Page 20 - 1958-11
P. 20
f Pag. 4 DRUMU B SOCIALISMULUI r4r 1208
în preajma celei de a 41-a aniversări Prăbuşirea unui avion
a Marii Revoiujii Socialiste din Octombrie american avînd Ja bord
Noi realizări moscovite o bombă atomică
MOSGOVA 5 (Agerpres). tă linie va fi prelungită in vi WASHINGTON 5 (Agerpres). La
4 noiembrie un bombardier american
TASS transmite : In preajma ce itor cu reacfie de lip „B-47“, care avea
la bord o bombă atomică, s-a pră
lei de-a 41-a aniversări a Revo Se apropie de sfirşit constru buşit în flăcări în statul Kansas. Bom
ba nu a explodat dar autorităţile ..din
luţiei din Octombrie locuitorii irea noului bulevard al Komso- Declaraţia lui A. Rapacki în problema creării motive de securitate“ au interzis ac
Moscovei vor primi noi case de inolului care va lega centrul o- cesul în această regiune.
locuit, întreprinderi şi o nouă raşului de marele cartier de lo unei zone denuclearizate în Europa centrală In comunicat se arată că este po
sibil ca acesl accident să aibă ca
linie de metrou. cuinţe din sud-vestul capitalei. urmare contaminarea radioactivă a
teritoriului respectiv. Pilotul avionului
Anul acesta „Glavnostroi“ In raionul Dzerjinski din Mos Premiera piesei „Ultima oră“ la Paris VARŞOVIA 5 (Agerpres). La In felul acesta ar putea fi stă a murit, iar ofiţerii care se aflau ps
cea mai mare întreprindere de cova s-a construit al doilea corp 4 noiembrie la Varşovia a avut vilită înarmarea atomică în ca bord s-au sal-vat cu paraşuta.
construcţie din Moscova a efec al celui mai mare combinat de PARIS 5. — Corespondentul rul „Le Monde“ că piesa „Ulti loc o conferinţă de presă la care drul zonei propuse.
tuat în opt luni un volum de prelucrare a cărnii din Europa Agerpres anunţă : La teatrul ma oră“ prezintă mult interes A. Rapacki, ministrul Afacerilor Arestarea colonelului
lucrări egal cu cel realizat in Secţiile lui vor produce zilnic pes Gramont de la Paris a avut loc şi constituie o bună satiră so Externe al R. P. Polone, a fă Realizarea celei de-a doua e- Aref
zece luni ale anului precedent. te 200 de tone de diferite sortimen premiera piesei „Ultima oră“ cială. cut o declaraţie în problema cre tape ar ii precedată de discuţii
La 3 noiembrie primii specta de dramaturgul romîn Mi hai I ării unei zone denuclearizate in cu privire la reducerea corespun BAGDAD 5 (Agerpres). — După
tori ai noului teatru din Krem te de mezeluri. In prezent func Sébastian, în regia Iui René Du- Ziarul „l'Humanité“ scoate în Europa centrală. zătoare a armamentelor ciasice.
lin au fost cei ce 1-a.u construit. ţionează primul corp al combi Această reducere ar avea loc cum a anunţat postul de radio Bagdad,
Deschiderea oficială a teatrului natului — frigoriferul şi secţia puy. evidenţă îndeosebi aspectele de După ce a subliniat că pro concomitent cu d»nucleari zare a
care are o capacitate de 1.200 de semifabricate. Premiera s-a bucurat de un satiră socială, subliniind că Mi punerea guvernului R. P. Polo totală a zonei şi ar fi însoţită colonelul Abdul Salam Aîohatnrried
locuri a fost fixată pentru 5 no haii Sébastian biciuieşte cu iro ne de a se crea în Europa cen de punerea în aplicare a măsu
iembrie. Lingă Moscova s-a construit mare succes şi aproape toate nie şi sarcasm pe reprezentanţii trală o zonă în care să nu fie rilor de control corespunzătoare Aref a fost arestat pentru conspiraţie
combinatul de mobilă nr. 1. ziarele pariziene consacră elo presei burgheze corupte şi vena stocate arme atomice şi cu hi
S-a construit o nouă linie fa care va produce atlta mobilă gioase cronici acestui spectacol. le, dezvăluind legăturile lor cu drogen a stirnit un viu interes O astfel de modificare a mo împotriva republicii. După revoluţia rlin
suprafaţă a metroului, de la gara cit produc in prezent toate fa oamenii de afaceri şi cu politi în întreaga lume şi, in special, dului de creare a zonei denucle
bricile Consiliului orăşenesc al Sub semnătura cronicarului in Europa, A. Rapacki a decla arizate in Europa centrală, a Irak, Aref a deţinut funcţia de vice
Kiev pină la staţia „Kufuzov“, economiei naţionale — 700.000 său dramatic Jean .laques Gau cienii. rat.: subliniat A. Rapacki, înlătură
de scaune, 100.000 de diferite thier, ziarul „Le Figaro“ publică „Liberation“ consacră piesei acele temeri şi rezerve prin care preşedinte al Consiliului de Miniştri,
la intersecţia şoselei Okrujnaia dulapuri, 50.000 de paturi de un articol în care subliniază că Siniem gata, in înţelegere cu anumite cercuri şi guverne ca.u-
lemn, 30.000 de bulete. piesa lui Mihaii Sébastian este lui Mihaii Sébastian o cronică tă să motiveze atitudinea lor de ministru de Interne şi de locţiilor
cu bulevardul Kutuzov. Aceas de o înaltă factură artistică. amplă în care aduce elogii ta aliaţii noştri, să facem un nou negativă faţă de propunerea Po
lentului lui Mihaii Sébastian loniei. al comandantului şef al forjelor arma
Robert Camp, membru al A- care a reuşit „să scrie piesa pe pas, maxim după părerea noas
care toţi ziariştii din lume ar li te irakiene. In luna septembrie el a
cademiei Franceze, scrie în zia vrut să o scrie“. tră, pentru a ţine seama de prin
Creşterea neîncetată a nivelului de trai fost eliberat din aceste funcţii şi nu
al poporului sovietic cipalele observaţii şi rezerve
mit ambasador în R. F. Germană. El
formulate în legătură cu propu
nerea noastră. a fost arestat la 4 noiembrie, cînd
( Siniem gata, a spus Rapacki, s-a întors la Bagdad fără autorizaţia
MOSCOVA 5 Corespondentul laţiei mărfurilor. guvernului. *
Agerpres transm ite: Creşterea Anul acesta volumul mărfu
neîncetată a puterii de cumpă rilor livrate prin comerţul so
rare şi a nivelului de trai al vietic va ajunge la 670 miliarde lenar© C.C. Parudului luncîf să examinăm . problema eşalo
poporului sovietic este convin ruble, adică faţă de anul trecut den Alba nía nării în două etape a planului
gător demonstrată de dezvolta se. va mări cu 52 — 54 miliar nostru. In prima etapă ar fi in
rea comerţului interior. In-anul de. terzisă producţia de arme ato
1957 prin reţeaua comerţului de mice pe teritoriul Poloniei, Ce
stat s-au vindut populaţiei măr Planul de şapte ani care va
ii supus celui de-al XXI-lea
furi în valoare de 617,3 miliar congres extraordinar al P.C.U.S. TIRANA 5 (Agerpres). — de asemenea problema partici hoslovaciei, R. D. Germane şi BONN. — Dii.pă cum anunţă agen Ia 3 noiembrie s-a semnat la Berlin
de rut}le, sau 2,3 ori mal mult prevede o dezvoltare puternică ATA transm ite: comunicatul a- pării Ia munca fizică a cadrelor R. F. Germane şi ar fi asumate ţiile de presă, Republica Federală un supliment la acordul comercicd din
decît în 1953. In nici o altă şi multilaterală a întregii eco supra sesiunii plenare a C.C. conducătoare şi a funcţionarilor obligaţii de a nu înzestra cu ar Germana a recunoscut Republica Gui 8 octombrie 1956. Totodată, acest a-
perioadă a existenţei statului nomii sovietice şi pe această a! Partidului Muncii din Alba din aparatul de partid, de siat ma atomică şi cu instalaţii co neea. cord a fost prelungit pină la 31 decem
sovietic nu a fost înregistrată o bază o creştere şi mai rapidă a brie 1959. Potrivit acordului realizat,
CAIRO. — Secretariatul permanent schimbul de mărfuri intre cele două
ţări va fi extins in anul 1959. R.D.G.
creştere atît de masivă a circu bunăstării poporului. nia. şi a organizaţiilor de masă. respunzătoare acele armate de al conferinţei de solidaritate a popoa va livra Indiei maşini unelte, maşini
poligrafice, produse ale mecanicii de
Nu-i departe ziua cînd primii Comitetul Central al Partidu După ce a discutat aceste pro pe teritoriul zonei care nu dis relor din Asia şi Africa a trimis te precizie şi ale opticii, ulitaf electric,
cosmonauţi vor decola de pe pămlnt lui Muncii din Albania s-a în bleme, sesiunea plenară a G.G. pun încă in prezent de ele. In legrame secretarului general al O.N.U., maşini textile. India va livra R. V.
trunit în sesiune plenară între 3 al P.M.A. a adoptat în unani acelaşi timp ar fi luate măsu Gag Hanimarskjoeld, primului minis Germane semifabricate şi produse ale
MOSCOVA 5 (Agerpres). bil să suporte condiţiile zboru şi 4 noiembrie 1958. Ei a ascul mitate măsurile corespunzătoare. rile corespunzătoare de control. tru al .Angliei, MacMillan, şi guverna industriei textile şi ale industriei de
Oamenii de ştiinţă sovietici au rilor cosmice, in special efectele tat raportul politic al Comitetu torului Adenului, William Luce, prin pielărie, cafea, conserve din fructe si
elaborat o serie de dispozitive măriilor acceleraţii şi starea pre lui Central al Partidului Muncii n »-: care condamnă folosirea forţei milita alte mărfuri.
re împotriva popoarelor din sudul A-
MANILLA. — Un avion cu reacfie
de protecţie care vor permite o- lungită de imponderabilitate di din Albania, prezentat de Enver Pop sgngoB* fi v e ş o ie robiei. c al forţelor militare filipineze s-a pră
mului să se adapteze condiţiilor namică. Hodja, prim-secretar al G.G. al buşit căzînd peste clădirea unui spi
atmosferei rarefiate cu conţinut P.M.A., asupra măsurilor ce tre U n iu n ii S o v ie t ic e DAMASC. — D upă. cum relatează tal dinlr-o suburbie a oraşului Mami
redus de oxigen. Printre aceste Concluziile trase, arată aca buie luate în vederea creşterii, Cuvînfarea rostifă de G. Marosan la mitingul ziarul „Al Djurnhur“, forţele de secu ta. Pilotul care a încercat să se salve
dispozitive ziarul „Sovietskaia demicianul sovietic, permit să într-un ritm rapid, a producţiei ritate din regiunea siriană a R.A.U. ze cu paraşuta, a murit inlrucit pa
Rossjă“ citează cabinele erme se afirme cu certitudine că nu în cinstea celei d e » 2-a aniversări a constituirii au arestat la 3 noiembrie 17 iurci raşuta nu s-adeschis.
mai este departe ziua cînd pri înarmaţi care se infiltraseră pe teri
CÂSABLANCÂ. — Im 3 noiembrie
tice, soafandrole, aparatajul res mii cosmonauţi vor decola de pe de carne şi lapte. guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar toriul sirian in districtul Efrin, Ungă 3.000 de docheri au declarat grevă la
Casabtanca, cerind îmbunătăţirea sa
pirator cu oxigen, costumele de părnint. Sesiunea plenară a examinat BUDAPESTA 5 . , - Cppespon: de două ori eliberarea. Poporul frontiera dintre Turcia şi R.A.U. Auto lariilor şi a condiţiilor de trai. In
rităţile siriene continuă cercetările in urma grevei activitatea din port «
compensare pentru altitudini şi ¦— dentul Agerpres transm ite: La ungar va fi veşnic. recunoscător legătură cu acest incident. fost fxiralizată. Autorităţile din Casa-
blanca au irimis puternice unităţi mi
altele. V izita delegaţiei R.P. P o lo n e 4 noiembrie în cinstea cielei de a Uniunii Sovietice în care vede BANGKOK. — Potrivit relatărilor a- litare şi poliţieneşti in raza portului,
După cum subliniază ziarul, gentiilor de presă, poliţia din Bangkok pentru a împiedica extinderea grevei.
doua aniversări a constituirii nu numai un exemplu pentru el a operat noi arestări. De la lovitura
in ultima vreme s-au îmbogăţii în U. R S. S. de. stat care a avut loc recent, autori DAMASC. — Ziarele „An Nasr" şi
considerabil informaţiile cu pri guvernului Revoluţionar Aăun- ci şi o forţă care-i reţine pe im tăţile {uilandeze au arestat /resic 100 „Al Djurnhur" au publicat o ştire In
de persoane, printre care conducători care se arată că efectivul trupelor a-
vire la acţiunea asupra organis LENINGRAD ,5 (Agerpres) muncii din Leningrad. citoreso Ţărănesc Ungar, a avui perialişti de la atentate împotri- de frunte ai opoziţiei, partizani ai pă gresoare americane care au debarcat
cii şi persoane care vizitaseră R. P- in Liban nu s-a ridicai la 15.000,
mului a unor acceleraţii deose TASS transm ite: La 4 noiem in timpul prinzului Aleksandr loc un miting al oamenilor va păcii. Chineză şi Uniunea Sovietică, precum după cum se anunţase, ci la circa
şi un număr de cetăţeni chinezi şi vi 45.000 de soldaţi. Ziarele arată că a-
bite ca valoare şi direcţie. Au brie Comitetul orăşenesc Lenin Zawadski şi. Nikita Hruşciov au muncii din cartierul muncitoresc Caracterizând succesele eco etnamezi cu reşedinţa în Taitanda. cest fapt dovedeşte că debarcarea for
fost realizate mijloace destul de grad al P.C.U.S. şi Comitetul rostit toasturi prieteneşti. Gsepel diri Budapesta, la care nomiei ungare. G. Marosan a DELH1. — [jiind cuvîntul in cadrul ţelor americane in Liban nu urmă
au participat peste 15.000 de declarat printre altele, că anul unui miting la Indora primul ministru
eficiente de protecţie, fotolii spe Executiv al Sovietului orăşe indian Nchru a cerut interzicerea ar rea numai înăbuşirea răscoalei popo
? persoane. acesta, nivelul venitului naţional melor atomice. Stocarea de arme şt
muniţii — a declarat el — iui este rului libanez, ci de asemenea ataca
ciale, costume contra suprasoli nesc Leningrad a oferit un prinz LENINGRAD 5 (Agerpres). Cu acest prilej a luat cuvîntul al ţării va fi de cel puţin 128,5 o soluţie pentru problemele interna-
citărilor etc. Toate aceste date in cinstea delegaţiei Republicii in seara zilei de 4 noiembrie tionale_ rea regiunii siriene a R.A,U. şi a Re
necesare creării de condiţii pen Populare Polone. delegaţia R. P. Polone in frun Gyorgy Marosan, membru al la sută, luînd ca bază indicele publicii Irak.
tru viaţa omului in cosmos au te cu Wladyslaw Goniulka a pă BERLIN. — Im Berlin a fost dat
fost culese ca rezultat al expe La prinz au participat mem răsit Leningradul plecind spre Biroului Politic al Comitetului !00 din anul 1956. publicităţii un comunicat in care se
rienţei efectuate cu ajutorul ce brii delegaţiei in frunte cu Wla- Moscova. arată că in urma tratativelor dintre
lui de-al doilea satelit sovietic dţjslaw Gornulka, Nikita Hruş- Central al Partidului AAuncito- Referindtt-se la apropiatele a- delegaţiile indiei şi R. D. Germane,
al pămîntului cu căţeluşa „Lai- ciou, Vasili Kozlov, vicepreşe împreună cu oaspeţii polonezi
ka“. Rezultatele experienţei, dinte al Prezidiului Sovietului ia Moscova au plecat N. S. resc Socialist Ungar, prim-se legeri, G. Marosan a subliniat
scrie în ziarul „Sovetskatia Avi Suprem al U.R.S.S., Nikolai Fi- Hruşciov, prim-secretar al C. C. cretar al Comitetului orăşenesc
aţia“ Vasiti Pariu, membru ac al P.C.U.S., preşedinte al Con Budapesta al partidului. Ci. Ma- . activitatea politică extrem de in-
tiv, al Academiei de ştiinţe me riubin, locţiitor al ministrului rosan a subliniat rolul partidu • tensă a oamenilor muncii. La
dicale a U.R.S.S., au arătat că siliului de Miniştri al U.R.S.S., cele 107.000 adunări consacrate
Afacerilor Externe al U.R.S.S. lui şi guvernului în zdrobirea desemnării de candidaţi pentru
şi celelalte persoane oficiale so contrarevoluţiei. In zdrobirea
şi alte persoane oficiale precum contrarevoluţiei, a declarat AAa- postul de deputaţi ai Adunării
rosan, un mare merii: îi revine de Stat şi ai consiliilor locale
de asemenea Uniunii Sovietice, au participat peste 3.000.000 a-
un animal superior este capa şi reprezentanţi ai. oamenilor vietice. care a -adus poporului ungar legători.
OOOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXJOCOOC iXXXXoOOOOOOOQOCOOCXXJOCXXXXkOOCXXXXXXXXXXXXXXSOOOCQOKJOCOOOOOOOOOOOOOOOC t o o o o o o o o a OOCXXXJOOCXXJCXJQQOQOOOCXXXXXXXXXXXXXXÎGOOOOOCOOOCXX
1 Poporul sovietic şi-a prop.us ca în nea Sovietică ne va depăşi cu siguran DOUĂ LUMI—BOUS BILANŢURI corespunzătoare a anului trecut, in can J. Adams, în cartea sa „Sistemele
următorii 15 ani nu numai să ajungă ţă în toate domeniile, iar cînd sînt dustria uşoară şi-a mărit producţia economice în întrecere“, apărută recenl
din urmă, dar să şi întreacă actualul optimist îmi dau seama că U.R.S.S. dreptatc tpre avlntui continuu al tor. de M. LINKUN tă 6—8 la sută, pe cînd în S.U.A., po cu 7 la sută, iar industria alimenta la New York, a declarai că realizarea
volum al producţiei principalelor feluri va avea nevoie de 10 ani pentru a ţelor de producţie ale ţării, spre ridi director adjunct al institutului de trivit calculelor economiştilor burghezi, ră cu 5 la sută. Volumul operaţiilor în Uniunea Sovietică a unui nivel de
de produse din S.U.A. Superioritatea realiza acest lucru“. carea bunăstării poporului. economie al Academiei de Ştiin el oscilează între 1,5—2 la sută pe an. comerciale cu amănuntul în cadrul co ti ai mai ridicat decîl în S.U.A. „va
sistemului socialist faţă de cel capita merţului de stat şi cooperatist, a cres însemna o primejdie pentru sistemul
list constă în faptul că sistemul socia in întreaga sa activitate în dome O uriaşa însemnătate pentru eco ţe a U.R.S.S. Agricultura U.R.S.S. reprezintă în cut în această perioadă cu peste 22 mi economic american, inlrucit americanii
list asigură nu numai un ritm înalt de niul conducerii construcţiei economice, nomia naţională a U.R.S.S. o are ho- momentul de faţă o mare producţie so liarde ruble. A crescut în mod deo ar putea dori să-şi înlocuiască siste
dezvoltare a industriei ci şi mersul ne Partidul Comunist al Uniunii Sovie tărîrea adoptată anul acesta de Ple cîteva ori mai ieftine decil cărbunele. cialistă, înzestrată cu mijloace tehni sebit cantitatea de produse din carne mul lor economic cu cel rus“.
întrerupt înainte, fără nici un fel de tice şi guvernul sovietic urmează in nara din mai a C.C. al P.C.U.S. cu U.R.S.S. dispune de uriaşe resurse de ce moderne. Se transpune cu succes şi lactate, ouă, zahăr, fructe, ţesături
crize şi declinuri. Astfel, în perioada inod neabătut nenumănlete indicaţii privire la accelerarea dezvoltării in gaze, prospectate şi de perspectivă: în viaţă vastul program, elaborat de şi tricotaje, mărfuri de uz casnic şi Cauzele acestor temeri sînt şi mai
1947 — 1957 ritnift anual mediu de ale lui V. I. Lenin cu privire la roiul dustriei chimice. De pe acum, Uniunea geologii sovietici descoperă în fiecare partidul comunist, de sporire a pro cultural, vîndute populaţiei. de înţeles dacă ne amintim că im
creştere a producţiei industriale a re conducător al industriei în dezvolta Sovietică ocupă locul al doilea din lună noi şi noi zăcăminte. ducţiei de cereale şi de produse ani perialismul reprezintă in S.U.A., Anglia
prezentat în U.R.S.S. 15,9%, pe cînd rea economiei naţionale şi la necesi lume după S.U.A. în ce priveşte pro maliere. In ce priveşte ritmul anual Se îndeplineşte cu succes programul
în S.U.A. numai 4,7%. Totodată, în IJ- tatea incontestabilă de a se asigura ducţia industriei chimice, iar în ce pri Ştiinţa şi tehnica sovietică deţin'pri mediu de creştere a producţiei glo elaborai de partidul comunist şi gu şi alte ţări capitaliste occidentale ta
niunea Sovietică creşterea producţiei in dezvoltarea cu precădere a industriei veşte ritmul de dezvoltare a industriei mul loc din lume în domenii deosebit bale, agricultura Uniunii Sovietice a vern de dezvoltare a construcţiilor de bloul sumbru al putrezirii şi dispariţiei
dustriale a urmat o linie ascendentă, grele. Datorită transpunerii în viaţă chimice depăşeşte o serie dc ţări ca de importante. Acest lucru este ilustrat depăşii S.U.A.: în perioada 1954— 1957 locuinţe. In primele opl luni ale a- treptate. Are loc descompunerea con
pe cînd în S.U.A. o linie frîntă şi în a acestor indicaţii, Uniunea Sovieti pitaliste dezvoltate din punct de vedere de construirea unor centrale alomo- această creştere a reprezentat In cestui an, numai pe baza investiţiilor tinuă a sistemului colonial, noi şi noi
salturi. Superioritalea U.R.S.S. a fosi că este în prezent un puternic stat industrial. îndeplinirea programului de electrice, construirea primului spărgă U.R.S.S. 7,1 ia sută pe cînd în Sta capitale de stat, în U.R.S.S. s-au con ţări se smulg de sub jugul colonia
nevoită s-o recunoască şi Comisia eco industrial cu o industrie foarte dez dezvoltare a acestei ramuri atît de im tor de gheaţă atomic din lume, con tele Unite — 1,1 la sută. In privinţa struit cu 23 la sută mai multe locuin lismului şi păşesc pe calea dezvoltă
nomică unificată a Congresului S.U.A. voltată, al cărei nivel tehnic a depă portante a industriei va juca un rol struirea rachetelor balistice interconti producţiei unor produse agricole, ţe decît în perioada corespunzătoare a rii politice independente. In ciuda sti
In raporlui publicat în 1957 sub litlul şit multe ţări din cele mai dezvoltale de cea mai mare importanţă în pro nentale, folosirea în cadrul curselor U.R.S.S. se apropie de nivelul S.U.A., anului trecut. mulării artificiale a economiei capita
„Dezvoltarea economică a Uniunii So din punct de vedere economic, in ce gresul tehnic continuu al tuturor ce aeriene pentru călători a avioanelor iar în privinţa unor importante pro liste in ţările occidentale, cu ajutorul
vietice în comparaţie cu Statele Uni- priveşte volumul producţiei industriale lorlalte ramuri ale economiei naţio „TU-104“ şi „TU-1.14“, lansarea în cos duse agricole, U.R.S.S. a şi depăşit Tabloul bunăstării crescînde a oa cursei nebuneşti a înarmărilor, aven
le“, comisia constată că industria so în ansamblu, Uniunea Sovietică a nale a ţării. Pentru producţia de măr mos a primilor sateliţi artificiali ai nivelul S.U.A. Astfel, în Uniunea So menilor sovietici n-ar fi complect, da turilor războinice şi isteriei aiomice, al
vietică „s-a dezvoltat într-un ritm mai depăşit toate ţările capitaliste din F.u- furi de larg consum se creează astfel pămîntului şi în special al celui de-al vietică se produce de peste două ori că nu s-ar menţiona că se transpune politicii „războiului rece" şi „echili-
rapid decît industria americană în sta ropa şi se apropie în ritm rapid de o nouă şi importantă sursă, deoarece treilea satelit sovietic cu o greuta mai mult grîu, aproximativ de trei ori h viaţă măsura preconizată de Con brisiicii în pragul războiului“, capita
diile analoage ale dezvoltării sale“ şi rezolvarea sarcinii — de a ajunge din pe baza dezvoltării producţiei de ma te de 1.327 kg. mai multă sfeclă de zahăr şi o can gresul al XX-iea ai P.C.U.S. cu pri lismul se afundă tot mai mult în pră
că în prezent superioritatea în ce pri urină şi de a întrece ţările capitaliste teriale sintetice va creşte considerabil titate considerabil mai mare de cartofi. vire la trecerea la ziua de muncă re pastia unei noi crize economice.
veşte ritmul „aparţine Uniunii Sovie înaintate în ce priveşte producţia pe producţia de ţesături de lină, mătase Se va realiza o nouă şi considerabilă dusă fără micşorarea salariului.
tice". cap de locuitor. In prezent, în U.R.S.S. şi bumbac, de tricotaje, imitaţii de blă creştere a productivităţii muncii — cri Pe baza industriei care se dezvoltă Remarcabilele succese cu care întim-
se produce aproximativ i/5 din volu nuri, încălţăminte şi alte mărfuri. teriul hotărîtor în întrecerea economică intr-un ritm vertiginos, a avîntului îmbunătăţirea continuă a condiţiilor pină poporul sovietic cea de-a 41-a a-
Profesorul Wisner de la institutul mul total al producţiei industriale din dintre socialism şi capitalism. Se ştie impetuos ai agriculturii socialiste, a de frai, materiale şi culturale ale oa niversare a Marelui Octombrie şi Con
tehnologic din Massachussetls, într-un întreaga lume faţă de aproximativ O mare însemnătate economică voi că în ce priveşte ritmul de creştere progresului ştiinţei şi tehnicii sovietice menilor sovietici stîrnesc mînie şi tea gresul al XXI-lea ai P.C.U.S., repre
referat prezentat la şedinţa comitetu 1/30 în 1928. avea măsurile elaborate şi în curs de a productivităţii muncii în industrie, înaintate, creşte necontenit bunăstarea mă în rîndurile duşmanilor întrecerii zintă o nouă şi grăitoare mărturie a
lui pentru dezvoltarea economică a realizare urmărind îmbunătăţirea ra Uniunea Sovietică depăşeşte S.U.A. materială a poporului. economice paşnice între cele două sis faptului că sistemul economic socia
S.U.A.,. a fost nevoit să recunoască Dezvoitind în mod creator planul le dicală a structurii balanţei de com Potrivit datelor Direcţiei centrale de teme — socialist şi capitalist. „Dacă list, creat de Revoluţia Socialistă din
ninist al construirii comunismului. Par bustibil a Uniunii Sovietice. Pină în statistică a U.R.S.S., ritmul anual Sporeşte necontenit producţia măr se va realiza ridicarea preconizată a Octombrie, posedă o mare forjă • Ha
că Uniunea Sovietică se dezvoltă in tidul Comunist al Uniunii Sovietice. prezent, locul proeminent în balanţa de mediu de creştere a productivităţii furilor de larg consum, se dezvoltă co nivelului de trai în lumea comunistă, lă, că el merge in mod neabătut ina
Comitetul său Cenlral leninist şi gu combustibil a ţării îl ocupă cărbunele. Or, scria ziarul englez „Times", acest lu bile.
tr-un ritm mult mai rapid decîl vernul sovietic au elaborat în ultima se ştie că gazele şi petrolul sînt de muticii în industria. U.R.S.S. reprezin- merţul sovietic. In primul semestru ai
perioadă şi înfăptuiesc o serie de mă cra va exercita o mare influenţă în
S.U.A. „Cînd sînt pesimist,., a -spus ei, suri de cea mai mare importanţă, în- acestui an, în comparaţie cu perioada
alte locuri... Aceasta este o perspecti
mă gindesc că peste cinci ani Uniu
vă îngrozitoare“. Iar profesorul ameri
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9, Telefon: ISBi 1891 75. laxa plătită in numerar conlunu apiubârii Direcţiunii Generale IM. I K. ui. 236.320 din 0 noiembrie 1‘JÎ'J. — I!paiul; liHrenrinderea Poliyralica j MAi" — Deva