Page 21 - 1958-11

nu
ô? ¦¦¦¦¦*4**t*‘*t***f*-**V<f4
Fruntaşi ;
ai Trustui
7 construcţii I
Petroşani i
4¦V
¦
O
¦
¦¦
¦
¦¦
¦
¦ Adunarea festivă din Capitală
¦¦
¦#
«*
¦ Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie.
¦ ducători ai organizaţiilor obşteşti şi ai institu­
FLORIN MANEA
maistru constructor Ia şan
tierui nr. 3 Petrila. Brigada *
pe care o conduce îşi depăşeş- J
te în medie norma lunara cu t
35—55 Ia sută.
"î '
: AR PAI) BB N O V SK I,
* şofer la coloana Vulcan, îşi $
* îndeplineşte cu conştiinciozi- *
* tate sarcinile. O nouă victorie a constructorilor de la I.C.S.H.
¦ Aprinderea focului la cel de-al treilea cuptor Martin
*
ai¦
¦ Ziua de 6 noiembrie a marcat nu mai este mult timp pînă cind xandru Cogan, director general
IOAN GYULAI
l tencuitor la şantierul I Petro- *
* şani. îşi depăşeşte în medie J
j norma lunară cu 50—60
• la sută.
Duminică la Orăştie
Duminică a avut loc tistice şi brigăzi de agi­
ta Orăştie cel de-al taţie din raion. Cei
Hl-lea festival al tine­ peste 1.000 de tineri
retului. participanţi au asistat
de asemenea la între­
La festivităţile ce au cerile de volei, fotbal şi
avut loc cu această o- atletism Intre diferite e-
cazie şi-au dat con­
cursul 20 de echipe ar­
INTELECTUALII DIN RAIONUL SEBEŞ
ooooooooooo<xx>ooooooooooooooooooooocooooooooo<; ooooooooooooooooooooo
îşi în d ep lin esc a n g a ja m e n te le lu a te Locul al doilea în întrecere
SEBEŞ (De la subredacţia
noastră voluntară). — Consfă­
tuirea din februarie a.c. ca şi
chemarea către toţi intelectualii
din regiunea Hunedoara au con­
stituit pentru intelectualii din
raionul Sebeş, un imbold în
munca cultural-educativă desfă­
şurată în sînul maselor de oa­
meni ai muncii din raion.
Pentru educarea patriotică a
oamenilor muncii s-a iniţiat un
ciclu de comunicări ştiinţifice
prin staţiile de radioficare pe
tema „Să ne cunoaştem oraşul
şi raionul“. Aceste comunicări
împletesc trecutul de luptă din
raion, pentru o viaţă mai bună,
cu realizările şi cuceririle obţi­
nute de oamenii muncii, sub
conducerea partidului, în anii
regimului democrat-popular.
Cadrele didactice din mediul
rural întocmesc monografii ale
comunelor şi satelor, pe baza
cărora la oraş se elaborează co­
municări ştiinţifice.
La staţia de radioficare din
Sebeş, sînt antrenaţi peste 100
intelectuali, care ţin comunicări
ştiinţifice, de educare patriotică,
se dau sfaturi agricole, medica­
le, pedagogice etc. S-au luat mă-
PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢJ-VAt
4
Trăiască
cea de-a 41*a aniversare
4
a Marii Revoluţii
Socialiste din Octombrie!
4
'i
Anul X Nr. 1209 Vineri 7 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani
B^wawi^wimfflHMfM'auMKrafiianeanaaiiuiirtg iuawtimtwiBMaBag»
CU PRILEJUL ZILEI DE 7 NOIEMBRIE Roadele colaborării frăţeşti
Joi seara a avut loc adunarea festivă or­ Coliu, Leonte Răutu, general colonel Leontin Roadele colaborării între ţara faţi. La Roznov se află în plină complex petrochimic format din
ganizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al Sălăjan, Ştefan Voitec, Ioan Gheorghe Maurer, noastră şi U.R.S.S. se văd cum
P.M.R. şi Comitetul executiv al Sfatului popu­ Janoş Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Alexandru nu se poate mai bine în progre­ construcţie un combinat de în­ Combinatul chimic din Borzeşti
lar al Capitalei, cu prilejul sărbătoririi zilei Bîrlădeanu, Gheorghe Stoica, Avram Bunaciu, sele mari obţinute de industria
de 7 Noiembrie, cea de a 41-a aniversare a membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului noastră chimică. grăşăminte chimice azotoase — care va produce sodă caus­
şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, con­ care va folosi ca materie pri­ tică electrolitică, clor, insecto-
In dezvoltarea acestei impor­ mă gazul metan. Folosirea în fungicide, mase plastice şi alte
Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romîne, ţiilor centrale, oameni de ştiinţă, artă şi cul­ tante ramuri a economiei naţio­ agricultură a producţiei acestui produse — precum şi Combina­
unde a avut Ioc adunarea festivă, era pavoazat tură, activişti de partid, de stat şi ai organiza­ nale poporul nostru primeşte din
sărbătoreşte în cinstea glorioasei aniversări. Pe ţiilor oamenilor muncii, generali şi ofiţeri supe­ Uniunea Sovietică un ajutor ne­ combinat, care se ridică la tul de cauciuc sintetic, cu o pro­
fundalul roşu al scenei era un mare portret al riori ai forţelor noastre armate, vechi militanţi precupeţit : documentaţia de 210.000 tone îngrăşăminte anual, ducţie finală de 50.000 tone pe
Iui Vladimir Mici Lenin, învăţătorul proletaria­ ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, frun­ înaltă tehnicitate pentru proce­
tului mondial, conducătorul slăvitului Partid Co­ taşi în muncă din întreprinderi şi instituţii. sele tehnologice ale ramurilor va aduce după sine un spor an. i
munist al Uniunii Sovietice, care acum 41 de noi create, proiecte, instalaţii,
ani a înscris în istoria lumii prima pagină a Au participat A. A. Epişev, ambasadorul Uni­ utilaje şi unităţi industriale com­ de recoltă de peste 20.000 va­ La Govora se ridică un alt
epocii noi socialiste. Pe faldurile steagurilor ro­ unii Sovietice la Bucureşti, genera! maior I. P. plexe, materii prime ; numeroşi goane de grîu şi de peste 40.000 pilon important al industriei
şii ce încadrau portretul erau scrise datele fes­ Juravlev, ataşat militar, naval şi al aerului al tehnicieni romîni se specializea­ de vagoane de porumb. Combi­ noastre chimice — uzina de pro­
tive „1917—1958“ şi urarea ce stă astăzi pe Uniunii Sovietice la Bucureşti şi şefi de misiuni ză în marile combinate şi uzine natul este construit cu utilaj so­ duse sodice. Această întreprin­
buzele tuturor celor ce muncesc din lume: „Tră­ diplomatice, acreditaţi în R. P. Romînă. chimice sovietice. vietic. dere, ale cărei proiecte şi utilaje
iască cea de-a 41-a aniversare a Marii Revo­ sînt puse Ia dispoziţie de URSS,
luţii Socialiste din Octombrie“. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. O mărturie grăitoare a spri­ Petrochimia, ramură nouă a este înzestrată cu tehnica cea
Romîne şi Uniunii Sovietice. jinului şi colaborării economice industriei noastre chimice, este
Participanţii la adunare au salutat cu multă frăţeşti dintre ţara noastră şi U-
căldură sosirea în sală a conducătorilor parti­ Adunarea a fost deschisă de tov. Dumitru în plin avînt ca urmare a spri­ mai avansată, procesul tehno­
dului şi statului nostru. Diaconescu, preşedintele Comitetului executiv al niun'ea Sovietică sînt puternicele jinului multilateral pc care-I logic fiind în întregime automa­
Sfatului popular al Capitalei. unităţi chimice pe care Ie con­ primim din partea Uniunii So­ tizat. Capacitatea anuală în pri­
La adunarea festivă au luat parte tovarăşii • struim în prezent. Cu ajutorul vietice. Pe Valea Trotuşului se ma etapă a acestor uzine este
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheor- Despre cea de a 41-a aniversare a Marii Re­ Uniunii Sovietice se ridică la găseşte în construcţie un mare de 150.000 tone.
ghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Ni- voluţii Socialiste din Octombrie a vorbit tova­ Năvodari o mare uzină de acid
colae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexan­ răşul Ion Gheorghe Maurer, membru al C.C. al sulfuric şi superfosfaţi cu o pro­ -MM
dru Moghioroş, Constantin Pîrvulescu, Dumitru P.M.R., preşedintele Prezidiului Marii Adunări ducţie anuală de 150.000 tone
Naţionale a R. P. Romîne. îngrăşăminte chimice. Zilele tre­
cute la această nouă unitate in­
\ m iE m iE dustrială a intrat în funcţiune li­
nia de acid sulfuric. Acum con­
structorii şi montorii romîni îm­
preună cu specialiştii sovietici
lucrează de zor pentru a pune
în funcţiune, pînă ia sîîrşitul a-
cestui an, şi linia de superfos-
&ZO:?3SOO(XX>OOOQOOOOCaQOOOCQQOOOaOC!OOCCQOCOOOaOOOtSOOOOQQC w x x m x îo o o o o o o so c LA PRAŞTIE
S-a deschis şcoala
de partid de 6 luni
un nou şi important succes ob­ va intra în funcţiune şi cupto­ al I.C.S.H., au felicitat munci­
ţinut de harnicii constructori de rul nr. 3. torii şi inginerii constructori pen­ Miercuri, 5 noiembrie a.c., a
avut loc în Orăştie festivitatea
Ia I.C.S.H .: aprinderea focului După aprinderea focului, to­ tru noua victorie obţinută în deschiderii cursurilor şcolii de
varăşii Octavian Palcău şi Ale­ cinstea zilei de 7 Noiembrie. partid cu durata de 6 luni.
pentru uscarea coşului de fum
La această festivitate au fost
al celui de-al 3-lea cuptor Mar­ Schimburi de onoare prezenţi un număr de 45 tova­
răşi care vor urma cursurile a-
tin de mare capacitate, de ja cestei şcoli.
noua oţelărie a G.S.H. ALBA IULIA (de ou rezultate frumoa­ zonă G.F.R. din Al­ In numele şi din însărcina­ Prim-topitorul .Ioan Tărnăuceanu lucrează'la fumatul '6' din cadrul Com­
se. Ui ziua aceea e- ba Iulia a fost orga­ rea Comitetului regional P.M.R.
Muncitorii şi inginerii con­ la subredacjia noas­ chipa condusă de nizat un schimb de Hunedoara, tov. secretar Samo- binatului siderurgic Hunedoara. Echipa condusă de el şi-a depăşit planii! pe
structori sînt emoţionaţi, dar tră voluntară). Ală­ Moldovan Simian ilă Momeu, arătînd condiţiile op­
bucuroşi în acelaşi timp. Aşteap­ turi de to(i oamenii şi-a depăşit planul onoare in cinstea zi­ time create in care elevii şcolii luna, octombrie cu 1 5 -la sută. ,. , t a
tă cu toţii clipa în care se va muncii din patria de producţie cu 52 la lei de 7 Noiembrie. îşi desfăşoară activitatea, a feli­
aprinde focul. Această clipă a noastră, muncitorii, ' sută iar cea condusă In ziua schimbului citat pe noii elevi urîndu-le suc­ • Clişeul nostru, îl înfăţişează cqbcrînd-de •pe >platformă. • ‘
sosit. La ora 16 şi 10 minute, tehnicienii şi ingi­ de Barba Ioan cu de onoare, munci­ cese în însuşirea cunoştinţelor
tov. Octavian Palcău, secretarul nerii de la întreprin­ 47 la sută. De ase­ torii ceferişti au re­ Producătorii contractează
Comitetului de partid al I.C.S.H., derea „Ardealul“, menea tovarăşi ca parat 13 vagoane ce li. se vor preda. însemnate cantiiăfi de lapte
din Alba Iulia, in- Dănilaş Mircea, Cor­ R.C¦marfă şi au de­ După festivitatea de deschide­
a aprins focul care anunţă că tîmpiriă ziua de 7 ne! Cindea, Traian finitivat reparaţia a
Noiembrie c u ' noi două vagoane de re a cursurilor, elevii şcolii au
succese in muncă. Banda, Salber Kurt cale ferată îngustă, audiat prima lecţie: „Partidul La centrul de preluare Pină la data de 28 oc­ Ioan • Muhteanu, care a
Astfel, la Atelierul depăşind norma cu Muncitoresc Romîn — partid a laptelui din comuna tombrie a.c. s-au predat contractat, şi a predat
chipe sportive. întrecerile central de reparaţii, şi alţii şi-au depăşit peste 40 la sută. marxist-leninist al clasei munci­ Roşia de Secaş se pre­ la centru peste 42.000 780 litri, Ilie Crisiea care
s-au ţinut pe stadionul s-a organizat in ziua S-a evidenţiat în toare din R.P.R.“ a cărei expu­ zintă iot mai mulţi ţă­ litri lapte de vacă, de- a predat 470 litri,
din oraş. de 31 octombrie 1958 planul în ziua res­ mod deosebit echipa nere a fost făcută de tov. Mir­ rani muncitori pentru a păşindu-se cu mult pla­ Gheorghe Damian care
tov. Drăgliici Artenie. cea Lăsconi, activist al Comite­ contracta cantităţi spori­ nul lunar. a predat 860 litri ş i ' al­
A urmat o retragere un schimb de onoa­ pectivă cu 50-90 la tului regional P.M.R. Hunedoa­ te de lapte. Odată înche­ ţii. • , • • •'
cu torţe şi un frumos re care s-a încheiat sută. TOMA PETRU iate,- contractele silit în­ Printre ţăranii mun­
carnaval care a ţinut ra. deplinite cu , stricteţe. citori fruntaşi la preda­ IULIAN IONAŞ
pînă noaptea tirziu. Si la atelierul de rea laptelui se numără .corespondent
..........
B ILA N Ţ R O B N IC
ZECE ANII DE ACTIVITATE
CALAN (de Ia subredacţia Călan a încheiat luna octombrie
noastră voluntară). Colectivul cu frumoase realizări în produc­ Teatrul de stat „Valea Jiului" din
de muncă de la uzina „Victoria“ ţie. In fruntea întrecerii s-a si­ Petroşani împlineşte 10 ani de activi­
tate. Sărbătorirea acestui eveniment
tuat sectorul semicocs care a în­ este un prilej de a face bilanţul mun­ datoriei şi în acelaşi timp setea de
cii duse de colectivul teatrului în mij­
registrat importante depăşiri. locul muncitorimii din Valea Jiului şi ION PETROV1CI cultură a oamenilor muncii din pa­
din regiunea Hunedoara.
director al Teatrului de stat tria noastră.
Teatrul din Petroşani are cinstea
Astfel, bateria nr. 1 a dat 317 de a fi una din primele instituţii de „Valea Jiului“ — Petroşani Aceste rezultate au fost posibile da­
tone semicocs peste plan, bate­ artă creată de regimul nostru de de­
mocraţie populară. înfiinţarea lui a a- torită sprijinului şi îndrumării date de
vut ca prim scop culturalizarea oa­
ria nr. 2 — 294 tone, iar bate­ menilor muncii din fosta „Vale a plîn- superstiţie şi misticism, de a ajuta la partid, unui repertoriu variat şi valo­
gerii" şi luminarea celor pe care bur­
ria nr. 3 — 63 tone semicocs. ghezia îi condamnase Ia un trai de crearea unui cetăţean de tip nou, a ros din punct de vedere al conţinu­
mizerie şi neştiinţă. Teatrului îi reve­
nea deci sarcina de a reeduca spiritul cetăţeanului conştient de rolul său. tului de idei, grijii faţă de calitalea
l-au ocupat colectivele furnale­ oamenilor întunecaţi de analfabetism,
Istoria teatrului dip Valea Jiului producţiei şi preocupării pentru ridi­
suri ca aceste materiale să fie lumii“, „Apariţia vieţii pe pă- lor nr. 1 şi 2 care au dat peste BIR Minerii din Teline este constituită pe bazele unor reali­ carea nivelului cultural, Ideologic şi
difuzate şi prin staţiile de ra- mînt“ etc. plan 248 tone fontă şi respectiv se bucură de con­ tăţi obiective şi pasul ei a împrumu­ profesional al colectivului.
dioîicare din Miercurea şi A- 210 tone fontă cenuşie de bună tat ritmul vieţii în continuă dezvolta­
poldu de Jos, de care sînt legate Pentru ridicarea nivelului po­ calitate. S-au evidenţiat în mod ,' -& diţii de muncă şi re din patria noastră. Această viaţă Prin bogatul repertoriu, teatrul din
mai multe comune şi sate radio- litic şi ideologic, intelectualii au deosebit prim-topitorii Ioan Şte- de viaţă din ce s-a oglindit în repertoriul din care Petroşani a urmărit promovarea crea­
ficate. fost încadraţi în diferite forme fănescu şi Ioan AAoraru. în ce mai bunc4 O- s-a căutat a se face un program de ţiei dramatice contemporane, prezen­
dală cu dezvolta­ muncă şi de luptă etico-ideoiogică a tarea problemelor actualităţii, probleme
Prin căminele culturale s-au ale învăţămîntului de partid. ÎOSIF CRAŞCA rea şi mecanizarea teatrului. care frămîntă pe oamenii muncii şi
transmis numeroase conferinţe exploatării minereu­ contribuie Ia formarea omului nou. In
în legătură cu metodele agro­ CH1RUTA F1LARET !H i lui de fier, din
tehnice avansate, cît şi confe­ iii fondul întreprinde­ La baza activităţii teatrului din Pe­ acelaşi timp, 'colectivul actoricesc din
rinţe pentru popularizarea ştiin­ ! iiiilliliililiil rii şi cu împrumut
ţei, făcîndu-se, în acelaşi timp, lili de ta stat, se con­ troşani a stat învăţălura partidului, ca Petroşani a pus accent pe cunoaşterea
informări asupra situaţiei inter­ struiesc zeci de noi
naţionale. ll»!ÍÜ Ü !« locuinţe muncito­ izvor de viaţă nouă şi sprijin în mun­ dramaturgiei sovietice — expresie a
reşti.
Sezonul de iarnă şi pregăti­ g IN CLIŞEU: Ci- ca de creaţie. Ca sarcină imediată pe artei reaiist-socialiste, reconsiderarea
rile pentru cel de-al V-lca con­ leva din noile lo­
curs pe ţară al echipelor artis­ cuinţe ale minerilor care a avut-o ta începutul activităţii moştenirii trecutului şi cultivarea ce­
tice de amatori sînt prilejuri de din Teline.
rodnică activitate pentru inte­ sale a fost aceea de a dezvolta inte­ lor mai nobile tradiţii ale creaţiei
lectualii raionului Sebeş.
resul oamenilor muncii pentru teatru, noastre clasice, valorificarea operelor
Odată cu această muncă, in­
telectualii din raionul Sebeş nu cultivarea gusiului lor artistic şi mo­ din tezaurul culturii universale şi pu­
neglijează nici propria lor edu­
caţie ştiinţifică şi politică. Sub bilizarea acestora în jurul spectacole­ nerea în scenă a celor mai reprezen­
îndrumarea comitetului orăşe­
nesc de partid, la casa raiona­ lor teatrale prezentate. ¦ tative opere din creaţia dramatică a ţă-
lă de cultură din Sebeş s-a des­
chis un ciclu de conferinţe ştiin­ ‘ rilor de democraţie populară şi a scrii­
ţifice Ia care participă intelec­ Prin „O scrisoare pierdută" de I. L.
tualii din oraş. Pînă în prezent
s-au ţinut următoarele conferin­ torilor progresişti ai occidentului.
ţe : „Unele probleme de fizică Caragiate, teatrul din Petroşani a des­
în fundamentarea ştiinţifică a
teoriei marxist-leniniste asupra chis seria spectacolelor, care, an de Lupta pentru calitate a constituit
an, stagiune după stagiune, au de­ un obiectiv permanent, existînd preo­
monstrat puterea de muncă şi însufle­ cuparea pentru tălmăcirea ideologică
ţită dăruire a colectivului pentru înde­ din ideile pieselor şi valorificarea in­
plinirea sarcinilor cu care a fost în­ terpretării pe baza metodelor de crea­
credinţat. ţie ale realismului socialist, cît şi
grija pentru montările cele mai cores-
Cu ocazia împlinirii a celor 10 ani punzKtoare.
de activitate, colectivul Teatrului de Actorul, mesagerul ideilor înnoitoa­
Stat din Petroşani se poate mîndri re ale vremii, făuritorul rezuHate-
cu cele 76 de premiere prezentate în lor obţinute, ca şi tehnicianul, tovarăşul
3.200 spectacole, vizionate de 969.250 şi colaboratorul lui permanent, au stat
spectatori. în atenţia teatrului, care a manifestat
Sînt cifre care dovedesc semnifica­
ţia dragostei pentru popor, înţelegerea (Continuare în pag. 3-a)