Page 18 - 1958-11

DPI’ MUI. SOCIALISMULUI Nr. 1208

S.S. p&

Folosirea energiei atomice Meufăfl din industrie
OOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOCXX: 0'yvOOOOOOOQOCOOOOOOOOOO', oooooooc
mină fără mineri
în scopuri paşnice
OO OO OO OO OO OO ^OOO OO OO OO CxXKXXW OO OOO OO CO OO 'yO OO Colectivul Institutului „Lenghipro- asemenea fără participarea oamenilor.
şaht" din Leningrad desfăşoară o Pentru aceasta se prevede o susţinere
vastă activitate în vederea proiectării hidraulică, care se deplasează auto­

1 doua centrali aîaioelicîFlci PE SCURT unei mine de tip nou, în care munca mat prin abataj.
minerilor, se va reduce la supraveghe­ Mina de tip nou va fi dirijată in
rea mecanismelor şi îngrijirea lor.
întregime de la un pupitru de coman­

Recent în Uniunea Sovietică a intrat ţiune. Pe un ecran luminos se înregis­ In ce constă acest proiect? dă central, înzestrat cu televizoare ca­

în funcţiune primul grup electrogen de trează temperatura în fiecare din nu­ • La uzina „Zaparajsial" din U- In primul rînd, tiavezn va fl înlo­ re controlează funcţionarea principa­
100.000 kW al celei de-a doua centrale meroasele canale în care sînt coborîte craina se foloseşte iot mai larg e- cuită aici, de un puternic plug de lelor ansambluri de utilaje ale minei
atomoelectrice care va avea o putere 'elementele termice din uraniu. Se in­ nergia atomică in produefia de lami­ cărbuni, care va tăia bucăţile de căr­ şi ale fabricii de înnobilare.
totală de 000.000 kW. tensifică necontenit fluxul de căldură nate. In seefia de tablă, la lóale ia- bune. Ajungind fntr-un transportor cu
emis de nucleele uraniului care fisio­ minoarele au fost instalate şi func­ raclete, cărbunele va fi transportat In această mină nu vor mal fi
Inima centralei o constituie reacto­ nează. ţionează micrometre ou izotopi care necesari armatori, mineri de la îna­
rul. In barele acoperite cu metal auriu asigură măsurarea cu mare precizie în galerie. Aici va fi încărcat pe un intare, mineri încărcători în abataj.
este adăpostit uraniu natural. Zeci de Una din cele mai complicate pro­ a grosimii foilor de tablă de oţel In sistem de conveiere în bandă rulantă, Ei vor fi înlocuiţi de montatorl, ajus-
asemenea tuburi, avînd o lungime de bleme ale energiei atomice este cap­ timpul funcţionării, laminorului. Folo­ iar apoi în vagonete. tori, tehnlcienl-confrolori, cu o înaltă
cîţiva metri, se află în partea cen­ tarea acestei călduri din reactor. La sirea acestor aparate a permis lichi­ calificare. Minerii nu vor trebui să
trală a reactorului, care este umplut pe noua centrală rolul de agent termic îl darea rebuturilor şi sporirea vitezei Susţinerea abatajului se va face de coboare în subterane.
dinăuntru cu o zidărie masivă de gra­ îndeplineşte apa obişnuită, care preia de laminare.
fit. căldura de la barele de uraniu. Tre- Uto lam inor unica!
cînd prin reactor, apa devine radioac­ • Mici doze de radiaţii ale izo­
Colectivul Uzinei de autonio bile de mic lilraj din Moscova ...Tamburele troliului se rotesc repede, tivă, din care cauză ea îşi parcurge topului de cobalt pătrunzj.iul in go­ Cu tabla de oţel pe care o va pro­ de 15 m/sec. a lirigourildr de metal
şi-a luat angajamentul să dea peste plan un număr de 2.050 pe un cablu subţire din reactor se ex­ întregul drum într-tm circuit închis, cu goaşa de mătase omoară crisalida. duce anual noul laminor construit la cîntărind pînă la 15,5 tone.
trag barele regulatoare. Descreşte gra­ o protecţie biologică sigură. Pină în prezent acest lucru se reali­ uzina constructoare de maşini grele
de automobile marca Moskvici" în cinstea celui de al XXl-lea dul de absorbţie a neutronilor de că­ za prin opărirea gogoşilor. Datorită „Novokramatorsk“ din Ucraina s-ar Toate operaţiile de confecţionare a
Congres al P.6.U.S. tre metalele din care sînt executate a- Centrala cuprinde un număr intens acestei noi metode creşte considera­ putea înconjura de cinci ori globul tablei de oţel, precum şi prelucrarea
ceste plăci şi pila atomică intră în func- de aparate, de mecanisme complexe şi pămîntesc. ei finală vor fi automatizate. Practica
IN FOTO : Automobile „Moskvici“ gata pentru expediere. „inteligente" care dirijează şi contro­

"*T lează întreaga funcţionare a acestei bil durabilitatea firului şi se măreşte Acest laminor de mare capacitate va construcţiei de laminoare nu a cunoscut
minunate instalaţii. Fiecare bară, pre­ cu 8 la sută cantitatea de fire obţi­ permite laminarea Ia cald, cu o viteză încă un agregat atît de puternic.
AV1NTUL AGRICULTURI cum şi mişcarea apei în fiecare canal nută de la fiecare gogoaşă.
sînt controlate în permanentă cu mi­ Un puţ de exfracfie vertical săpat
• La Institutul de cercetări pentru I

nuţiozitate. cereale din Moscova a început con- 1 de . -. no. singur m uncitor
struirea unei instalaţii semiindustria-
In întrecerea economică din­ a ajunge din urină în anii ur­ a orînduirii colhoznice şi reor­ In toate subansamblurile centralei a-

tre U.R.S.S, şi ţările capitalis­ mători S.U.A. in ce priveşte pro­ ganizarea staţiunilor de maşini tomoelectrice s-a acordat o deosebită a- le pentru combaterea insectelor dău­ In Uniunea Sovietică se experimen­ Noua maşină de săpat puţuri, pro­
te, superioritatea sistemului so­ ducţia de carne, lapte şi unt şi tractoare“ adoptată de Sovie­ tenţie protecţiei biologice, apărării per­ nătoare ale cerealelor_ Instalaţia tează cu succes o maşină cu ajutorul iectată de ingineri sovietici şi produsă
cialist s-a manifestat şi in rit­ pe cap de locuitor. In 1957, pro­ tul Suprem al U.R.S.S., majori­ sonalului de cea mai neînsemnată doză funcţionează pe bază de energie ato­ căreia un singur muncitor poate săpa de uzina de xuaşini grele din Ural, cfn-
mul de dezvoltare a agricultu­ ducţia de lapte in U.R.S.S. a tatea covirşitoare a colhozurilor de radiaţie nocivă. De la un pupitru mică. Un sistem principal nou de un puţ vertical de extracţie cu un dia­ tăreşte 150 tone. Ea are o formă cilin­
rii. Astfel, în decurs de 23 de atins aproximativ 95% din pro­ special al serviciului dozimetric se ur­ combatere a dăunătorilor din ham­ metru de pînă la 7 metri şi o adîncime drică şl atinge înălţimea unei case cu
ani — 11 ani antebelici ( 1930— ducţia de lapte în S.U.A., iar şi-au achiziţionat tehnica agri­ măreşte cu vigilenţă starea tuturor încă­ bare cu ajutorul radiaţiilor ionizate de pînă ia 800 metri. nouă etaje. In partea ei inferioară se
1940) şi 12 ani postbelici producţia de unt a fost mai ma­ perilor centralei. Un puternic sistem de a fost elaborat de către Institutul de
(1946—1957) — ritmul anual re în U.R.S.S- decit în S.U.A. colă necesară şi o folosesc cu ventilaţie epurează aerul. biofizică al Academiei de Ştiinţe a înlocuind munca a 70 de muncitori, află două discuri prevăzute cu cuţite,
In ultimii patru ani, producţia U .R.SS. şi Institutul cerealier. Expe­
mediu de creştere a producţiei succes. In jurul noii centrale atomice s-a această maşină sapă puţuri verticale cu care rotindu-se sapă roca. Aceasta este
Noi perspective vaste vor des­

globale a agriculturii .t repre­ de carne a crescut in U.R.S.S. chide agriculturii măsurile Con­ dezvoltat un adevărat oraş — oraşul rienţele au arătat că insectele supuse viteză de 180-200 metri liniari pe ridicată la suprafaţă cu ajutorul unui

zentat in U.R.S.S. 4,3%, pe cind cu 38 la sută din care in col­ gresului a XXI-lea al P.C.U.S. ! atomului paşnic. iradierii nu prezintă în mod practic lună, de şase ori mal repede, decît dispozitiv special. Concomitent gu să­

in S.U.A., în aceeaşi perioadă hozuri şi sovhozuri cu 80%. m nici un pericol. prin folosirea metodelor actuale de să- parea puţului, maşina execută şl căpiti-
| pare a puţurilor de extracţie. şirea lui cu tubinguri de beton armat.
— 1,2%. Ritmul producţiei a- Succesele agriculturii socia­
gricoie a crescut îndeosebi în liste constituie un rezultat al in­

ultimii ani cind poporul sovie­ dustrializării ţării. Industria

tic, sub conducerea partidului, aprovizionează colhozurile şi

a desfăşurat lupta pentru un a- sovhozurile cu puternice mijloa­ Pentru omul sovietic
vînt considerabil ai agriculturii ce tehnice moderne. Pe ogoa­

socialiste. . ¦>. . rele ţării lucrează în prezent

In urma măsurilor luate de 1.700.000 tractoare (calculate Succese importante s-au obţi­ Trei pătrimi din venitul naţio­ tiarele ruble — cu 20,7 niili-
partid şi guvern în vederea va­ nut în Uniunea Sovietică în ri­ nal al U.R.S.S. sînt folosite arde ruble mai mult decît în
lorificării pământurilor virgine in unităţi convenţionale de cite dicarea nivelului material şi cul­ pentru satisfacerea nevoilor 1955.
şi înţelenite, intre anii 1954— 15 C.P.), peste 480.000 combine tural de trai al poporului, lată populaţiei, pe cind in ţările ca­
1956, în U.R.S.S. a fost dată in cerealiere, 660.000 autocamioa­ citeva exemple grăitoare. pitaliste exploatatorii îşi însu­ ° In perioada care a urmat
cultură o suprafaţă de 36.000.000 şesc 50—60 la sută din venitul după hotărîrile istorice adoptate
Ha. de pămînturi noi (dintre ne, milioane de alte maşini a- 0 Venitul naţional al U.R.S.S. de partid şi guvern in probte-
care în R.S.S. Kazahă, aproxi­ în preţuri comparabile a crescut naţional. mele agriculturii, au crescut
mativ 20.000.000 ha., în gricole. s. in anul 1956 cu 12 la sută faţă ° In ajunul Congresului al considerabil veniturile colhozni­
R.S.F.S.R. — 14.900.000 ha.). de anul 1955, iar în 1957 — cilor. Numai datorită majorării
S-au obţinut succese mari în cu încă 6 la sută, in comparaţie XX-lea al P.C.U.S. — in anul preţurilor de colectare şi achizi­
Aceasta depăşeşte suprafaţa în- electrificarea producţiei agrico­ 1955 — in economia naţională
le. La începutul anului 1958 e-

rau electrificate aproximativ 93

sămînţată in Franţa, Italia, la sută din sovhozuri şi 40 la cu 1956. In prezent, venitul na­ a U.R.S.S. existau 48.400.000 ţie a produselor agricole, colho­

R. F. Germană, Austria, Belgia, sută din colhozurile ţării. ţional al U.R.S.S. a crescut de muncitori şi funcţionari, La în­ zurile şi colhoznicii iării au obţi­

Danemarca, Olanda, Spania şi In conformitate cu legea „Cu peste 20 de ori in comparaţie ceputul anului 1958, numărul nut în 1957 cu 50.000.000.000

Suedia luate la un loc. Numai privire la dezvoltarea continuă cu 1915. In aceeaşi perioadă ve­ lor atingea 53.100.000 de per­ ruble mai mult decît in 1952.
Kazahstanul a predat în 1956 nitul naţional al S.U.A. a cres­ soane. In timp ce in U.R.S.S. ° Dacă in anul 1913 se pro­
H r a n r r f f T n r m ru »m ¦ BB W W ap« M B C « P B a p i J v ^ ’-.XZin a n T « C 3 S I g

statului un miliard puduri de De curind a fost dat in ex­ cut numai de 3,2 ori. creşte din an în an numărul duceau pe cap de locuitor 20
ploatare cel de-al 5-lea fur­ muncitorilor şi funcţionarilor, in m. de ţesături de toate felurile
griu. s V nal comsotnolist din Celea- 9 Calculat pe cap de locui­ prezent în S.U.A. se numără a- (fără a socoti !osaturile pentru
La chemarea colhozurilor şi binsk. tor, venitul naţional al U.R.S.S. poximativ 6.000.000 de şomeri tricotaje), in anul 1940 s-au pro­
a crescut în perioada 1913—
sovhozurilor fruntaşe, chemare

sprijinită de C.C. al P.C.U.S., IN FOTO : Vedere generală 1957 aproape de 14 ori, pe cind totali şi citeva milioane de şo­ dus 23 metri, iar în anul 1957
in primăvara anului 1957 în a furnalului comsomolist din în S.U.A. — de 1,8 ori, în An­ meri parţiali. — 35 metri. In 1913 s-au produs
Ţara Sovietică s-a desfăşurat Celeabinsk. glia şi Franţa — de 1,7 ori. 0,4 perechi de încălţăminte din
° La 1 ianuarie 1957 au fost piele, in 1940 — 1,1 perechi,
mişcarea întregului popor pentru majorate salariile muncitorilor

şi funcţionarilor cu cîştiguri iar in 1957 — 1,5 perechi pe

mici, s-a desfiinţat perceperea cap de locuitor, zahăr tos respec­

Uniunea Sovietică — o mare pucere- economică de impozite la muncitorii şi tiv — 9,7 kg., 11,3 kg. şi 22 kg.
funcţionarii ca şi la studenţii Producţia de mărfuri de larg
care primesc un salariu sau o consum continuă să crească.

La 7 Noiembrie, întreaga o- La Congresul al XX-lea al producţia globală a agriculturii 245.000.000 tone de cărbune, urmă şi de a întrece cele mai bursă de cel mult 370 ruble. ® Numai in cursul anului
menire muncitoare sărbătoreşte P.C.U.S., tov. N. S. Hruşciov, U.R.S.S. a crescut anual în me­ 13,1 miliarde metri cubi de ga­ dezvoltate ţări capitaliste în ce Aceasta a mărit veniturile mun­ 1957 numărul paturilor din spi­
cea de-a 41-a aniversare a Ma­ caracterizînd situaţia economi­ die cu 7,1 la sută, pe cînd m ze naturale. priveşte producţia pe cap de lo­ citorilor şi funcţionarilor cu tale a crescut cu peste 80.000,
rii Revoluţii Socialiste din Oc­ că a U.R.S.S. şi a ţărilor capi­ S.U.A. — numai cu 1,1 la sută. cuitor. 8.000.000.000 ruble pe an. numărul locurilor in creşele
tombrie, eveniment măreţ care taliste, a arătat că dacă eco­ Anul trecut, în U.R.S.S. s-a permanente s-a mărit cu 82.000,
a deschis o eră nouă în istoria nomia socialismului păşeşte îna­ Şi mai izbitoare sînt contras­ desfăşurat cu deosebită vigoare In 1957, în U.R.S.S., pe cap * In urma intrării în vigoare iar numărul medicilor a crescut
omenirii, care a pus capăt pen­ inte ferm şi într-un ritm rapid, tele dacă se compară datele pe lupta pentru dezvoltarea acce­ de locuitor ş-au produs 35 me­ a noii legi a pensiilor, popu­ in Uniunea Sovietică cu 17,000
tru totdeauna asupririi sociale în lumea capitalistă, deşi s-a perioade şi mai îndelungate. In lerată a industriei chimice ur- tri de ţesături de toate tipurile laţia a primit in 1957 din par­ persoane.
şi naţionale pe a şasea parte a înregistrat o anumită creştere anul 1957, în comparaţie cu mărindu-se ca în 1959— 1965, (fără a socoti ţesăturile pentru tea stalului suma de 58,8 mi-
globului. a producţiei, ea nu a avut loc 1913, producţia globală a între­ potrivit hotărîrii Plenarei din tricotaje), 7,7 kg. produse de
pe o bază economică sănătoa­ gii industrii a crescut în mai a C.C. al P.C.U.S., să se cofetărie, 18,6 cutii de conserve. îm -
Experienţa acumulată de U- să, ci în special pe seama cursei U.R.S.S. de 33;de ori, în S.U.A. obţină o sporire de cel puţin S-au produs 16,3 biciclete cal­
niunea Sovietică în cei 41 ani înarmărilor. „In prezent, a spus — de 4,1 ori, în Anglia — de 2-3 ori a producţiei de produse culate la 1.000 de persoane. S f c lI É 'i l f e l É i i i
ai existenţei sale dovedeşte în tov. Hruşciov, lumea capitalis­ 1,8 ori, în Franţa — de 2 ori. cliimice şi de 4,5 ori a produc­
mod convingător uriaşele avan­ tă se apropie de limita cînd ac­ ţiei de fibre artificiale şi sinte­ Pe an ce trece se micşorează (>«*«0¦ Groznii, in R.S.S. Auto nomă »¦»¦t,*»¦¦**<>»*
taje ale economiei socialiste. ţiunea stimulatoare a unui şir In prezent U.R.S.S. produce tice şi mase plastice. distanţa dintre U.R.S.S. şi \ La Ceceno-lngusă, au fost
de factori temporari se epuizea­ la fiecare 11 zile aceeaşi canti­ S.U.A. în ce priveşte producţia
In activitatea lor partidul co­ ză... Capitalismul se îndreaptă tate de produse industriale cît De pe acum Uniunea Sovie­ date în exploatare ultimele secţii ale uzinei chimice. In noile
munist şi guvernul sovietic s-au ineluctabil spre noi zguduiri e- producea Rusia ţaristă în tot a- tică depăşeşte S.U.A. nu numai pe cap de locuitor. Dacă în
călăuzii după înţeleptul plan le­ conomice şi sociale“. nul 1913. în ce priveşte ritmul creşterii, ci 1955 în U.R.S.S. s-a produs de j secţii ale întreprinderii se obţine spirt sinlelic din gaze petroli- ¦
ninist de construire a socialis­ şi în privinţa sporului absolut
mului, au înfăptuit cu consec­ In 1957 în U.R.S.S. produc­ Producţia de oţel a crescut în al extracţiei minereului de fier, 2,8 ori mai puţin oţel decît în l fere. Au şi fost produse primele sute de tone de materie primă ¦
venţă linia generală a partidu­ ţia industrială a crescut cu 22 U.R.S.S. cu aproape 6.000.000 cărbunelui, petrolului, produc­ S.U.A., în anul 1957 — de 2,4
lui de industrializare a ţării, de la sută în comparaţie cu anul tone, în timp ce în S.U.A. a ţiei de fontă, oţel, ciment, ţe­ ori, cărbune respectiv de 1,6 şi t pentru industria chimică. Aici toate procesele de producţie *
colectivizare a agriculturii, de 1955, în timp ce în S.U.A. a scăzut cu peste 4.000.000 tone. sături din lînă. In ce priveşte
înfăptuire a revoluţiei culturale. crescut cu 3 la sută. In primul In decurs de doi ani, extracţia producţia de energie electrică, 1,4 ori, ciment — de 2,7 şi 2,1 « sînt automatizate. Complicata aparatură este condusă de tineri
semestru al anului 1958, în cărbunelui a crescut în U.R.S.S. extracţia de gaze şi producţia ori, U.R.S.S. a şi întrecut
In anii glorioşi ai primelor U.R.S.S. s-au produs mărfuri cu 18 la sută, extracţia petro­ de încălţăminte din piele ¦ care au absolvit şcoli superioare şi şcoli medii tehnice,
cincinale, Uniunea Sovietică s-a lului — cu 39 ia sută. Intr-un U.R.S.S. a întrecut S.U.A. în S.U.A. în ce priveşte producţia t IN FOTO: Tabloul de comandă al uneia dintre secţiile
transformat dintr-o ţară înapo­ industriale cu 10,5 la sută rnai ritm deosebit de rapid s-a dez­ privinţa ritmului de dezvoltare
iată din punct de vedere eco­ voltat industria gazelor. In pri­ şi se mai află încă în urma pe cap de locuitor la minereu ? uzinei. •
nomic într-un puternic stat in­ mult decît în perioada cores­ mii doi ani după congres, ex­
dustria! colhoznic — bastion S.U.A. numai în ce priveşte de mangan, nichel, crom, az­
invincibil al păcii şi socialismu­ punzătoare a anului trecut. In tracţia şi producţia de gaze s-a sporul absolut. best, sfeclă de zahăr, zahăr,

lui. S.U.A., în primele trei luni ale dublat, iar anul acesta va creş­ Producţia pe cap grîu, secară, orz, cartofi, in, în

Perioada de după război este anului 1958 producţia a scăzut te din nou de 1,5 ori. de locuitor ce priveşte numărul porcinelor,
remarcabilă prin noile şi im­
portantele succese obţinute în cu 11 la sută, în patru luni — In primul semestru al anu­ An de an industria sovietică ovinelor şi la o serie de alţi in­
dezvoltarea economiei, ştiinţei, obţine noi succese în rezolva­
culturii, în ridicarea nivelului cu 12 la sută, ceea ce arată lui 1958 s-au produs 19,3 mi­ dici. In anii următori U.R.S.S.
de trai al poporului. rea principalei sarcini economi­
clar că scăderea producţiei con­ lioane tone de fontă, 27.000.000 va ajunge din urmă S.U.A. în
ce a U.R.S.S. de a ajunge din
tinuă în S.U.A, tone de oţel, s-au extras ce priveşte producţia de mine­

In perioada 1954 — 1957, 54.000.000 tone de petrol, reu de fier, cărbune, ciment, ţe­

sături de lînă, carne şi lapte

pe cap ide locuitor.

ŢŢ.AX^S/VV** V -V 'V -V N A V 1 ..,.