Page 26 - 1958-11
P. 26
Raportul prezentat 'de toc. tov. I. GH. MAURER
A. I. M IKO IAN (Urmare din pag. l-a). multe, cărora ajutorul american le-a aprobata cm însufleţire da partidele aplicarea consecventă a politicii leni
adus pierderea independenţei, atragerea marxtst-lenlnisie <Hn lumea întreagă, niste de industrializare socialistă, de
Oare le consideră o călăuză In acti dezvoltare a industriei grele, cu pi
nică, al unul avînt fără precedent al în Mocurl agresive, sleirea resurselor vitatea tor. încercările revizioniştilor votul el — Industria constructoare de
de a dezorienta şl dezbina mişcarea ’maşini. Dlnd dovadă de un înalt pa
dezvoltării forţelor de producţie In U- lor economice, Inflaţia, creşterea mize muncitorească internaţională, de a slă triotism, eroica noastră clasă munci
bi unitatea şl coeziunea el şi a lagă toare a urmat fără şovăire pojjtlca
(Urmare dlft pag. l-a) mérlcan se loveşte de hotărîrea de fler dlt provocator, ca de pildă, problema nhmea Sovietică. El va marca o nouă riei maselor muncitoare. rului socialist, au primit riposta hotă- partidului, a muncit cu abnegaţii! ob-
a popoarelor Iubitoare de pace de a situaţiei din ţările Europei răsăritene. rîtfl, unanimă a tuturor partidelor co ţlnînd rezultate însemnate în dezvol
ternaţionale, Mikoian a arătat că ac curma agresiunea şi de a apăra pacea. etapă în desfăşurarea operei de con Istoricele victorii ale lagărului socia muniste şl muncitoreşti, care conside tarea industriei. Producţia globală in
tuala situaţie Internaţională este de Relaţii de prietenie şl colaborare e- ră revizionismul ca pericolul princi dustrială a crescut de circa 4 ori faţă
terminată de doi factori de cea mal Anastas Mikoian a declarat că fai xistă şl se consolidează nu numai în struire a comunismului In U.R.S.S. list, în frunte cu U.R.S.S., au o imen pal în mişcarea muncitorească. de 1938, producţia ramurii construc
mare importanţă. Pe de 0 parte, forţele moasa politică „de pe poziţii de forţă" tre Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ţiilor de maşini de aproape 7 ori, pro
imperialismului şi reacţiunll se stră şi de echilibristică în „pragul războiu ale lagărului socialist, ci şi cu multe Tovarăşi, să însemnătate pentru întreaga ome Toate încercările de a scinda miş ducţia de energie electrică de 7,4 ori.
duiesc să submineze pacea, să creeze lui" a d-lui Dulles suferă un eşec. ţări nesocialiste, situate în diferite con carea comunistă internaţională, de a Pe baza creşterii industriei grele s-au
cînd intr-un loc cînd într-altul fooare Această politică a devenit odioasă nu tinente ale globului. Uniunea Sovietică Victoria Marii Revoluţii Socialiste nire. Ele exercită o puternică influen dezbina ţările socialiste s-au sfărîmat dezvoltat toate ramurile economiei na
de război, să ţină lumea într-o stare numai popoarelor altor ţări, ea nu a depus şi depune eforturi susţinute în şl se vor sfărîma şl în viitor de for ţionale, producţia bunurilor de con
de nelinişte şi îngrijorare, să facă e- numai că agravează divergenţele din vederea dezvoltării legăturilor econo din Octombrie şi construirea socialis ţă asupra conştiinţei oamenilor mun ţa crescîndă a unităţii partidelor co sum şl agricultura, ceea ce se restrin
chilibristică în pragul războiului. Pe tre S.U.A. şi aliaţii lor, dar stîrneşte mice şi culturale cu toate ţările, con- muniste şl muncitoreşti, de unitatea la ge In creşterea continuă a nivelului
de altă parte, şi aceasta este esenţial, proteste chiar în rîndurile poporului siderînd aceste legături ca o cale im mului de către poporul sovietic au cii din ţările capitaliste, le dovedesc gărului socialist, In frunte cu Uniunea de trai al poporului.
în ciuda acestor încercări ale cercu american. portantă şl justă pentru crearea unei Sovietică, (aplauze îndelungi)’.
rilor reacţionare, relaţiile internaţionale atmosfere de colaborare şi prietenie. scos la iveală ceea ce e esenţial, fun superioritatea socialismului în întrece Se înfăptuiesc cu succes sarcinile
se dezvoltă în epoca noastră în direc Uniunea Sovietică, a arătat Anastas Această linie, a declarat raportorul, Tovarăşi, trasate de Congresul al II-lea al
ţia întăririi forţelor păcii, democraţiei Mikoian, este solidară cu toate popoa este urmată şl de toate ţările socia damental şi obligatoriu pentru trece rea cu capitalismul, le arată drumul Marea Revoluţie Socialistă dlri Oc P.M.R., cu privire la transformarea
şi socialismului. rele care îşi apără dreptul la o dez liste. Aceasta reiese chiar şi din faptul tombrie a determinat o cotitură în socialistă a agriculturii. Ţăranii mun
voltare independentă şi ea este gata că volumul comerţului exterior al ţă rea de la capitalism la socialism In ca un far luminos, îi mobilizează la domeniul relaţiilor dintre state şl po citori păşesc în număr tot mal mare
Raportorul a subliniat în mod deo să ajute popoarele care 6-au smuls rilor socialiste se cifra în 1957 Ia a- poare. Primul stat socialist din lume pe calea agriculturii socialiste şl ob
sebit că. consfătuirile reprezentanţilor din lanţurile asupririi coloniale, să-şi proape 100 miliarde ruble şi a repre oricare ţară. luptă şi mal activă pentru eliberarea a Inaugurat 6 nouă politică externă: ţin rezultate însemnate in sporirea
partidelor comuniste şi muncitoreşti, întărească independenţa politică şi e- zentat mal mult de 10 la sută din vo politica de apărare consecventă a pă producţiei agricole. Pe măsura dezvol
care au avut loc în anul 1957, au fost conomică. Esenţa colonialismului con lumul global al comerţului internaţio In epoca Istorică inaugurată de Ma din sclavia capitalistă şi pentru trans cii. Această politică Izvorăşte din în tării relaţiilor socialiste la safe, a spd-
de o uriaşă importanţă pentru unirea temporan, indiferent de formele sub nal, în timp ce în 1950 el a fost de săşi natura socialismului care este rlrll producţiei agricole, se îmbună
forţelor comunismului sub steagul mar- care s-ar manifesta, rămîne aceeaşi — 39 miliarde ruble sau 8 la sută din rea Revoluţie Socialistă din Octom formarea socialistă a societăţii. Creşte vital Interesat In menţinerea păcii. tăţesc condiţiile de trai materiate şl
xism-ienin !sinului şi pentru lupta pen exploatarea cruntă a ţărilor dependen volumul global al comerţului interna In toate împrejurările, Uniunea So culturale ale ţărănimii muncitoare. Se
tru pace şl socialism. In anul care te şi semidependente. „Ajutorul" acor ţional. brie, popoarele dlntr-un şir de ţări tot mai mult mişcarea de eliberare vietică a acţionat nu numai în inte întăreşte alianţa clasei muncitoare cu
a trecut s-a întărit mai mult coeziunea dat de statele occidentale ţărilor slab resul securităţii şl independenţei sale masele largi ale ţărănimii, care văd
măreţei comunităţi a ţărilor socialiste. dezvoltate din punct de vedere econo Uniunea Sovietică, a spus Anastas din Europa şl Asia, păşind sub con naţională a popoarelor din ţările co proprii, ci şl ca apărătoare credin în clasa muncitoare un aliat şi urt
mic nu constituie decît firimituri ale Mikoian, a încheiat aproape 90 de a- cioasă şl de nădejde a libertăţii şi In conducător de nădejde.
Rapôrtorul a citat următoarele forţe profiturilor pe care monopolurile impe corduri internaţionale cu ţări străine ducerea partidelor lor marxist-leninis- loniale şi dependente. Amploarea fără tereselor vitale ale altor popoare. In
sociale iale contemporaneităţii în sta rialiste le acordă cu „bunăvoinţă" po în problema schimburilor culturale şl timpul celui de-al doilea război mon Intelectualitatea noastră aduce o
re să asigure pacea, să înlăture primej poarelor pe care tot ele le jefuiesc. ştiinţifice, şi majoritatea acestor'acor te, pe drumul luminat de experienţa precedent a acestei mişcări apropie cu dial, Uniunea Sovietică şi-a îndeplinit contribuţie tot mai mare ia opera de
dia unul război : lagărul invincibil al In august a.c., de pildă, S.U.A. au duri se realizează bine, spre folosul cu cinste misiunea el Intemaţionalistă, făurire a culturii noi, socialiste, lâ
statelor socialiste ; statele Iubitoare de promis 100 milioane dolari ţărilor ara ambelor părţi. Ce-i drept există şi alte P.C.U.S., de învăţătura marxist-lenl- paşi repezi năruirea complectă a sis eliberatoare, salvînd întreaga omenire răspîadirea ştiinţei şi culturii în mă
pace ale Asiei şr Africii, care S-au si be, dacă vor accepta planul american exemple, cum ar fi Anglia, unde orga de primejdia fascismului hitlerlst. Vic sele largi.
tuat pe poziţii antiimperialiste şi care de „pacificare" a Orientului apropiat. nele de resort, după ce mai întîi şi-au nistă, s-au rupt din lanţurile imperia temului colonial Imperialist, Milioa toria repurtai» de U.R.S.S. asupra
formează împreună eu ţările socialiste Insă numai profitul realizat anual de dat asentimentul pentru încheierea u- fascismului german şl a imperialismului Un factor hotărîtor al înaintării
o vastă zonă a păcii ; clasa muncitoa societăţile petrolifere americane în O- nui acord în problemele schimburilor lismului şi au trecut la construirea o- ne şi milioane de oameni din lumea japonez a fost un factor de o covîr-
re internaţională şl avangarda el —• rientul apropiat depăşeşte un miliard culturale şi ştiinţifice, au început ul şltoare însemnătate în lupta unor po ţării noastre pe calea socialismului
partidele comuniste ; mişcarea de eli de dolari. terior să născocească subterfugii pen rînduirii noi lipsite de exploatare. S-a întreagă îşi dau seama că numai co poare din Europa şi Asia — printre î! constituie colaborarea strînsă în
berare a popoarelor din colonii şi se tru a torpila încheierea lui. După cît care şi poporul nostru — pentru răs tre toate ţările lagărului socialist» A*
micolonii ; mişcarea de masă a po Raportorul a arătat că principiul le se pare, a menţionat raportorul, a- creat astfel sistemul socialist mondial, munismul lichidează definitiv exploata turnarea regimului reacţionar din ţă jutorul Internaţionalist frăţesc, acordat
poarelor pentru pace, inclusiv în ţă ninist al coexistenţei paşnice a state ceasta oglindeşte linia generală a ac rile respective şl Instaurarea orînduirii de Uniunea Sovietică, Colaborarea şi
rile imperialiste ; popoarele ţărilor din lor cu orînduirl sociale diferite dobîn- tualului guVern conservator al Angliei, pufernicul lagăr al socialismului» rea, mizeria, şomajul, asigurînd un democrat-populare. într-ajutorarea cu celelalte ţări socia
Europa, care Şi-au proclamat neutra deşte o tot mai largă recunoaştere. care nu manifestă interes pentru îm In zilele noastre pacea este cea mai liste constituie un factor de mare în
litatea, popoarele Americil Latine. Guvernul sovietic ia toate măsurile bunătăţirea relaţiilor cu Uniunea So (aplauze). înalt nivel de viaţă şi cultură, posibi arzătoare năzuinţă a omenirii. Uniunea semnătate al dezvoltării în ritm rapid
pentru a împiedica lunecarea lumii spre vietică. Mikoian a amintit despre cu- Sovietică se ridică cu toată hotărîrea a întregii noastre economii naţionale.
Raportorul a subliniat următoarele un război distrugător. Şi în acest an, vîntareâ rostifă acum două săptămînl Desfăşurarea revoluţiei şl a cons litatea pentru toţi membrii societăţii şl îşi aduce uriaşul ei prestigiu in
cuvinte din „Manifestul Păcii“ i „Răz Uniunea Sovietică a "făcut o serie de la universitatea din Londra de către ternaţional-în apărarea păcii şl liber- Privind la drumul străbătut sub
boiul nu este inevitabil, războiului i se noi eforturi importante pentru solu premierul Angliei MacMillan. Premie trucţiei socialiste în tinerele ţări so de a se bucura de binefacerile civiliza tăţil popoarelor, grav ameninţate de conducerea partidului, pe calea des
poate pune stavilă, pâcea poate fi apă ţionarea actualei şl arzătoarei proble rul Angliei a îndemnat ca legăturile politica războinică, a cercurilor Im chisă de Marea Revoluţie Socialistă
rată şl consolidată". me a dezarmării. Guvernul sovietic a culturale să fie folosite pentru activi cialiste a confirmat valabilitatea uni ţiei, că numai comunismul înseamnă perialiste agresive în frunte cu cele din Octombrie, poporul nostru se
prezentat un întreg complex de pro tate subversivă împotriva U.R.S.S. Se din S.U.A. poate mîndri cu succesele pe caré (e-a
In ultimii trei ani, a spus A. (. Ml- puneri reale de dezarmare. In primul pare că acum, a arătat raportorul, versală a experienţei P.C.U.S., a do triumful prieteniei, al păcii şi colabo obţinut. Aceste" succese au fost dobîn-
koian, imperialismul a creat cîteva fo rînd, a subliniat A. f. Mikoian, am MacMillan jinduieşte la laurii trăgători împreună cu Uniunea Sovietică, toa dife prin luptă dîrză pentru lichidarea
care de război, dar războiul a fost vrea să realizăm un acord privitor la lor de sfori ai propagandei antisovie- vedit caracterul de lege generală, pe rării frăţeşti intre popoare, (aplauze te ţările lagărului socialist aduc o cruntei înapoieri economice şi cultu
preîntîmpinat de forţele ţărilor socia încetarea imediată a experienţelor nu tice care au dat de mult faliment. contribuţie activă la lupta pentru pre- rale" moştenite de ia burghezie şi mo-
liste, ale tuturor statelor şi popoarelor cleare, iar apoi şl Ia interzicerea to care-l au asemenea trăsături ale a- puternice). întîmpinarea unui nou război mondial. şierime, pentru îrtfringer'ea împotrivirii
iubitoare de pace. tală a armei nucleare. Mikoian a relevat marea însemnă Alături de lagărul socialist, luptă pen duşmanului. N-a trecui im it timp de
tate a Expoziţiei universale de la cestei experienţe cum s în t: cucerirea Succesele popoarelor care construiesc tru menţinerea păcii clasa muncitoare, cînd în ţâra noastră erau la putere cla
Printre aceste focare de război ra A sosit timpul, a subliniat A. I, Bruxelles, Pavilionul sovietic, a spus cercuri tot mal largi ale opiniei pu sele exploatatoare, cînd muncitorii din
portorul a citat : agresiunea Angliei Mikoian, să se pună capăt pentru tot el, a fost vizitat de peste 30 milioa puterii de către oamenii muncii şi in socialismul, ale popoarelor care se eli blice mondiale, sute de milioane de ţara noastră exploataţi tîthăfeşle, Citii
$1 Franţei, împreună Cu Israelul îm deauna experienţelor nucleare şl să se ne de oameni. Uniunea Sovietică a pri oameni din lumea întreagă. răpuşi de gloanţele mitralierelor, atunci
potriva Egiptului ; pregătirile S.U.A. şl încheie un acord. Numai aceasta, a sub mit peste 520 premii şl medalii. staurarea dictaturii proletariatului, ro berează de sub jugul colonial, scot şi cînd îşi cereâu drepturile", cînd ţăranii
Angliei, cu sprijinul Turciei, în vede liniat el, se va putea numi un succes Poporul rdmîn, împreună cu toate erau aduşi la sapă de lemn, decimaţi
rea unei agresiuni împotriva Siriei ( şi numai aceasta va însemna că con Oameni! sovietici şi prietenii noştri lul conducător al clasei muncitoare în mai puternic în evidenţă impasul în popoarele Iubitoare de pace, sprijină de boli, ţinuţi de burghezie şi moşie-
agresiunea indirectă a imperialismului ferinţa de la Geneva a reprezentan de peste hotare, a spus Anastas lupta neobosită pe care o duce Uni rime în întunericul inculturii, RCgimu'
american şi colonialismului olandez, ţilor celor trei ţări a justificat speran Mikoian, sînt convinşi că hotărîrile frunte cu partidul ei marxist-leninisf care a intrat sistemul capitalist, nepu unea Sovietică pentru încetarea ime democrat-popular a determinat adîrter
cu sprijinul altor puteri coloniale -*• ţele popoarelor. Congresului al 21-lea al P.C.U.S, vor diată, necondiţionată şi pentru totdea schimbări în viaţa oamenilor muncii.
membre ale N.A.T.O. — împotriva Re inaugura o nouă etapă a construcţiei în înfăptuirea revoluţiei proletare şi tinţa acestuia de a rezolva problemele una a experienţelor cu armele nuclea Partidul Muncitoresc Romîn, în frun
publicii Indonezia; debarcarea trupelor Reîerindu-se la propunerea guvernu comuniste în U.R.S.S., vor determina re, ca o măsură primă şl absolut nece te cu încercata sa conducere marxist-
americane în Liban şi a celor engleze lui sovietic de a se convoca o confe uit puterrfic avînt ai activităţii crea construirea socialismului, alianţa cla arzătoare ale dezvoltării societăţii con sară pentru a se ajunge la Interzice leninistă, unit printr-o disciplină de
în Iordania şi focarul de război creat rinţă a conducătorilor de state ta cel toare a poporului nostru. rea folosirii acestor arme şi la de fier, legat prin mii de fire de oamenii
de S.U.A. în urma ocupării de către mai înalt nivel, A. I. Mikoian a decla sei muncitoare cu masele principale temporane. Incercînd să salveze regi zarmarea generală. Atitudinea obstruc muncii, conduce poporul nostru spre
ele a insulei Taivan. Toate acestea, rat că cercurile guvernante din S.U.A., Nu există forţe în lume, a subliniat ţionistă a S.U.A. şl Angliei în acea victoria deplină a socialismului în Re
a arătat raportorul, au demascat im Anglia şi Franţa nu s-au putut pro raportorul în încheiere, care să poa ale .ţărănimii şi alte pături de oameni mul capitalist şl să înlăture profunde stă problemă vitală pentru pacea şl publica Populară Romînă (aplauze
nunţa în mod făţiş împotriva convo tă opri înaintarea omenirii pe calea co securitatea generală, atitudine mani puternice, ovaţii). Mergînd cu încrede
perialismul american care şi-a asumat cării acestei conferinţe. De aceea ele munismului, cauza noastră este invin ai muncii, trecerea în proprietatea ob le contradicţii care-l macină, imperia festată din nou şl în recentele dezba re pe drumul arătat de partid, oamenii
au recurs lă obişnuitul lor procedeu cibilă. Raportul de forţe pe arena in ştească a principalelor mijloace de pro liştii sporesc necontenit cheltuielile mi teri din Adunarea Generală a O.N.U. muncii de la oraşe şi sate muncesc
funcţia de jandarm mondial ce tinde de tergiversare şi amînare, şl în pri ternaţională s-a schimbat pentru tot întîmplnă indignarea opiniei publice cu entuziasm şi abnegaţie pentru dez
spre dominaţia mondială. mul rînd au cerut să se includă pe deauna şl în mod irevocabil în favoa ducţie. litare, înteţesc cursa înarmărilor, pro mondiale, care cere ca la actuala con voltarea economică şi culturală a pa
ordinea de zi probleme cu caracter vă- rea socialismului. Desfăşurarea revoluţiei în ţara voacă conflicte armate, intensifică ferinţă de la Geneva, Statele Unite ale triei, pentru înfrîngerea greutăţilor ine
Pretutindeni însă imperialismul a- războiul rece împotriva ţărilor socia Americil şi Anglia să cadă de acord rente perioadei de trecere de la capi
noastră — arăta tov. Gh. Gheorghiu- liste, calcă în picioare suveranitatea cu Uniunea Sovietică asupra încetării talism la socialism, ştiind că rodul
¦mm- Dej — a demonstrat încăodată că le şl independenţa altor popoare; el în imediate şi definitive a experienţelor eforturilor lor va fi un viitor de bună
ninismul este o teorie şi o tactică uni cearcă să înăbuşe lupta oamenilor cu armele nucleare. Popoarele cer ca stare şi înflorire.
Schtmhuri Realizări aîe cooperatorilor versal valabilă, care dă partidului mar- muncii pentru democraţie şi socialism, la conferinţa experţilor care va înce
xist-leninist putinţa de a se orienta să slăbească uriaşă forţă de atracţie pe în curînd la Geneva, şi unde ur Tovarăşi,
d ® s g f f E M s r 3© HAŢEG (de la subredacţia noastră în proporţie de 110,62 la sută, iar ta în cele mai diferite şi complexe îm a ideilor marxism-lenirtisrtiulu!. Dar mează să participe şi ţara noastră, să Pentru toţi oamenii muncii din pa
voluntară). Membrii cooperativei de prestări servicii neindustriale, în pro prejurări ale luptei de clasă. Nu există toate acestea nu pot salva capitalismul. se ajungă Ia o înţelegere asupra mă tria noastră, aniversarea Revoluţiei
Zilele acestea, colectivul de producţie meşteşugărească „Retezatul" porţie de 105,04 la sută. alt drum de construire n socialismului Sistemul bazat pe exploatarea şi asu- surilor concrete ce ar trebui luate pen din Octombrie este sărbătoarea marii
muncitori de la fabrica de cio din Haţeg au obţinut frumoass rezul decît acela indicat de marxism-Ieninlsm, ’prtrea omului de către om este sor- tru preîntâmpinarea unui atac prin prietenii care uneşte poporul roituri cu
rapi şi tricotaje „Sebeşul* a or tate, întîmpinînd cea de a 41-a aniver Printre cooperatorii care şi-au depă verificat de experienţa istorică a glo 'tit1 plfelr!f.‘"‘Prin "lupta' ‘d0‘"rteînftînt a surprindere, concomitent cu anumite poporul sovietic. Jertfele de sînge date
ganizat un schimb de onoare in sare a Marii Revoluţii Socialiste din şit cu mult normele de producţie se riosului Partid Comunist al Uniunii milioanelor de oameni al muncii de acţiuni în problema dezarmării. de ostaşii eroicei armate sovietice pen
cinstea zilei da 7 Noiembrie. In Octombrie cu importante realizări. numără : Nicolae Sîntmăreanu, Kala- Sovietice, ca şi de experienţa pro pretutindeni comunismul va triumfat tru eliberarea patriei noastre de sub
acest schimb planul valoric al man Szakacs, Francise Schenk, Fran priului nostru partid şl a altor par aceasta este o lege obiectivă a istoriei, Ţările lagărului socialist militează jugul fascist, ajutorul muftifatera! a!
producţiei globale a fost înde Astfel, membrii cooperativei au reu cise Bôyte, Aurel Seroni, Paul Roth tide comuniste şi muncitoreşti din (aplauze îndelung repetate). ferm împotriva înzestrării Bundesweh- Uniunii Sovietice în opera de con
plinit in proporţie de 123,8 la şit să îndeplinească planul valoric al man şi alţii. ţările de democraţie populară. Acesta rului cu arme nucleare de către S.U.A., struire a socialismului au făcut sâ se
sută. producţiei globale pe luna octombrie este drumul înlocuirii puterii claselor Tovarăşi, împotriva transformării Germaniei oc nască în sufletul poporului nostru sen
NICU SBUCHEA exploatatoare şl al instaurării puterii Marea Revoluţie Socialistă din Oc cidentale într-un nou focar de război. timente de profundă recunoştinţă şi
In cadrul schimbului de o- clasei muncitoare — singura clasă re tombrie a deschis o nouă eră în dez Ele sprijină lupta dreaptă a Republi dragoste faţă de poporul sovietic. Prie
noare s-au evidenţiat colectivele voluţionară pînă la capăt, forţa con voltarea mişcării muncitoreşti inter cii Populare Chineze pentru apărarea tenia şi alianţa cu Uniunea Sovietică
de muncitori de la secţiile apre- ducătoare a luptei maselor asuprite şi naţionale. Creşterea conştiinţei poli securităţii şl Integrităţii sale terito şi cu celelalte ţări aie lagărului socia
tură, finisaj şi kett, care au rea exploatate; este drumul consolidării tice şl a spiritului de organizare al riale împotriva acţiunilor agresive ale list este principala chezăşie a inde
lizat planul in proporţie de 130- continue a acestei puteri şl al con clasei muncitoare, ca urmare a in S.U.A. întreaga politică externă a sta pendenţei şi securităţii ţării noastre,
148 la sută. struirii orîndulrii noi, socialiste, (aplau fluenţei ideilor lui Octombrie, s-a ma telor socialiste este îndreptată spre slă factorul hotărîtor al progresului <n
ze puternice). nifestat în apariţia, întărirea şl căll- birea încordării internaţionale, rezol toate domeniile < nslrucţiei economice
* rea unor puternice partidei marxist-le- varea paşnică a problemelor litigioa şi social-culturale. Ea este temelia dî
Aplicarea creatoare a principiilor niniste. se şi triumful principiilor coexistenţei neclintit a politicii externe a Repu
generale ale revoluţiei şi construcţiei De-a lungul deceniilor, partidele co paşnice între state cu orînduiri sociale blicii Populare Romîne. Partidul, gu
socialiste, potrivit condiţiilor istorice muniste au purtat grele bătălii, au cu deosebite. vernul, întregul popor romîn îniăresc
concrete a dat putinţa ţărilor de demo cerit mari victorii. Faptele comuniş neîncetat prietenia cu Uniunea Sovie
craţie populară să obţină mări succese tilor au demonstrat maselor largi mun Creşterea şi întărirea continua a for tică şi cu toate celelalte ţări sociaiis'.e,
în construirea socialismului, să-şi dez citoare capacitatea partidelor comu ţelor păcii creează posibilitatea reală dau o contribuţie activă la întărirea
volte puternic economia şi cultura, să niste nu numai de a propaga Ideile de a zădărnici uneltirile războinice ale unităţii lagărului socialist, la dezvol'i-
realizeze transformări, care în alte con marxist-leniniste, dar şi de a le în cercurilor imperialiste agresive. rea prieteniei şi colaborării paşni e
diţii ar fi necesitat secole. Este deose făptui în practică, în ciuda împotrivirii înlre popoare, ia lupta pentru apăra
bit de grăitor saltul care se înfăp înverşunate a duşmanului, Tovarăşi, rea păcii în lume.
tuieşte astăzi în China, pînă nu de Actlvînd în condiţiile cele mai di Trăiască prietenia Veşnică şi indes
mult o ţară semicolonială şi semifeu ferite, partidele comuniste şi munci Pe drumul deschis de marele Oc tructibilă dinire poporul rorttîn şi po
dală. Acest salt se exprimă, între al toreşti şi-au manifestat şi îşi mani tombrie, poporul romîn, sub conduce porul Srivielic !
lele. în faptul că faţă de 1949, pro festă fidelitatea de neclintit faţă de rea partidului clasei muncitoare, a în Trăiască invincibilul lagăr al Soda-
ducţia industrială a crescut de peste ideile marxism-ieninismului, ale in făptuit în ţara sa revoluţia populară. lié ului, în frunte cu Uniunea So
6 ori. Anul acesta producţia de otel vietică 1
se va dubla ajungînd la 10.700.000 de Stăpîn pe soarta sa poporul nostru,
condus de partid, a realizat însemna Trăiască pacea în lumea întreagă i
tone şi într-un timp foarte scurt ea va ternaţionalismului proletar. Tocmai a- te progrese Îrî ’dezvoltarea economică (Aplauze puternice care nu mai con
şl culturală a ţării, La temelia lor stă tenesc. Asistenţa în picioare ovaţio
atinge şi va depăşi producţia Angliei. ceasta stă la temelia unităţii partide nează îndelung).
Un factor de cea mal mare însem lor comuniste şi muncitoreşti'. Parti
nătate în obţinerea marilor succese ale dele comuniste şi muncitoreşti apără
ţărilor socialiste sînt relaţiile stator ca lumina ochilor unitatea şi coeziu
nicite între ele, relaţii al căror con nea lor ideologică, care constituie o
ţinut principal este colaborarea frăţeas forţă uriaşă în slujba progresului so
că şi ajutorul tovărăşesc reciproc. Ma cietăţii umane.
rele ajutor frăţesc, internaţionalist pe Partidele comuniste şi muncitoreşti
Cu ocazia schimbului da onoa care Uniunea Sovietică l-a acordat din ţările socialiste, popoarele aces
re de la U.I.L.-Sebaş muncitorii şi-l acordă celorlalte ţări socialiste, tor ţări consolidează neîncetat unitatea
au realizat planul la cherestea colaborarea între toate aceste ţări face de nezdruncinat a lagărului socialist,
cu 107 la sută, iar planul la uşi posibil ca — aşa cum a arătat tova unitate întemeiată pe caracterul co
şi ferestre cu 118 la sută. răşul N, S. Hruşciov — nivelul de mun al Orînduirii de stat, pe comuni
dezvoltare economică a ţărilor siste tatea intereselor şi ţelului lor — con
CHIRUŢA FlLARET mului socialist mondial să se egali struirea socialismului şi apărarea pă
zeze pe viitor; toate ţările se vor ri cii — pe relaţiile de tip nou ce s-âu
corespondent dica la nivelul celor înaintate, care statornicit între ţările socialiste. Uni
nici ele nu vor rămîne pe toc, ci se tatea lagărului socialist este izvorul
? vor dezvolta continuu, îtlcît să intre de forţă- al ţărilor socialiste, chezăşia
toate împreună în comunism (aplau sigură a independenţei şi suveranită
In schimbul de onoare de la ze îndelungi). ţii fiecăreia din ele.
uzinale Zlatna s-au evidenţiat e-
chipele conduse de Puşcău loan Propaganda imperialistă încearcă Un factor esenţial al unităţii miş
care a obţinut o depăşire de nor să defăimeze relaţiile de într-ajutorare cării comuniste mondiale, a lagărului
mă de 12 la sută, Dava Traian frăţească dirtfre ţările lagărului socia ţărilor socialiste este roiul conducător
care a depăşit norma cu 7,5 la list, bazate pe internaţionalismul pro al Partidului Comunist al Uniunii So
sută, Tatu Nicolae cu 11,8 la letar, pe deplina egalitate in drepturi, vietice, care ca rezultat firesc al pro
sută şi Doncuţ loan care a dat pe avantajul reciproc, tocmai pentru cesului istoric a devenit centru al miş
peste normă 21 la sută. că aceste relaţii pun în lumină şi mai cării muncitoreşti internaţionale, — ca
puternic adevărata faţă a relaţiilor din şi rolul de frunte al Uniunii Sovietice
P. PAPADOPOL tre ţării? capitaliste, caracterizate prin în familia ţărilor socialiste, (aplauze
înrobirea şi jefuirea celui mai slab puternice, ovaţii)'.
corespondent de către cel mal tare. Ar putea să
ne arate domnii imperialişti măcar Coeziunea indisolubilă a partidelor
o singură ţară din lumea capitalistă, comuniste şi muncitoreşti, a lagăru
care, pornind de Ia un nivel de dez- lui socialist şi-a găsit o înaltă ex
votlare asemănător celui în care se presie în Consfătuirile de la Moscova
găsea ţara noastră acum 10 ani, să ale reprezentanţilor partidelor comu
fi realizat, cu ajutorul S.U.A. măcar niste, de la a căror desfăşurare se îm
pe departe progresele care s-au înfăp plineşte un an. Documentele Con
tuit în ţara noastră ? Oricît ar cău sfătuirilor — Declaraţia partidelor co
ufemistul Petru Alexel, îşi depăşeşte planul în medie lunar cu 30 la sută. ta, n-o Vor găsi, pentru că nu există, muniste şi muncitoreşti Hlrf făriie' so
In foto: tînărul Petru Alexei executind o formă.
In schimb, există nu o ţară, ci foarte cialiste şi Manifestul Păcii — au fost
