeplinite.
tr-adevăr, timpul scurt treacă multe luni.
în care a lost ridicat a- — II vom construi _________________________ ' Minerii Văii Jiu­ IOACHIM ĂLIMPESCU
prim-manevrant Ia postul nr. i
PETROŞANIcest cuptor, este un suc­ pînă la 7 Noiembrie — lui au muncit cu
un deosebit entu; al laminorului Bluming.
ces remarcabil pentru au spus comuniştii. Şi
CONSTANTIN VELOVAN
care montatorii, zidarii, cei care au învins au ziasm în cinstea zi­ ’maistru tencuitor Ia Trustul 7\
^construcţii Petroşani. Echipa'
sudorii, instalatorii, me­ fost comuniştii. Dar n-a lei de 7 Noiembrie. Socotind realizările tuturor ex­ ¦pe care o conduce îşi depă-<
işeşte norma lunară în medie,
rită felicitări. fost deloc uşor. Au tre­ ploatărilor miniere, s-a constatat că de la începu­
cu 55 — 00 la sută.
Pentru a nu se crede buit să muncească în tul anului şi piuă în ziua de 1 noiembrie harnicii
că această afirmaţie aşa fel îneît graficul fă­ mineri ai Văii Jiului au dat peste plan 117.675 tone
este gratuită, să apelăm cut pe fiecare lucrare, dc cărbune peste plan.
la ajutorul cifrelor care în fiecare zi, să fie res­ Şi în luna noiembrie, pînă în ziua dc 4 inclu­
dc foarte multe ori sînt pectat ceas cu ceas, siv, brigăzile de mineri au obţinut rezultate fru­
martori dc necontestat. minut cu minut... moase. Astfel minerii de la Pelrila au dat în a-
Lucrarea cea mai di­ Şi rezultatul ? Cupto­ ceastă perioadă 594 tone de cărbune peste plan, cei
ficilă la cuptor este zi­ rul al treilea Martin de de Ia Uricani 352 tone, iar cei din Lonea 130 tone
direa lui. De aceea vom mare capacitate a fost de cărbune peste plan.
lua ca mijloc de compa­ terminat cu peste 10
raţie această importan­ luni mai repede decît
Importante economiită lucrare. Aşadar, dacă primul cuptor.
pentru construirea pri­ întregul colectiv a
mului cuptor au fost muncit cu dragoste, evi-
necesare 13 luni şi 20 denţiindu-se în special Atlt ia Combinatul side­ Văii Jiului au înregistrat
de zile, pentru cuptorul montatorii Teodor Ma- rurgic din Hunedoara cit şi succese remarcabile in ce
doi, timpul de execuţie lancea, Petre Mîţu, la exploatările miniere din priveşte economiile. Aceste
a fost redus la 8 luni Gheorghc Buzea, zida­ Valea fiului s-au obţinut în economii se cifrează la suma
şi 15 zile, în timp ce rii Tudor Iancu, Dumi­ anul acesta importante eco­ de 11.528.000 leŢ Sumele ob-
pc al treilea cuptor con­ tru Mlădiu, Grigorc nomii ia preţul de cost. ţinute de cele două impor­
structorii l-au predat în Deac, electricianul Cor­ Siderurgişiii hunedermi au tante centre industriale din
numai 3 luni şi 6 zile 1 nel Stan, instalatorul realizat economii la preţul de regiunea noastră, ilustrează
;..ha organizaţia de Adalbert Schuster, ingi­ cost operativ- in valoare ds grifa minerilor şi siderurgiş-
bază a constructorilor nerii Cazan Gomei, 17.533.000 Ici. tiior de a produce cărbune şi
s-au strîns comuniştii Rădvan Ştefan şi alţii. In primele Irci trimestre metal la un preţ de cost cit
de pe şantj^rul noii oţe- ale anului acesta minerii mai redus.