Page 24 - 1958-11
P. 24
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 12 0?
Şedinţa solemnă de îa Moscova
consacrată celei de-a 41-a aniversări
a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
MOSCOVA 6 (Agerpres). Asistenţa, în picioare, a salu
— TASS transmite : La (> no tat delegaţia Republicii Popu
iembrie, a avut loc la Moscova, lare Polone în frunte cu Wladi-
in palatul sporturilor, tradiţio slaw Gomulka, prim-secretăr al
nala şedinţă solemnă a Sovietu Comitetului Central al Partidu
lui de deputaţi al oamenilor lui Muncitoresc Unit Polonez.
muncii din Moscova, şi a Comi Anastas Mikoian, membru în
tetului orăşenesc al P.C.U.S., Prezidiul Comitetului Central al
consacrată aniversării Marii Re Partidului Comunist al Uniunii S is M fi peppfzentantulal U.R.SS. p u p a a il e c c t h il e id w s . u .a .
voluţii Socialiste din Octombrie. Sovietice, prim-vicepreşedinte
al Consiliului de Miniştri al V. A. Zorin despre rezultatele discutării Presa occidentală despre înfrîngerea
In prezidiul şedinţei solemne U.R.S.S. a prezentat raportul problemelor dezarmării suferită de partidul republican
a luat loc Averkii Aristov, Leo cu privire la cea de a 41-a ani
nid Brejnév, Ekaterina Furţeva, versare a Marii Revoluţii Socia în Adunarea Generală a O. N. U.
Nikita Hruşciov, Nikolai Igna liste din Octombrie.
tov, Aleksei Kiricenko, Frol Koz NEW YORK 6 (Agerpres). — La propriilor lor popoare, se opun rezol La 4 noiembrie au avut loc în S.U.A. alegeri pentru reînnoirea componentei Gamerei
La terminarea şedinţei solem 5 noiembrie delegaţia Uniunii Sovieti vării favorabile a problemei încetării Reprezentanţilor şi a unei treimi din Senat, precum şi pentru desemnarea a 33 de guvernatori
lov, Otto Kuusinen, Nuritdin ne, asistenţa a intonat Interna ce la O.N.U. a convocat o conferinţă totale a experienţelor nucleare. ai statelor americane. Ultimele cifre oficiale. arată că partidul democrat a obţinut 277 de
Muhitdinov, Mihail Suslov, Kli ţionala. de presă la care V. A. Zorin, şeful mandate in Camera reprezentanţilor faţă de 141 de mandate ale partidului republican. Rezulta
ment Voroşilov, Piotr Pospelov, V. A. Zorin a subliniat că deşi Sta tele pentru alte 17 locuri din Camera reprezentanţilor nu sînt încă cunoscute. In Senat au
Aleksei Kosighin, Dmitri Po- fost aleşi 26 de reprezentanţi ai partidului democrat şi 8 reprezentanţi ai partidului republi
iianski. can. Aceasta face ca Senatul să aibă 34 de membri republicani faţă de 62 de democraţi.
delegaţiei U.R.S.S., la cea de-a 13-a tele Unite, prin presiuni grosolane, au
Colhozurile şi sovhozurile sesiune a Adunării Generale a O.N.U. reuşit să strecoare rezoluţia lor, rezul
a făcut o declaraţie în legătură cu re tatele votării din Comitetul Politic şi
zultatele discutării problemelor dezar Adunarea Generală arată că „este evi
din U.R.S.S. au vindut statului in acest an mării în Adunarea Generală a O.N.U. dentă izolarea crcscîndă a S.U.A. şi PARIS 6 (Agerpres). — Pre lat în faţă aparatului de tele ra“ scrie că victoria democraţi
Discuţiile din Comitetul Politic şi Angliei precum şi a Franţei de ţările sa occidentală publică sub ti viziune el a văzut prăbuşindu- lor în alegerile prezidenţiale din
tluri mari ştirile despre catego se una după alta citadelele re 1960 pare aproape sigură. Zia
3.491.000.000 puduri cereale Adunarea Generală, a spus V. A. Zo Asiei, Africii şi Europei în cea mai rica înfrîngere în alegeri a parti publicane din Senat şi Gamera rul atrage atenţia asupra fap
rin au confirmat în mod incontesta importantă problemă internaţională". dului republican din S.U.A., sco- Reprezentanţilor. Singura lui tului că întărirea poziţiilor par
ţînd în evidenţă faptul că poporul consolare a fost să-l vadă pe tidului democrat în Congres nu
Comunicatul C.C. al P.C.U.S. şi al Consiliului bil că , încetarea imediată şi pretutin Acum, Adunarea Generală a adop american a dat un vot de blam Nelson Rockefeller sărbătorind va duce la o schimbare a po
de Miniştri al U.R.S.S. deni a experienţelor cu arma nucleară tat în unanimitate (cu două reţineri) politicii externe şi interne a ac la cartierul său general unicul liticii americane. El aminteşte
constituie problema primordială a de hotărîrea de a crea comisia pentru de tualului său guvern. triumf al partidului“. că „poziţiile polemice pe care
partidele americane se situează
MOSCOVA fi (Agerpreş). — pină la aceeaşi dată a anului zarmării. In cuvîntările marii majori zarmare din care să facă parte toţi Ziarul parizian de după-amia- Ziarele londoneze de seară în timpul campaniilor electora
trecut, ci-nd a fost obţinută cea tăţi a delegaţilor s-a subliniat în per membrii O.N.U., hotărîre care poate ză „France Soir“ publică un ar consideră că pierderea de pres le se îndulcesc rapid cînd îşi
TASS anunţă : Colhozurile şi mai bogată recoltă de sfeclă de manenţă caracterul urgent al soluţio constitui baza pentru colaborarea rod ticol intitulat „Zdrobitoarea vic tigiu suferită de preşedintele Ei asumă răspunderi de. conducere
sovhozurile din U.R.S.S. au vin nării acestei probleme. nică între toţi membrii O.N.U. în do torie a democraţilor asupra par senhower în urma alegerilor de şi cînd situaţia internaţională
dut statului din recolta acestui zahăr. meniul dezarmării. Fără îndoială că tidului lui Ike“. marţi poate afecta întreaga po face aproape imposibil de pre
an 3.491.000.000 puduri cereale, Pînă la 1 noiembrie a. c. colho Discuţiile nu arătat totodată că Sta aceasta este o măsură pozitivă luată litică a ţărilor occidentale. Zia supus că ar putea interveni
cu 1.329.000.000 puduri mai mult tele Unite ale Americii şi Anglia, de Adunarea Generală în acest an. Articolul are următoarele sub rul „Evenimg Standard“ îşi inti vreo cotitură bruscă în politica
de cit s-a achiziţionat în 1957. zurile şi sovhozurile au vindut precum şi Franţa, în pofida cererilor titlu ri: „Democraţii par siguri tulează informaţia „Alunecarea externă a S.U.A.“.
3.211.000 tone bumbac brut din popoarelor tuturor ţărilor, inclusiv ale că vor redobîndi în 1960 pre spre democraţi reprezintă o lo
Aceste date sin.t cuprinse' în tre care Uzbekistanul 1 — şedinţia S.U.A. Ei par încredin Ziarul suedez „Aftonbladet“
comunicatul C.C. al P.C.U.S. şi 2.154-000 tone. Recoltarea bum IN COMITETUL POLITIC SPECIAL ţaţi că vor păstra majoritatea vitură pentru Eisenhower“. Zia
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. în Senat timp de 4 ani indife scrie într-un editorial: „Nu mai
cu privire la . îndeplinirea cu bacului brut continuă. Examinarea problemei privind rent de rezultatul alegerilor din rul „Evening News“ foloseşte
succes în 1958 de către colho C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul forţele armate speciale ale O .N .U . 1960. Republicanii au găsit poa încape nici o îndoială că re
zurile ¦- şi ¦ sovhozurile - din te în Nelson Rockefeller un suc termeni aproape asemănători.
U.R.S.S. a planului de stat de de Miniştri comunică că şepte- cesor pentru Eisenhower“. gimul preşedintelui Eisenhower
achiziţii de cereale şi de alte lul de vite cornute mari din Ziarele italiene publică de a-
produse agricole. U.R.S.S. a crescut in anul care „Pentru preşedintele Eisenho şi-a pierdut în mare măsură au
s-a terminat la ! octombrie cu wer, se spune în articol, seara semenea ştirile despre alegeri
3.500.000 capete, şeptelul de de marţi a fost penibilă. Insta le din S.U.A. sub titluri ca „Suc toritatea în ultimii ani nu nu
In comunicat se subliniază că porci —¦ cu 1.500.000 capete, NEW YORK 6 (Agerpres). — Co gia, Columbia, India şi Pakistan în ces răsunător“, „Victorie zdrobi- mai în străinătate, ci şi în ochii
prin valorificarea pămînturilor şeptelul de oi şi capre — cu mitetul Politic special a terminat exa care se cere comitetului pentru proble
inţelenjite, regiunile răsăritene 6.400-000 capete. minarea problemei privind forţele ar mele administrative şi bugetare al A- foSre“ etc. Ziarul „Momento Se- americanilor.
ale ţării a,u devenit una din cele mate speciale ale O.N.U. dunării Generale „să recomande mă
mai puternice baze ale producţi Obţinind o recoltă bună de surile de rigoare necesare pentru fi Conferinţa de presă o preşedintelui Eisenhower
ei .de cereale. Anul acesta au porumb, colhozurile şi sovhozu Cu 49 voturi contra 9 şi 3 abţineri nanţarea funcţionării continue a for
fost achiziţionate in regiunea rile au insilozat anul acesta a- comitetul a adoptat cu unele amen ţelor armate“. (Este vorba de forţele WASHINGTON 6 (Agerpres). lui Eisenhower, explică actuala S.U.A., Eisenhower a sp u s:
pământurilor. desţelenite două proape 145.000.000 tone de' po damente proiectul de rezoluţie propus armate speciale ale O.N.U. din Orientul — Ea 5 noiembrie a avut loc victorie a partidului democrat. Dimpotrivă, vom lupta pentru
miliarde puduri de cereale, iu rumb sau cu 57.000.000. mai de Brazilia, Ganada, Ceylon, Norve- apropiat — N.R.)'. obişnuita conferinţă de presă promovarea acelei orientări în
timp ce în 1953 — 652 milioa mult de cit anul trecut. săptămînală a preşedintelui Ei Gînd Eisenhower a fost între politica externă pe care am ur
ne puduri. In decurs de 5 ani senhower. bat dacă intenţionează să redu mărit-o pînă în prezent.
că pe viitor aşa-numitul pro
(1954-1958) achiziţiile de cere Colocviu la Berlin consacrat La începutul şedinţei Comitetului In ¦'legătură cu rezultatele a- gram de „ajutorare“ a ţărilor Fiind rugat să comenteze pă
Politic special a luat envîntul secre legerilor¦ Eisenhower a fost în străine, care nu este popular .în rerile potrivit cărora acum du
ale au sporit în aceste regiuni problemelor luptei împotriva cancerului tarul general al O.N.U-., Hammarsk- trebat cărui fapt, după părerea ţară, şi celelalte cheltuieli mili pă slăbirea influenţei aşa-zisu
joeld, care a declarat' fcă „feUWfP sa, i se datoreşte înfrîngerea tare, el s-a pronunţat împotriva lui grup „Ghina Eobby“ în Con
în comparaţie cu cincinalul pre necesitatea ca Adunarea Generală să partidului republican. acestui lucru invocînd motivul greş, (este vorba de adepţii po
întreprindă în prezent vreo acţiune“ că aceste programe asigură liticii aventuriste faţă de R. P
cedent- eu peste 4 miliarde pu în ce priveşte înfiinţarea forţelor ar Răspunzînd la această între „securitatea“ S.U.A. Ei a preci Ghineză — N. R.), în urma în
mate ale O.N.U. pe o bază permanen bare, Eisenhower s-a eschivat zat că acest program va con frîngerii mai multor reprezen
duri. BERLIN 6 (Agerpres). — Savantul sovietic a vorbit în tă. Ca propunerea preşedintelui comi de la discutarea adevăratelor tinua chiar dacă „va contribui tanţl ai acestui grup, printre
tetului care a luat cuvîntul după aceea, cauze ále îhţfnngerii republica care a senatorului Knowland, la
. In comunicat se arată că mari TASS anunţă: La 3 noiembrie limba germană despre experien- „examinarea" acestei probleme pe oare nilor; El a arătat doar că,-după la creşterea deficitului în buge actualele alegeri se pot produ
a susţinut-o atît de insistent delega părerea lui, nenorocirea parti tul naţional“. ce schimbări în politica' S.U.A
succese au obţinut colhozurile şi a avut loc la Berlin un colocviu . ţele efectuate în Uniunea So ţia S.U.A. a luat sfîrşit. S.U.A. au fost dului republican este că candi faţă de Ghina populară şi este
nevoite să amîrie planurile lor de în daţii lui „nu sînt activi“ în pe Răspunzînd la întrebarea da posibilă creşterea tendinţei în
sovhozurile din R.S.F.S.R., Kă- consacrat problemelor luptei vietică asupra animalelor cu fiinţare a forţelor internaţionale de rioada dintre campaniile electo că el consideră că în urma ac favoarea' recunoaşterii diploma
poliţie cel puţin pînă la viitoarea se tualelor alegeri se vor produce tice a Ghinei, Eisenhower a spus
zahstan şi Ucraina. Pină la 1 împotriva cancerului, organizat trei preparate care împiedică rale. Aceasta, potrivit spuselor schimbări în politica externă a că factorii care determină po
litica S.U.A. într-o problemă sau
noiembrie ele au vindut statu de Institutul de medicină şi bi procesul de dezvoltare a cance
alta, se schimbă în permanenţă.
lui respectiv — 1.930.000.000 ologie al Academiei de ştiinţe rului. El a spus că va remite Ei a adăugat însă că S.U.A.
puduri cereale, 950-000.000 şi „na pot“ recunoaşte Ghina popu
552.000. 000 puduri. a R.D. Germane. La colocviu aceste preparate Institutului de
Planul de stat de achiziţiona au participat oameni de ştiinţă medicină şi biologie din R. D.
din cele două state germane. Ei Germană. N. M. Emanuel şi-a
rea sfeclei de zîahăr a fost înde au ascultat cu un deosebit in exprimat speranţa că între oa
teres referatul prof. N. M- Ema menii de ştiinţă sovietici şi ger
plinit in acest an in proporţie nuel, director adjunct al Insti
de .111 la sută. Pină la 1 noiem
brie s-a vindut statului
43.000. 000 tone sfeclă, sau cu tutului de fizică-chimie al Aca mani va avea loc şi in viitor
6.700.000 tone mai mult decît demiei de ştiinţe a U.R.S.S. un schimb activ de experienţe. siune a Adunării Generale O.N.U. S.U.A. vor să pună Ciprul
sub tutela N.A.T.O.
înflorirea republicilor sovietice cultura, Uniunea Sovietică s-a trans
format într-o ţară cu o cultură îna ATENA 6 (Agerpres). — Re Oricum guvernul american do lară atît timp cît ea va înfăptui
intată, unde neştiinţa de carte a fuzul guvernului grec de a par reşte ca litigiul anglo-greco-turc
fost total lichidată. ticipa la conferinţa .asupra Ci în problema Ciprului să se în acţiuni cu care Statele Unite nu
prului propusă de secretarul ge cheie in sfîrşit într-un mod co
DIN ASIA CENTRALA in Tadjikistan, unde înainte de re neral al N.A.T-0., Spaak, în respunzător intereselor blocului sini de acord. p
voluţie, revenea un ştiutor de carte
la 200 de persoane, există în prezent Reîerindu-se . la viitoarea sa
o Academie de Ştiinţe, zeci de ins
O măreaţă cucerire a statului so bit de vertiginos s-au dezvoltat re tituţii de învăţămînt superior şi şcoli colaborare cu partidul democrat,
vietic este rezolvarea problemei na publicile din Asia Centrală. Dacă medii speciale, peste 2.500 de şcoli
ţionale — una din cele mai com de E. BOGATIRENKO între 1913-1956 producţia globală a de cultură generală în care învaţă condiţiile impuse de Anglia şi Atlantic în această regiune şi Eisenhower şi-a exprimat con
plexe probleme pe care tînărul stat industriei U.R.S.S. a crescut în an sute de mii de copii. In prezent, în Turcia precum şi hotărîrea sa să nu constituie obiectul unei vingerea că reprezentanţii aces
socialist a moştenit-o de la ţarism. şi că ei au dreptul deplin de a-şi or samblu pe ţară de peste 30 de ori, Tadjikistan ia fiecare 10.000 de lo de a ridica această problemă la dezbateri internaţionale. tui partid vor sprijini şi pe mai
Victoria Marii Revoluţii Socialiste ganiza viaţa în mod liber. în Kazahsian a crescut de 36 de ori, cuitori revine un număr de opt ori O.N.U., a nemulţumit cercurile departe actuala orientare a po
din Octombrie a deschis tuturor na în Kirghizia — de 42 ori. Este sufi mai mare de studenţi decît în Turcia conducătoare americane. Infor Unii ziarişti pun în legătură liticii interne şi externe a S.U.A'.
ţionalităţilor din Ţara Sovietică vas Un triumf al politicii naţionale cient să se menţioneze că înainte şi de zece ori mai mare decît în maţiile transmise de corespon cu aceste preocupări ale condu
te posibilităţi de dezvoltare politică sovietice l-a constituit crearea la sfîr- de victoria Revoluţiei din Octombrie, Pakistan. dentul de la Atena al agenţiei cătorilor americani declaraţia Eisenhower s-'a eschivat de a
şi economică, de înflorire a culturii şitul anului 1922 a Uniunii Republi în toate fabricile şi uzinele din Uz France Presse confirmă faptul făcută marţi la Atena de Mc- comenta perspectivele viitoa.ei
lor, naţională în formă şi socialistă cilor Sovietice Socialiste care a do bekistan lucrau numai 17.000 per Marea Revoluţie Socialistă din Oc că acestea „depun actualmente Elroy, ministrul Apărării al conferinţe de la Geneva pentru
în conţinut. vedit prin fapte popoarelor din în soane în timp ce în prezent numai tombrie a dezrobit femeile. Din rîndu- cele mai mari eforturi pentru a elaborarea măsurilor de preve
treaga lume posibilitatea şi necesi la combinatul textil din Taşkent lu riie femeilor din republioile naţionale face ca N.A.T.O. să continue S.U.A., care a anunţat că Sta nire a unui atac prin surprin
Victoria Revoluţiei din Octombrie tatea alianţei muncitorilor şi ţărani crează peste 20.000 de . muncitori. ale U.R.S.S. au crescut sute de mii dere.
a însemnat începutul unei etape noi lor aparţinînd celor mai diferite de constructori activi ai socialismu discuţiile asupra Ciprului şi a tele Unite sint gata să livreze
în evbluţia problemei naţionale — popoare, pe baza liberului consimţă- Odată cu dezvoltarea industriei so lui, renumite fruntaşe şi inovatoare, evita discutarea acestei proble
etapa rezolvării socialiste a acestei mînt, egalităţii în drepturi, pe baza cialiste, în republicile naţionale a cadre didactice, medioi, ingineri, oa Greciei armament modern, inclu
probleme pe principiile suveranităţii internaţionalismului. crescut şi s-a format o clasă mun meni de ştiinţă, literatură şi artă,
reale a fiecărei naţiuni şi a egali citoare, s-au creat numeroase cadre activişti de stat şi de partid. In siv rachete teleghidate.
tăţii în drepturi a tuturor naţiunilor. O mărturie grăitoare a libertăţii naţionale de ingineri şi tehnicieni. R.S.S. Turkmen!, peste 600 de temei
şi independenţei popoarelor Uniunii sînt directori de întreprinderi, mai me la O.N.U.“. -O*<&*'*&*¦*4Jt* O •<L*O *<ţs>-<s*
Puterea .sovietică a ridicat popoa Sovietice o constituie dezvoltarea vie •Transformări radicale au avut. loc ştri şi şefi de secţii, peste 1.000 de
rele asuprite in trecut la situaţia de ţii de stat naţionale. O serie întreagă şi în agricultura republicilor naţio femei sînt directoare de şcoli şi pro „Asemenea dezbateri, relatea
popoare cu adevărat libere şi egale de naţiuni, asuprite şi lipsite de nale, in locul numeroaselor gospo fesoare, 49 de femei turkmene au
în drepturi, a creat o viaţă de stat drepturi de Rusia ţaristă şi-au creat darii ţărăneşti mici şi dispersate, a fost distinse cu înaltul tîttu- de Erou ză corespondentul citat, ar pune S p e c t a c o l e c in e m a t o g r a f ic e
popoarelor care nu au avut-o înainte în condiţiile puterii sovietice state luat fiinţă marea agricultură colecti al Muncii Socialiste. In Uzbekistan
sau care au pierdut-o. Dreptul la naţionale şi formaţiuni naţionale de vă mecanizată, înzestrată cu mijloace o femeie este ministru a1 Justiţiei, Statele Unite în măre încurcă S1MBATA 8 NOIEMBRIE 1958
autodeterminare, proclamat de pute stat. In U.R.S.S. există peste 60 de tehnice moderne. La timpul său, multe femei au devenit oameni de
rea sovietică intr-unui din primele naţionalităţi. In componenţa Uniunii V.I. Lenin, marele întemeietor al sta tură“ întrucît ar fi silite să re DEVA: Lupii! PETROŞANI: Spi- uită ; HAŢEG : Familia Uliatiov j ILIA:
sale acte legislative — Decretul asu Sovietice intră 53 de state naţionale tului sovietic, visa Ia timpurile cînd nunţe la manevrele de culise şi oana din H ongkong; Pe Donul liniş Brigada lui Ionuţ ; LONEA : Noile a-
pra păcii, a constituit punctul de şi formaţiuni naţionale de stat. A- satele vor putea fi înzestrate cu să se pronunţe clar in favoarea tit ; BR A D : Luna de m iere; SIME- venluri ale motanului încălţat! APOL-
plecare şi baza dezvoltării multilate ceasta înseamnă că pînă şi cea mai 100.000 de tractoare. Aceste visuri unei poziţii sau a alteia. In ce R IA : Un nou număr de atracţie ; DU DE S U S : Scara în spirală j
rale a vieţii de stat naţionale. mică naţionalitate are în cadrul au fost de mult transpuse în viaţă,
U.R.S.S. fie un stat naţional, fie o într-o proporţie mult mai mare. Nu priveşte viitorul Ciprului, cer SEBEŞ : Cîinele grănicerului; ORAŞ- TEIUŞ : Bijuterii de fam ilie; ZLATNA-.
Curînd după victoria Revoluţiei formaţiune naţională de stat. mai pe ogoarele R.S.F.S.R. lucrează curile conducătoare americane T1E: Gălătorie peste trei m ări; ALBA Gîinele grănicerului ; BARU AtARE ;
din Octombrie, guvernul sovietic, por aproximativ 1.000.000 de tractoare şi sînt departe de a , susţine o so IULIA: Balada Siberiei; Inima nu Căpitanul bătrînei carapace.
nind de. la năzuinţa de pace între In anii puterii sovietice s-au pro sute de mii de alte maşini agricole. luţionare care să corespundă in
toate popoarele şi dorind să ajute dus uriaşe transformări nu numai in tereselor reale ale populaţiei iri a m »
popoarele asuprite de a se elibera de domeniul dezvoltării vieţii de stat Marea Revoluţie Socialistă din Oc insulei. Respingind cererile la
sub jugul naţional-cclonial, a adre naţionale: de asemenea au a luat tombrie a deschis calea largă spre ştiinţă, conducătoare de întreprinderi Programul 1 : 7,00 Muzică uşoară ; romînească ; 15,30 Dansuri simfonice ;
sat un mesaj tuturor oamenilor mun- o dezvoltare fără precedent econo învăţătură zecilor de milioane de oa 7,40 Jocuri populare româneşti j 8,00 10,15 Solişti de muzică populară romî
oii musulmani din Rusia şi Orient, mia şi cultura tuturor popoarelor meni ai muncii de diferite naţionali
în care se arăta că soarta musulma sovietice. Periferiile înapoiate ale tăţi. Dintr-o ţară deosebit de înapo etc. autodeterminare sau indepen Muzică uşoară ; 10,00 Concert simfo nească j 17,00 Concert de estrada;
nilor se află în propriile lor mîini Rusiei s-au transformat în republici iată în cp priveşte învăţămîntul şi denţă, ?aceste cercuri au vînţu- n ic | 14,00 Concert de prînz! 15,35 „Pc strunele viorii“ < 19,00 Vechi me
industrial-agrare înfloritoare. Deose- « V '„ ... 1 i rat miai demult' ideea punerii Concert de muzică populară romîneas- lodii populare romîneşti j 19,30 „Cîn-
Ciprului sub tutela NiA-T.O., că 1-17,30 '„Roza vînţurilor“ ) 18,00 Pe tecul şoimului“ şi „Cîntecul ¦ albatro
Pe baza remarcabilelor succese ceea ce ar fi dus la transforma aripile valsului ; . 18,40 Muzică popu sului“ de Maxim Gorki j 20,05 Aîuzică
’ ' ' ¦: lară ru să: 19,05' Muzică din operete uşoară ; 21,00 Opereta „Nuntă la Ma-
obţinute de republicile unionale în
dezvoltarea economiei si, culturii. Co
mitetul Central al P.C.U.S. şi Consi
liul de Miniştri al U.R.S.S. au luat rea acestuia din bază britanică rom îneşti; 20,15 • Gîntece populare ro linovka" de Alexandrov — montaj
in bază americană, fapt care a m îneşti; 20,30 Lumina gloriosului Oc muzical-literar; 22,15 Muzică de dans;'
în ultimii ani o serie de măsuri în provocat printre altele şi’opozi tombrie; 21,00 Muzică de dans; 22,30 23,52 Muzică' de dans.
ţia exponenţilor utîperiatismu- La sfîrşit de săptămînă, cîntec, joc şi
dreptate spre lărgirea continuă a voie bună; '23,00 /Muzică ,de dans. Buletine de ş tir i: 6,30 ; 13,00 î
19,00 j 22,00; 23,52 (programul I) j
drepturilor republicilor unionale.
*\S~-J lui tradiţional britanic. Programul I i: 15,00 Muzică uşoară 14,00; 20,00; 23,00 (programul II).
Redacta şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188J 189 175, Taxa plătită ia numerar conform aprobării Direcfiunii Generale P .l. I R, ^!t. 236.32lV.dii) ti •.mieiuluji: pliu. .... |ipa;i;i; întreprinderea..Poligralică „1 MAI“ — Deva.
i
