Page 19 - 1958-11

Nr. 1208 ' m u m n so w A E ism iw ! Papi 3

AJUTORUL SOVIETIC-BUN IE IEPREŢUIT

v f W \Z v V V 'A A A ( V V W '//W '/V V V A V SA A /V \A A v'VVVV\A?NZVVVVV\!i'-,^\/'»A) VVSA*SAA(NA^'VVVSA/nA/\AA?V'/V\?‘* ^V sA A ^^</\A /V W W **

Exemplul comuniştilor Şiîinfa agrotehnică sovietică

Sînt secretarul gate de producţia exempl u şl î ndemn

organizaţiei de CORNEL FLOREA de cărbune. La

partid din secto­ secretarul organizaţiei de bază această mină toa­

rul IV al minei de partid de la sectorul IV te brigăzile lu­

Petri la. Ga mulţi al minei Petrila crează după me­ Exemplul ştiinţei agrotehnice sovi­ studiate de nimeni la noi în ţară.
etice constituie o pildă demnă de ur­
alţi membri de — toda extragerii mat şi un îndemn pentru oamenii de Ing. MANUGHEVICI EMANOIL' Dacă ar fi să vorbim în continuare
ştiinţă şi pentru cadrele tehnice agri- directorul Staţiunii experimentale despre rolul uriaş pe care-l are ştiin­
partid am studiat şi eu documen­ cărbunelui în cicluri, pe operaţii cole din ţara noastră, deschizindu-le ţa sovietică pentru înflorirea rapidă
perspective şi asigurlndu-le posibilităţi pomicole Geoagii: a ştiinţei agrobiologice din ţara
te şi materiale despre bogata ex­ şi dacă una din aceste operaţii largi pentru a sprijini în modul cel loastră, apoi am putea da exemple
mai temeinic dezvoltarea vertiginoasă penlmdntată pomicolă din Geoaglu, nenumărate, am putea scrie volume
perienţă de luptă a organiza­ este executată cu întîrziere, pro­ a agriculturii noastre pe drumul tran- cit şi în celelalte staţiuni experimen­ întregi. Oamenii de ştiinţă din ţara
sjormării ei socialiste. Ştiinţa agro­ tale de la noi din ţară. In domeniul noastră, inginerii şi celelalte cadre
ţiilor de bază ale P.G.U.S. Prin­ cesul de producţie suferă în în­ tehnică sovietică a pus Ia indemîna biologiei cercetătorii de la Staţiunea tehnice din agricultură, cercetătorii
oamenilor de ştiinţă din ţara noastră din Geoagiu se străduiesc să creeze, ştiinţifici, preţuiesc ajutorul pe care-l
cipalul document pe care l-am tregul său. De aceea se cere o vastă experienţă în vederea îmbu­ prin meioda miciurinistă a hibridizării, primim în toate domeniile de activi­
nătăţirii modului de cercetare In do­ noi soiuri de pomi fructiferi, care în tate din partea marii noastre prietene,
studiat mai amănunţit în cadrul multă atenţie din partea fiecă­ meniul agrobiologtel şl de cultivare condiţiile pedo-climatice din regiunea Uniunea Sovietică. Ei sînt conştienţi
a plantelor. Folosind această experi­ noastră, să dea cele mai bune rezul­ de faptul că fără acest ajutor mărini­
unui cerc de învăţămînt a iost rei brigăzi, a fiecărui miner în enţă ţara noastră a obţinut mari suc­ tate. O preocupare de seamă a cerce­ mos, ştiinţa agrotehnică din ţara noa­
cese in domeniul sporirii producţiei tătorilor din această staţiune este le­ stră, ca şt alte ramiiri ale ştiinţei, nu
raportul G.C. al P.G.U.S. prezen­ parte. Un miner mai în vîrstă, agricole. Aplicarea celor mai avansate gată de găsirea şi recomandarea sec­ ar fi putut să înregistreze progrese
metode recomandate de ştiinţa sovieti­ torului productiv a unui complex de atlt de ariaşe Intr-Un timp istoriceşte
tat de tov. Hruşciov la cel de-al comunist, mi-a spus atunci că că, stau ta baza progresului realizat măsuri agrotehnice, care, să asigure scurt.
In agricultura noastră. obţinerea unor producţii nemailntUntte
XX-lea Congres al P.G.U.S. Do­ ciclurile se respectă cu mare pînă acum la noi în fard, atlt sub Pentru acest ajutor nu putem să nu
Cuceririle ştiinţei sovietice sînt un aspect cantitativ cit şi calitativ. ftm profund recunoscători marelui stat
cumentele Congresului al XX-lea stricteţe. Tot el mi-a spus că socialist şi oamenilor săi de ştiinţă.
far luminos pentru întreaga activitate Cercetătorii din sectorul „protecţia Această recunoştinţă ne-o manifestăm
constituie un nesecat izvor de pînă au reuşit să statornicească plantelor“ ai staţiunii, se conduc şi ei
ştiinţifică a cercetătorilor noştri. în­ Ut activitatea ştiinţijică ce o desfă­ prinir-o luptă hotărită îndreptată în­
învăţăminte pentru organizaţiile această metodă, organizaţia de şoară după vasta experienţă a cer­
văţăturile tul I. V. Mlciurin şl a ailor cetătorilor sovietici. Urmînd exemplul spre realizarea ţelului nostru comun —
noastre de partid, pentru toţi co­ partid a manifestat un deosebit acestora ei iau în studiu teme îndrăz­ Teatrul de stat din Petroşani a prezentai în cei 10 ani de activitate
oameni de ştiinţă sovietici sînt folosi­ neţe, care pînă acum nu au mai joşi construirea socialismului şl comunis­ 20 premiere cu cele 22 piese ale scrii torilor sovietici, realizînd 804 specta­
muniştii. interes pentru ca fiecare miner mului. cole cu 253.606 spectatori.
te In mod creator, atlt In staţiunea ex-
De altfel, eu sînt unul din cel să cunoască întregul proces de IN CLIŞEU: Scenă din piesa „O chestiune personală" de AL Stein.

mulţi care în ultimii ani am a- producţie, să cunoască bine ma­ M tM iii pedagogia soaletică

vut fericitul prilej de a vizita şinile la care lucrează.

marea noastră prietenă, Uniunea După ce am cunoscut bine

Sovietică. Am fost trimis acolo procesul de producţie mi-am dat

pentru a învăţa din bogata ex­ seama că numai o disciplină se­

perienţă a minerilor sovietici. Am veră, o cunoaştere temeinică a Este uri adevăr de —— Ţ procesul dai învăţă^

stat în mijlocul minerilor din maşinilor, un înalt simţ de răs­ necontestat faptul (OAN ILIESCU mînt, a rolului deo-'
că experienţa şco­ profesor
vestitul bazin carbonifer Donbas pundere faţă de sarcini, pot asi­ î sebit al familiei şi

timp de aproape 2 luni. Am reu­ gura desfăşurarea succesivă a lii sovietice consti- ——— organizaţiei de ti-:

şit să cunosc multe din viaţa lor. fazelor de operaţii, a bătăliei pen­ tuie pentru pedagogii ţării noastre un neret, în procesul instructiv-educativ;

Este greu de exprimat în cuvinte tru mai mult cărbune. Fiecare loc sprijin de mare preţ. învăţătorii şi profesorii şcolilor noas­

cîte lucruri minunate am văzut. de muncă este condus de către Cunoscînd munca şi realizările în­ tre au aflat şi găseso tn permanenţă

Ceea ce mi-a atras atenţia în un comunist şi acest lucru în­ NOUA ©ŢELÂRIE MARTIN expres!, văţătorilor şi profesorilor sovietici, a- în literatura pedagogică sovietică răs­

mod deosebit au fost preocupări­ seamnă mult. Gomunistul simte vem exemple concrete de soluţionare punsurile cele mai juste la problemele

le de zi cu zi ale comuniştilor. toată răspunderea pentru felul a ajutorului sovietic multilateral cu succes a diferitelor probleme din variate ce-i preocupă. Este apoi bine

Membrii şi candidaţii de partid cum munceşte brigada pe care o munca noastră. Din acestea noi nu lu­ cunoscut ajutorul sovietic în problemele

ca şi comsomoliştii sînt oameni conduce. El este nu numai cel Lo noua oţelărie Siemens Mar­ făşoare în cefe mai bune condl- ăm „reţete" pe care să le aplicăm me­ unor manuale, metodice, programe ana­
tin a Combinatului siderurgic ţiuni. Trebuie subliniat în acest
care se deosebesc de ceilalţi mai bun miner, dar şi omul care din Hunedoara, ajutorul primit AUREL BIRSAN sens, că în istoria marilor agre­ canic, ci ne interesează principiile, me­ litice etc. Şi nu este domeniu al pe­
din partea Uniunii Sovietice se gate din combinat, cuptorul nr. i
muncitori prin aceea că preocu­ ştie să se ocupe şi să-şi îndrume manifesta din plin în oricare as­ şeful secţiei CLS.M. nr. 2 din C.ît a fost singurul care de la bun todele şi procedeele acestor cazuri ti j dagogiei în care şcoala nouă a Uniu­
pect al ei ar fi luat. Ţin să spun început a mers din plin, planu­
pările lor sînt multilaterale. Am tovarăşii de muncă. că acest complex de hale, de Hunedoara. rile lunare fiind cu regularitate pice. nii Sovietice să nu-şi fi spus cuvîntul.
instalaţii complicate şi moderne, depăşite. In iunie bunăoară, s-a
văzut la mina Zapodnaia Ka- Nu pot încheia fără să arăt a fost înălţat după proiecte, şi automatizare a făcut munca produs cu SI tone mai mult oţel, Pedagogii sovietici ne-aii învăţat Insuşindu-şi în mod creator experien­
după documentaţie sovietică. mai simplă, mai uşoară. Paralel în iulie cu 1.600 tone mai mult,
pital, de pildă, cît de mult inte­ că minerii noştri, sub conduce­ Mai mult decît atît, pe parcursul cu aceasta însă s-a făcut nece­ Pînă în prezent, noua oţelărie să avem încredere în puterile educa­ ţa şcolii şi pedagogiei sovietice, cadre­
construcţiei, IPROMET-ul a fost sară o calificare net superioară Martin a elaborat peste plan mai
res manifestă membrii de partid rea partidului păşesG pe acelaşi în permanenţă sprijinit de către a personalului care urma să de­ bine de 3.000 tone oţel. Cunoaş­ ţiei, să ne apropiem de sufletul copi­ le didactice din ţara noastră au reu­
institutele de proiectare sovieti­ servească cuptoarele noii oţelării. terea agregatelor, judicioasa lor
pentru rezolvarea problemelor le- drum, pe drumul lui octombrie. ce, cu noi soiujU, ou sfaturi bine Şi aici, se manifestă un alt as­ exploatare, a făcut totodată po­ lului, să apreciem ceea ce este pozitiv şit nu numai să ridice învăţămîntul
venite. pect al ajutorului sovietic. sibilă realizarea a peste 3.000.000
M etoda zidarului Orlov şi să înlăturăm negativul lă copiii „greu pe o treaptă superioară, dar să şi de-
Ajutorul sovietic s-a manifes­ Personalul de conducere al Iei economii la preţul de cost.
tat şi prin utilajele şi materiale­ noii oţelării, în exclusivitate, a educabili“. Pedagogia sovietică a fost vină creatori originali, să elaboreze me
le primite pentru ridicarea a- studiat în Uniunea Sovietică. Apropiata intrare în funcţiu­
ne este de un preţios ajutor cestei moderne oţelării. Amin­ Anii de studii i-a pus pe aceştia ne a cuptorului nr. 3 şi com- aceea care ne-a atras atenţia asupra todici şi manuale proprii, să împartă
tesc în acest sens de refracta­ m contact cu exploatarea unor plectarea oţelăriei cu melanjo- importanţei covîrşitoarc a educaţiei co­ şească. la rîndu-le, experienţa lor po
rele pentru cuptoare, de refrac­ agregate de asemenea proporţie. muniste, a conţinutului ştiinţific In zitivă prin diferite cercetări şi comu
tarele pentru oalele de turnare, Totodată, o serie întreagă de teh­ rul, vor duce în mod nemijlocit uicări teoretice, deosebit de valoroase.
de complicatul aparataj de con­ nicieni şi muncitori oţelari, timp
Era pe. la jumătatea ANDREI WEBER lipsa mlinii calificate. trol termotehnic şi automatizare. de două luni de zile, au urmat la sporirea pe mai departe a învăţăminte preţioase
lunii aprilie anul aces­ şef de brigadă, In brigada mea, am or­ în Uniunea Sovietică cursuri <js>
ta, cind la Hunedoara ganizai trei asemenea Gradul ridicat de mecanizare specializare. producţiei de oţel, la realizarea De an real sprijin in muncă, cam se desfăşoa­
au început lucrările de Trustul 4 construcţii formaţii, De atunci, lu­ ră munca deputaţilor, a
construcţie pe noul şan­ Hunedoara nă de lună, am depăşit Toate acestea au făcut ca ex­ de noi succese pe linie de pro­ activitatea sfaturilor NICOLAE PIENARD comisiilor permanente, a
tier de locuinţe B 1. cu muli graficul de lu­ ploatarea cuptoarelor aă se des­ ducţia populare este experien. secretar al Sfatului comitetelor de cetăţeni,
Au !ost atacate dinir.o mai multe formaţii a crări. ţa acumulată in decur­ popular raional Alba. cum se realizează con­
dală 14 blocuri, iar cîte un zidar calificat sul anilor de sovietele tribuţia voluntară şi
munca fusese organizată şi doi ajutori. Un aju­ Datorită aplicării me­ cum sini folosite resur­
in lanţ, atlt intre blocuri tor întinde mortarul pe todei zidarului Orlov, Utilajele sovietice — sprijin preţios îo munca noastră de deputaţi. In revista te altele. sele locale in această
c il.şi intre păsuri in ca zid, al doilea ajutor dă brigada pe care o con­ de specialitate „Din ex­ Pe baza acestui stu­ direcţie etc.
drul aceluiaşi bloc cărămida la mina zida­ duc a reuşii ca din a- Aş vrea să scriu în rîn’durile tă, oamenii nu s-au mai despăr­ perienţa sfaturilor popu­
Şantierul astfel organi rului, care, fiind elibe­ prilie şi pînă în octom­ ţit de maşină. Datorită vitezei lare" apar cu regulari­ diu comitelui executiv Tot in urma cunoştin­
sat, trebuia să dea un rat de celelalte opera­ brie, să ridice în roşu ce urmează despre ajutorul acor­ MARTIN VASS cu care se încarcă, reuşim o â- tate articole care vor­ al Sfatului popular ra­ ţelor ciştigalc de noi
ritm de construcţie ra­ ţii, nu face altceva de- două blocuri a 22 apar­ vansare lunară de 50-60 m. în besc despre munca so­ ional Alba a luat o se­ prin studierea experien­
pid. S-a ivit însă atunci cit să aşeze cărămida tamente fiecare şi să dat de Uniunea Sovietică, cu u- miner, şef de brigadă la sectorul VIII galerii armate cu fier. Pentru a vietelor. Pentru noi a- rie de măsuri. De pildă, ţei sovietelor de depu­
o greutate, care, mul­ pe zid. Şi pentru oa termine lucrările de la arăta într-un fel şi mai convin­ ceste articole constituie s-a observat că in ma­ taţi am făcui o analiză
tora dintre noi ni se munca să dea un ran­ subsol, parter şi parte tilaje de înaltă productivitate, investiţi) mina Vulcan gător importanţa maşinii de în­ o adevărată călăuză în joritatea lor sfaturile asuprai, felului cum se
părea peniru un mo­ dament şt mai mare, în din etajul 1 la un al cărcat sovietică, este suficient muncă. populare comunale se ocupă comitetele execu­
ment greu de înlăturat. dreptul ferestrelor şi u- treilea bloc. nouă minerilor din Valea Jiu­ să dau un singur exemplu. In lu­ ocupă aproape în exclu­ tive comunale de pregă­
Lipseau zidari calificaţi şilor, se aşează nişte Personal am citit toa­ sivitate de problemele tirea şedinţelor, cum
şi cu experienţă în me­ rame din lemn, iar la Acum, cind sărbătorim lui. Vreau să fac acest lucru culcuşul stratului III, blocul IV, na octombrie s-a încărcat cu a- te articolele apărute sub agricole negiijlndu-le pe sini întocmite deciziile,
serie. Căldările noastre colţuri, colţarele tip Şir- ziua de 7 Noiembrie, această rubrică. Unele celelalte. De aceea am conţinutul şi calitatea
pentru rezolvarea acestei cov. gindurile mele şl-ale în* deoarece eu, împreună cu oame­ orizontul 548 al sectorului VIII ceastă maşină 427 m.o. steril, ob- din ele le-am studiat găsit necesar să formăm lor şi cum sini legale
probleme au durat cî- tregii' brigăzi, se în­ mai aprofundat. Printre o brigadă care să ana­ acestea dc viaţă,
ieva săplămini. Intr-o Am aplicai şi eu îm­ dreaptă cu recunoştinţă nii din brigada pe care o con­ investiţii. Pînă să fie adusă ma­ ţinîndu-se un randament de 1,65 acestea se numără arti­ lizeze munca sfaturilor
zi, comunistul Damian preună ou brigada pe către minunaţii oameni m.c. pe post. colele : „Consfătuirile populare şi să dea în­ Citind cu regularitate
Dlrtea, zidar ca şi noi, care o conduc, metoda sovietici, care ne ajută duc, lucrăm cu o maşină de în­ şina sovietică de încărcat, lucrul cu preşedinţii şi secre­ drumările necesare. 13 rubrica „Din expe­
ne-a sirius în jurul lui zidarului sovietic Orlov nu mimai cu maşini şi Dacă ar fi să vorbesc despre tarii sovietelor săteşti“, din cei mai buni acti­ rienţa sovietelor de de­
şi ne-a vorbit despre şi trebuie să spun că, agregate dintre cete mai cărcat sovietică de tip E.P.M.-l mergea foarte anevoios. Se lu­ „Comisiile permanente vişti ai sfatului raional putaţi" şi aplicînd în­
meioda zidarului sovie- chiar de ta începui, re­ moderne, ci ne pun la utilajele sovietice aduse Ia noi, ale sovietelor săteşti", au controlai 13 sfaturi văţămintele pe cure le
tiv Orlov% zultatele au întrecu! dispoziţie şi cele mai cu care obţinem o producţie ma­ cra manual, se încărca sterilul „Formele şi metodele de populare printre care tragem din ele noi vom
toate aşteptările. Ran­ înaintate metode, expe­ despre importanţa acestora In activitate ale sovielelor Vinţu de los, Mihalţ, reuşi să îmbunătăţim în
Metoda tui Orlov, damentul a crescut mult rienţa lor bogată în re şi totodată na scuteşte de e- cu lopata. Se înainta destul de raionale în domeniul in­ Teiuş, Bârăbanţ, Zlaina mod continuu activita­
constă in a organiza si nu s-a mai simţii construirea socialismu­ extracţia cărbunelui şi la lucră­ dustriei locale“, „Acti­ asupra felului cum se tea pe care o desfăşoa­
lui. fortul fizio. greu. La început, oamenii pri­ vul este sprijinul sovie­ ocupă de întocmirea şi ră şfaturile populare.
rile de înaintări, ar însemna să tului orăşenesc" şi mut. respectarea planurilor de
Eu lucrez de multă vreme în veau noua maşină ca pe un lu­ scriu prea multe pagini.
subteran. Am fost vagonetar, cru ciudat Nu le venea parcă să
miner, iar de vreo 6 ani sînt creadă că, lucrînd cu ea munca
se va uşura, că vor obţine ran­
şef de brigadă, Acum, lucrez îm­ damente nebănuite. Dar aceasta

preună cu brigada pe care ® a fost Ia început. Gînd au văzut

conduc în galeria direcţională, cum lucrează, producţia obţinu­

§g j Vy

1!%
PI w
l i V\ \1

Ajutorul acordat de Uniunea Sovietică în maşini şi agregate de tot felul este cunoscut şi în regiunea Hunedoara. Fotografiile noastre ilustrează pe ddeepplliinn aaccee:st lucru. 1. Caja de lucru a laminorului blutning din Hunedoara de fabricaţie sovietică; 2. Grupul de

generatoare de la termocentrala Paroşeni; 3. Maşina „Stolearoy" de la întreprinderea „Biţmpoloc" Deva ; 4. Foreza „Uraleţ“ folosită cu mult succes de minerii exploatării Teliuc.

V— ''VV *..s\ .-W'- c