Page 22 - 1958-11

Pap:. 2
HOTĂRlRILE CONSFĂTUIRII DE LA CONSTANTA DEVIN FA P TE
Spre consolidarea
gospodăriei colective
Î nfiinţarea şi dezvoltarea u-
nor ramuri anexe, oare să
ne aducă însemnate venituri bă­
neşti, a constituit o preocupare
de bază a membrilor gospodă­
riei noastre colective după Con­
sfătuirea de la Constanţa. Stu­
diind documerftele acestei impor­
tante consfătuiri, am putut ve­
dea mai bine posibilităţile ce
le are gospodăria noastră pen­
tru a se dezvolta multilaterali şi
întări din punct de vedere eco­
nomic.
Am văzut, de plidă, că ar fi
rentabil să înfiinţăm şi noi o
fermă de vad, uima de porci, u-
na de păsări, să amenajăm o
grădină de legume şi zarzava­
turi şi să facem plantaţii de
pomi fructiferi. Cam la atit ne­
am gîndit atunci cînd am întoc­
mit planul de perspectivă, pe
baza indicaţiilor consfătuirii
de la Constanţa. Ce am rea­
lizat din acest plan? In primul
rînd a trebuit să începem cu
construcţiile necesare deoarece
fermele prevăzute nu le puteam
înfiinţa şi dezvolta în cîmp des­
chis. Am construit un grajd care
a fost terminat recent. Grajdul
l-am făcut după posibilităţile
noastre, dar e foarte bun. Putem
ţine în el mai mult de 50 cape­
te de vite, are o cameră pentru
muncitori, o miagazie pentru
păstrarea furajelor concentrate,
instalaţie electrică, platformă
pentru gunoi etc. In imediata
apropiere a grajdului am con­
struit, din cărămidă, două şo-
proane mari pentru păstrarea
furajelor fibroase, Pe care le-am'
acoperit cu ţiglă. Am mai con­
struit gropi-siloz din beton pe
care le-am şi umplut ou nutreţ
însilozat, Acum e în curs de
terminare o cocină pentru 50-60
porci şi urmează să construim
şi un coteţ pentru păsări. Pos­
tamentul din beton pe clare va
fi construit coteţul e făcut deja.
Am mai făcut şi alte construcţii'
pe oare le-am socotit necesare
(o pivniţă, pătule pentru po­
rumb, o magazie in capacitate
de peste 10 vagoane, iar în ime­
diata apropiere a grajdului am
construit o fîntină).
Avind toate aceste construi
ţii, nu ne mai împiedică nimic
să dezvoltăm fermele de anima­
le. Şi, în măsura posibilităţilor
pe care le-am avut în acest an,
le-am dezvoltat. Dacă înainte de
Se lărgesc unităţile socialiste din agricultură
In perioada de la 20 octombrie şi colă „Hória, Cloşca şi Crişân“, un nu­
pînă în prezent, sectorul socialist al măr de 60 de familii cu o suprafaţă
agriculturii din raionul Alba a cres­ de 51,19 hectare teren, în satul- Bu-
cut prin încadrarea unui mare număr
de familii şi a unei însemnate su­
prafeţe de teren în unităţile agricole
socialiste existente. Astfel, în acest in­ Galtiu, din aceeaşi comună, 16 familii
terval de timp, numai în oraşul Alba
Iulia au intrat în întovărăşirea agri-
mportantele hotărîrl ale
Consfătuirii de la Constan­
ta sint o călăuză sigură in dez­
voltarea şi continua întărire e-
conomico-orgcmizatoricâ a gos­
podăriilor agricole colective. Şi
roadele aplicării acestor hotă-
riri se văd tot mai mult. De pil­
dă, gospodăria agricolă colecti­
vă din Simeria Veche se nu­
mără astăzi printre gospodăriile
colective a căror fond de bază
trece de un milion lei.
Care este izvorul acestui suc­
ces al gospodăriei colective din
Simeria Veche? Cum de a fost
posibil ca aici să se mărească
numai în decurs de cîteva luni
cu peste 400.000 lei averea obş­
tească a gospodăriei colective ?
In primul rînd munca politică
dusă cu perseverenţă de comu­
niştii din gospodăria colectivă
a făcut posibil ca toii ţăranii
muncitori din Simeria Veche să
se înscrie în gospodăria colec­
tivă.
Consfătuirea de la Constanţa
a fost un punct de cotitură in
activitatea colectiviştilor de la
Simeria-Veche. Ei şi-au dat sea­
ma că dezvoltînd tot mai mult
fondul de bază al gospodăriei,
vor putea mări substanţial în­
săşi, veniturile ' lor. Dacă in
1957 valoarea zilei-muncă in
gospodărie se ridica numai la
52 lei, în anul acesta valoarea
zilei-muncă este de 72 lei. Di­
ferenţa provine din mărirea nu-
Consfătuirea de la Constanţa nu
aveam nici o vită, în prezent
avem 16 capete din care 8 sînt
vaci cu lapte. Ne declarăm
foarte mulţumiţi cu ferma de
vaci. Deşi o avem numai de
prin luna mai, totuşi ea ne-a a-
dus un venit de peste 20.000
lei şi aceasta doar din valorifi­
carea laptelui. Dacă am socoti şi
valoarea celor 8 viţei, am putea
spune că vacile au adus un ve­
nit mai mare decît valoarea ba­
nilor cu oare le-am cumpărat,
adică şi-au plătit capul în nu­
mai cîteva luni.
In planul întocmit după Con­
sfătuirea de la Constanţa, am
mai prevăzut să înfiinţăm o
fermă cu 14 porci şi una de pă­
sări. Ferma de porci am înfiin­
ţat-o. Avem 13 capete din care
5 sînt sorofiţe pentru prăsită.
Pînă la sfîrşitul anului vom în­
fiinţa şi cea de păsări, iar nu­
mărul porcilor prevăzuţi credem
că va fi depăşit.
Planul nostru mai prevede
înfiinţarea în acest an a unei
grădini de legume şi zarzavat.
Am infiinţat-o pe o suprafaţă
de 0,85 ha. De pe această su­
prafaţă mică am vindut legu­
me, pînă acum, în valoare de
26.000 lei. Concluzia trasă din
această experienţă este că g ră­
dina de legume şi zarzavaturi
este.foarte rentabilă în condi­
ţiile gospodăriei noastre şi ur­
mează ca la anul să o dezvol­
tăm simţitor.
Consfătuirea de la Constanţa
ne-a recomandat ca în afară de
bani, să repartizăm pentru mă­
rirea fondului de bază şi canti­
tăţi de produse corespunzătoare
cu posibilităţile ce le avem.
Urmînd această indicaţie, noi
am repartizat pentru fondul de
bază, după recoltările din acest
an, 1.400 kg. grîu şi 1.200 kg.
porumb, aceasta în afară de pro­
centul din veniturile băneşti sta­
bilit de statut.
Considerăm că realizările ob­
ţinute după Consfătuirea de la
Constanţa sînt modeste. Ele con­
stituie totuşi un pas însemlnat
pe calea dezvoltării multilatera­
le a gospodăriei noastre colec­
tive. Şi acest pas ne încurajea­
ză să facem alţii mai mari şi
mad repezi.
DIMITR1U MIHAIL'
preşedintele G.A.C. „6 Martie"
Turdaş
cerdea 50 de familii cu 20 hectare te­
ren, în comuna Sîntimbru 21 de fami­
lii cu 40,92 hectare teren, în satul
cu 37,38 hectare teren etc.
în numai cîfeva luni
Peste 400,000 lei
la fondul de bază
tnărului de oi cu 150 capete in
acest an, iar prin buna lor în­
grijire colectiviştii au reuşit să
ridice producţia de lină pe cap
de oaie cu 300 grame. Tot ca
urmare a hotărîrilor Consfătui­
rii de la Constanţa, odată cu
reducerea numărului de cabali­
ne neproductive, colectiviştii din
Simeria Veche au înţeles că au
datoria să mărească numărul
vacilor cu lapte. Astfel, de la
7 cîte aveau in martie, înainte
de consfătuire, numărul lor a
crescut la 20 în prezent. Lap­
tele livrat statului, de atunci şi
pînă acum, se ridică la cantitatea
de 18.000 litri, lată aşadar, încă
o sursă sigură de venituri pe
care colectiviştii din Simeria
Veche şi-au creat-o. Dar ei nu
s-au oprit aici. Au prevăzut în
planul de măsuri privind dez­
voltarea gospodăriei şi înfiin­
ţarea unei ferme de porci,
plantarea de livezi cu pomi fruc­
tiferi, mărirea suprafeţelor cul­
tivate cu legume, mărirea can­
tităţilor de carne şi cereale con­
tractate cu statul efc,
nmmub sogialismul.pi Nr. 1209
Consfătuirea ţăranilor şi lucrătorilor din îndrumaţi de către organizaţiile de partid, dau, S© dezvoltă pomicultura
, sectorul socialist al agriculturii, ţinută în pri­
măvara acestui an la Constanţa, a trasat sar­ zi de zi, viaţă acestor sarcini.
cini măreţe privind dezvoltarea rapidă a agri­
culturii noastre pe calea socialismului. In pagina de faţă redăm cîteva aspecte din regiunii noastre
Oamenii muncii din regiunea Hunedoara, lupta oamenilor muncii din satele regiunii pen­
tru transformarea în fapte a hotărîrilor de Ia ’ I n expunerea iov. Ghm Gheorghiu- unor specii valoroase ca mărul, părul,
Dej, făcută la Consfătuirea de la gutuiul, caisul, cireşul ele. Avem livezi
Constanţa. I Constanţa, se arată printre altele: ca cele ale gospodăriilor coleclive din
„Pînă în 1970 va trebui ca numărul Mărtineşli şi Jeledinţi, raionul Orăş­
xrvf tie, care numără mii de pruni şi nici
A 1de pomi să ajungă la 140.000.000 bu­ măcar un măr sau păr. Or, în docu­
mentele Consfătuirii de la Constanţa se
PAŞI Î N S E M NŢA căţi, din care 80.000.000 plantaţi în arată că pînă în anul 1970 producţia de
livezi masive şi care să asigure o mere din livezile noastre să atingă
pe (alea agrlCHiliriS socialiste producţie anuală de 1.800.000 tone proporţia de circa 28 la sulă faţă de
fructe, ceea ce va însemna p cantitate 15 la sulă cît e în prezent, iar cea
G ospodăriile agricole colec­ s-au organizat vizite ale ţăra­ Numărul gospodăriilor colec­ de 75 kg. de fructe de fiecare' locuitor, de pruni să fie redusă la 38 la sută
tive şi întovărăşirile din nilor muncitori individuali în tive a crescut şi el cu încă 4 în faţă de 36 kg. cît avem astăzi". ţaţă de 65 la sută cît e în prezent.
regiunea Hunedoara realizează gospodăriile colective şi la co­ această perioadă, iar peste cîte­ Pentru a se asigura această compo­
va zile va fi inaugurată încă La realizarea acestui măreţ obiecţie ziţie, staţiunea a redus procentul de
an de an producţii ce întrec cu lectivişti acasă. una la Batiz, raionul Hune­ este chemată să aducă o însemnată pruni din pepinierele sale sub 50 la
doara. In vechile gospodării co­ contribuţie şi regiunea noastră, care, sulă, mărind în acelaşi timp procen­
mult pe cele ale ţăranilor mun­ Rezultatele acestei munci po­ lective s-au înscris numeroase, după cum se şlie, are posibilităţi mari tul de meri, peri, gutui, caişi, cireşi
familii cu mari suprafeţe de pentru dezvoltarea pomicultura. De etc. Trebuie arătat însă, că nu este,
citori cu gospodării individua­ litice concrete se văd. Dacă teren şi cu un însemnat număr fapt, in expunerea tov. Gh. Gheorghiu- asigurată totuşi o compoziţie destul de,
de animale, maşini şi diferite u-, Dej, sint citate, printre altele şi bazi­ fustă a speciilor din pepinierele sta­
le. Producţia medie de grîu înainte de Consfătuirea de Ia nelte agricole. Numai în gos­ nele pomicole Geoagiu şi Haţeg din ţiunii. 7 a trebui ca procentul mărului,
podăria colectivă din Sîntan- regiunea noastră in care trebuie să se părului şi a altor specii valoroasă,
realizată în anul acesta de gos­ Constanţa ritmul lunar de coo­ drei, raionul Hunedoara, au in­ acorde o atenţie deosebită culturii po­ să crească şi mai mult în anii ce ur­
trat în ultimele săptămîni zeci milor roditori şi mai ales a mărului. mează, în demna prunului.
podăriile colective din regiune perativizare era în regiune de de familii de ţărani muncitori
cu peste 500 ha. teren. Să vedem ce s-a realizat pînă acum Pentru a ajuta unităţile socialiste şi
este cu 450 kg. la ha. mai mare 908 ha., apoi după Consfătuirea in această privinţă la noi In regiune. sectorul individual să refacă livezile
Realizări de seamă în muu Trebuie să arălăm că in ce priveşte existente şi să sporească producţia de
decît producţia medie realiza­ de Ia Constanţa el a crescut la ca de transformare socialistă1 dezvoltarea pomicultura şi viticulturii fructe, staţiunea experimentală a orga­
a agriculturii se înregistrează din regiune, un rol holftrîtor îl are nizat peste 20 loturi demonstrative în
tă în sectorul individual. înto­ peste 4.800 ha. lunar. Numai în toate raioanele regiunii. In crearea Staţiunii experimentale pomicole G.A.S. Apold, gospodăriile colective
raionul Alba s-au cooperativi- din Geoagiu. Aceasta desfăşoară o inten­ din Simeria-Veche, Gîrbova, Mării-
vărăşirile agricole realizează în cursul lunii octombrie a. c. zat numai în cursul lunii oc­ să activitate în ce priveşte refacerea neşti şi altele. Toi în acest scop au
tombrie a.c., peste 3.300 ha , livezilor noastre, sporirea producţiei de fost organizate consfătuiri şi s-aa ti.
şi ele producţii mari. Întovără­ au fost cooperativizate 18.039 în raionul Sebeş aproape 5.0001 fructe şi crearea de noi livezi organi­ părit şi difuzat broşuri şi foi votante prin
ha., în raionul Brad 3.920 h a .,, zate după ultimul cuvînt al ştiinţei a- care au fost popularizate metodele a .
şirea agricolă din Răhău, ra­ ha. teren. In ultimul timp sate iar în raionul Orăştie 2.660 ha. grotehnice. grotehnice indicate a se aplica în Ui
In numai cele cîteva luni care vezile de pomi.
ionul Sebeş, a realizat 2.000 întregi au început să intre, pe au trecut de la Consfătuirea de Este bine cunoscut faptul că facto­
Ia Constanţa au fost cooperati­ rul holărîlor de care depinde dezvol­ Activitatea staţiunii experimentale
kg. grîu la ha. faţă de 1.200 kg. baza liberului consimţămînt, în vizate în regiunea noastră pes­ tarea pomicufturii îl constituie asigura­ îndreptată înspre dezvoltarea pomicut-
te 50.000 ha., ceea ce înseam­ rea materialului pomicol sădilor. Cu tiuii în regiunea noastră nu se limi*
la ha. cît au realizat în medie întovărăşiri sau gospodării co­ nă mai mult decît s-a coope- scopul de a asigura o producţie de tează numai la cele arătate. Ea a în­
rativizat într-o perioadă de 5 pomi fructiferi, care să satisfacă şi fiinţat o staţie de avertizare în vede­
individualii. Întovărăşirea din lective. ani. chiar să întreacă nevoile regiunii, Sta­ rea prevenirii şi combaterii rapănului
ţiunea experimentală din Geoagiu, în­ mărului, a gărgăriţei bobocilor de măr,
Toteşti, raionul Haţeg, a reali­ In satul Sîrbi din raionul Progresele ce le obţinem în drumată de către comitetul regional a viespei negre a prunului, a pă­
munca de transformare socia­ de pariid şi creîndu-i-se condiţii mate­ duchelui din San Jose — prin­
zat de asemenea o producţie de Ilia s-a ţinut o conferinţă la listă a agriculturii arată că ne' riale de către sfatul popular regional, cipalul duşman al livezilor din re­
apropiem cu paşi repezi de în- giune. In laboratorul de biologie se
grîu cu 500 kg. la ha. mai ma­ căminul cultural pe tema : „De deplinirea sarcinii trasate de a mărit capacitatea pepinierelor pomi. studiază crearea de noi soiuri de pomi
conferinta regională de partid, cole din regiune. Astfel, în toamna a- adaptate condiţiilor specifice regiunii
re decît a individualilor, iar în- ce este necesară transformarea ac(;ea de g cooperativiza pînă ceasta şi in primăvara viitoare staţiu­ noastre, iar în cel de agrotehnică se
nea va pune la dispoziţia sectorului fac cercetări pentru găsirea unui com­
tovărăşiţii din Mesentea, raio­ socialistă a agriculturii ?“ Du­ ţa sfîi-sjtul anului în curs peste plex de măsuri agrotehnice care să
30 la sută din întreaga supra- productiv peste 180.000 puieţi pentru fie cele mai indicate solului din re­
nul Alba, au realizat cu 400 kg. pă conferinţă, colectivele de a- ffaafţ»ă nagcrrriîcronllăă aa tr-epgcrinuinrmii. PPîînnîăî ţ plantai. Numărul acesta va spori în giune. Se fac de asemenea cercetări
în prezent s-a cooperativizări fiecare an, ajungînd ca în cel m u lt.2-3 în domeniul combaterii eroziunilor şi
grîu la ha. mai mult decît in­ gitatori au început să stea de 26,2 la sută din această supra-ţ ani necesităţile, regiunii!* să fie satis­ chiar în primăvara viitoare staţiunea
faţă, pe cîtă vreme înaintea* făcute. va planta un teren erodat în terase
dividualii. Producţii sporite au vorbă cu fiecare ţăran muncitor Consfătuirii de la Constanţa nul şi potcoavă, care va constitui ca mo­
era cooperativizat decît 10,19* In centrul atenţiei staţiunii se află del atîl pentru unităţile socialiste, cit
obţinut şi întovărăşiţii din Gal- în parte, arătîndu-i realizările Ia sută. şi realizarea unei alte sarcini impor­ şi pentru sectorul individual.
tante trasate de Consfătuirea de la
da de Jos, raionul Alba, Băcă- întovărăşirilor şi a gospodării­ Avîntul pe care-1 cunoaşte' Constanţa. Este vorba de asigurarea
cooperativizarea agriculturii în1 unei compoziţii juste a speciilor de
inţi, Sibişel, Turdaş, raionul O- lor colective din jur. Ca urma­ regiunea noastră este dovada* pomi. In livezile din regiunea noastră
cea mai grăitoare a creşterii! procentul de pruni este mare în dauna
răştie, Berthelot, raionul Haţeg, re, în numai 5 zile şi-au făcut conştiinţei politice a maselor de*
ţărani muncitori, este o dova-l
Dobra, raionul Ilia, etc. cereri de înscriere în întovă­ dă de netăgăduit a încrederii*
După Consfătuirea de la Con­ răşire 190 familii cu o supra­
stanţa, organizaţiile de partid faţă de peste 500 ha. teren. A-
din regiune au început să popu­ semenea exemple pot fi date
larizeze în mod sistematic rea- şi din satele Valea Lungă, Vis-
lizările gospodăriilor colective ca, Vorţa, Dumeşti, Băgara,
şi ale întovărăşirilor în toate Burjuc, Cărmăzineşti şi altele,
satele. Pe lingă munca politică care au fost cooperativizate in
de la om Ia om desfăşurată de întregime sau aproape în între-
agitatori, în rîndui cărora au gime. In prezent în raionul Ilia
fost antrenaţi şi cei mai buni există peste 40 de s’afe Complect
colectivişti şi întovărăşiţi, s-au cooperativizate, pe"cîtă-ivreme
confecţionat panouri şi grafice înaintea Constă inii ii de la Con*
comparative, fotomontaje etc.; stanţa erau doar 3—4.
Planul anual pe tractor a fost realizat
Folosirea la maximum a capacităţii în fapte a acestei sarcini şi a altora
tractoarelor şi maşinilor agricole este ce ie stau în faţă.
o sarcină principală pusă de Consfă­
tuirea de !a Constanţa în faţa meca­ Esfe caracteristic, în această pri­
vinţă, exemplu! tractoristului Cornel
neţărmurite pe care ţărănimea; nizatorilor. Majoritatea tinerilor trac­ Doica din Brigada lil-a a S.M.T. O-
muncitoare o are în politica, torişti din S.M.T.-urile regiunii noas­ răştie. Organizîndu-şi bine munca şi
partidului şi guvernului nostru. tre participă cu întreg elanul ce-i ca­ folosind întreaga capacitate de lucru
racterizează la lupta pentru traducerea a tractorului şi maşinilor cu care, lu­
crează, el a reuşit să-şi realizeze plănui
‘anual pe tractor încă ia data de 9
G. A. S,o K-SO Orăştie— octombrie. De fapt întreaga brigadă
a II l-a este în curs de a-şi realiza
O O O O CO O O O O O O O O O c I ?OOOOOOÓOOOOOOOOOC planul anual.
In clişeu : Unul din zecile de camioane cumpărate de gos­ Astfel de exemple se găsesc şi în
podăriile colective. ** 0 MUltlfB rentabilă S.M.T. Alba şi Miercurea. Ele ne do­
vedesc că toate brigăzile de tractoare
pot să execute un volum mai mare de
lucrări cu aceleaşi maşini ş*i tractoare
R ăspunzîn’d la chemările tate. Planul de livrări tată de şi în aceiaşi timp, dacă ştiu să-şi or­
Consfătuirii de la Constan­ ganizeze bine munca şi dacă capa­
canice. Astfel, gospodăria are ţa, colectivul de conducere şi efective a fost şi el realizat, pî­ citatea acestora este folosită la maxi­
ca proprietate un tractor, clouă muncitorii din gospodăria de mum.
camioane, un motor electric, o stat Orăştie s-au angajat în nă acum, în proporţie de 105 la
moară şi altele. Folosirea lor a primăvara trecută să depăşeas­ —«fxi»—
dus la reducerea numărului de că planul în sectorul zootehnic sută.
braţe de muncă necesare la di­ la toţi indicii şi să mărească Mari supralefe
ferite lucrări. rentabilitatea gospodăriei. In a- Datorită livrărilor de calitate de ieren
cest scop ei au chemat la în­
trecere socialistă toate gospodă­ şi a reducerii simţitoare a chel­ redafe agriculturii
riile de stat din regiune. Anga­
jamentele lor nu au rămas nu­ tuielilor de producţie, gospodă­ M embrii gospodăriei colective din
mai vorbe. Ele s-au transformat Jeledinţi, raionul Orăştie, au făcut
în fapte. Iată cîteva din acestea. ria a reuşit să realizeze mari canale de scurgere, redînd astfel agri­
culturii o suprafaţă de 70 ha. teren.
Demn de remarcat este că în Pianul anual de fătări a fost beneficii. Pînă la 1 octombrie Colectiviştii din Rapoltu Atare au e-
anul acesta, braţele de muncă realizat în proporţie de sută ia fectuat şi ei desecări pe o suprafaţă
ale gospodăriei colective au fost sută, încă de la data de 30 oc­ avea un beneficiu de peste de 30 ha. teren, iar ţăranii muncitori
mai raţional folosite. tombrie. De ia această dată cres­ din satul Ocolişu Mic au redat ag*i-
cătoria dă purcei peste plan. 2.200.000 lei. Prin urmare, gos­ culturii peste 50 ha.
Pînă la sfîrşitul anului vor fi
Gare sînt rezultatele ? Pînă daţi peste plan un număr de podăria de stat din Orăştie, este Rezultate frumoase s-au obţinut în
la Consfătuirea de la Constan­ aproximativ 2.000 purcei. această acţiune şi în raionul Alba. In
ţa, gospodăria avea doar 10 o unitate rentabilă. acest arion au fost smulse apelor pro­
scroafe de prăsită. Acum, are 20 Rezultate bune s-au înregis­ venite din inundaţii peste 60 ha. teren
scroafe de prăsită. De asemenea, Odată cu întărirea economi- trat şi în ce priveşte media la Faptul că gospodăria este situate între Alba şi Oarda de Jos.
este in plină construcţie o ma­ co-organizatoricâ a gospodăriei, fătări. De la fiecare scroafă Toate lucrările au fost făcute prin mun­
ternitate pentru 24 scroafe de veniturile în bani şi natură ale s-a obţinut, de pildă, cîte 10 rentabilă, are urmări directe a- că voluntară. Intre Alba Iulia şi tghiu-
prăsită. colectiviştilor au crescut. In a- purcei în medie la fiecare fă- Şard au fost făcute îmbunătăţiri fun­
cest an colectiviştii au primit tare. supra sporirii veniturilor mun­ ciare pe o suprafaţă de 217 ha. Lu­
Tot în anul acesta colectiviş­ numai avans in bani cîte 15 lei crări de desecare au fost efectuate
tii de la Simeria-Veche au plan­ la zi-muncă. Dacă în 1957 mem­ Muncitorii de la secţia îngrâ- citorilor de aici. Cîştigul mediu şi în comunele Hăpria, Drîmbar, Bă-
tat 2,5 ha. livadă, au amenajat brii gospodăriei au primit 3 kg. şătorie au şi ei realizări cu care răbanţ, Sîntimbru, Teiuş, Cricău şi
un grajd pentru 20 capete bo­ grîu pentru o zi-muncă, anul gospodăria se mîndreşte pe drept lunar al unui muncitor a fost altele. Suprafaţa totală redată agricul­
vine, iar sectorul legumicol l-au acesta ei au primit 5 kg. de cuvînt. S-a obţinut, de exemplu, turii în raionul Alba, prin diferite lu­
extins pe o suprafaţă de 4 ha. grîu. Pe baza planului de pro­ un spor mediu zilnic de 490 în acest an de peste 1.000 lei. crări de desecare, se ridică la peste
teren. Cîteva cifre ilustrează şi ducţie s-a prevăzut ca fiecare grame pe cap de porc, în fie­ 1.000 ha.
rezultatele obţinute de ei in a- membru al gospodăriei să pri­ care din cele 10 luni trecute din In afară de salarii, muncitorii
ceste sectoare. De pildă, numai mească pentru fiecare zi-muncă acest an. Important este de ară­ Lucrările de desecare şi drenare nu
de pe cele 4 ha. de grădină au cîte 4 kg. cartofi. Dar buna în­ tat şi faptul că a scăzut simţi­ mai primesc şi însemnate pre­ se opresc la atît. Altele vor mai fi
realizat un venit de 86.000 lei. grijire şi la timp a terenurilor tor, faţă de prevederile planu­ făcute pe Valea Secaşului, a Craivei,
Buna îngrijire a culturilor a dus cultivate cu cartofi a dus la spo­ lui, consumul de unităţi nutriti­ mii. Numai unui număr de 22 pe Valea Ampoiului ca şi pe Valea
la mărirea producţiei de legu­ rirea recoltei în anul acesta, ve cheltuite pentru producerea Sebeşului şi a Mureşului.
me la ha. Numai de pe cei 70 astfel că membrii gospodăriei au muncitori de la secţia materni­
ari cu roşii au recoltat o canti­ unui kilogram de spor în grey-
tate li s-au distribuit premii în
tate de peste 18.000 kg. de roşii.
valoare de 72.000 lei într-o pe­
Creşterea veniturilor a permis
rioadă de 9 luni din acest an.
gospodăriei să-şi cumpere dife­
Muncitorilor de la G.A.S. O-
rite maşini de care are nevoie.
răştie li s-au creat totodată şi
Diferite munci sint executate a-
condiţii de muncă şi de viaţă
cum cu ajutorul mijloacelor, me­
optime. Ei locuiesc în aparta­
mente confortabile, cu instalaţii
de apă, cu baie, cu lumină elec­
primit numai ca avans o can­ trică etc. Acestei griji pe care
titate de 6 kg. cartofi pentru o partidul şi guvernul o are faţă
de îmbunătăţirea condiţiilor lor
zi-muncă. Din situaţiile care vor­ de muncă şi de viaţă, muncito­
besc despre împărţirea venitu­ rii de la G.A.S. Orăştie, răs
rilor la colectiviştii din Simeria- pund prin sporirea eforturilor,
Veche se poate vedea o creştere prin îmbunătăţirea metodelor de
muncă cu scopul de a realiza şi
substanţială faţă de anul 1957. depăşi planul de producţie la
ta toate produsele. I toţi indiCii, , *