Page 29 - 1958-11

Organizarea activităţii
cultural —educative
în perioada de iarnă
De mult s-a stins flacăra ar­ culturale construite în anii regi­
zătoare a zilelor de vară. S-au mului democrat-popular, încă 10
stins şi flăcările roşii — ruginii noi cămine, 16 cinematografe,
de toamnă de pe coamele împă­ 14 biblioteci săteşti, 50.000 vo­
durite ale dealurilor. Iarna bate lume de cărţi etc.
în parg şi în curîncl va străluci In ceasurile de seară se vor
doar alba nea sub soarele înghe­ aprinde şi în acest an noi lu­
ţat de iarnă.
După munca grea
dar plină de spor a
strîngerii roadelor,
după terminarea ce­
lor din urmă ară­
turi şi însămînţări
sie anului, oamenii
muncii de la sate vor
avea mai mult timp liber.
In perioada de iarnă preocupa­
rea ţărănimii noastre muncitoare
se îndreaptă mai mult şi mai cu
luare aminte către activitatea
culturală ; către scena căminului
cultural, către cărţile interesan­
te şi pline de învăţăminte ale
bibliotecilor, către aparatul de
radio etc., bunuri de preţ de care
mai puţin s-au putut folosi şi
bucura în perioada campaniei
agricole.
Zilele şi serile de iarnă la sa­
te, sînt cele mai prielnice pen­
tru desfăşurarea activităţii cul­
tural-educative, pentru organi­
zarea propagandei prin confe­
rinţe, pentru activitatea cercu­
rilor de citit, a cursurilor agro­
zootehnice, pentru organizarea
de şezători, de vizite Ia unităţile
socialiste agricole şi zootehnice,
pentru întreceri cultural-artisti-
ce şi sportive de tot felul etc.
Pentru desfăşurarea acestor
bogate activităţi, prin grija par­
tidului şi a guvernului, au fost
create largi posibilităţi şi condi­
ţii şi în regiunea noastră. Numai
în acest an se mai adaugă la
sutele de lăcaşuri şi unităţi
Expoziţie la Sebeş
Din iniţiativa Comitetului ra­
ional de temei, s-a deschis zi­
lele acestea la .Sebeş o -frumoa­
să expoziţie de legume şi con­
serve de sezon. Alături de fe­
meile muncitoare din oraş şi
cele din gospodăria agricolă co­
lectivă, au participat la expu­
nere de produse, şi femeile cas­
nice din oraş. Astfel, printre
cele 60 de femei participante
sînt şi tovarăşele Elisabeta Soos,
Maria Marinescu, Lucreţia Fi­
lip, Elisabeta Năstăsescu, Besoi
Ataria şi altele. De asemenea,
au expus diferite produse şi to­
varăşele Emilia Marcoci, depu­
tată orăşenească, Victoria Opin-
caru, preşedinta Comitetului ra­
ional de femei, şi alte femei
fruntaşe în activitatea obşteas­
că.
După numărul mare de vizi­
tatori şi din impresiile înscrise
în carnetul expoziţiei, se poate
aprecia că iniţiativa comitetului
de femei şi-a atins scopul pro­
pus.
-m :
LA ORAŞTIE
§ expoziţie ou vlnzare
Aşteptată cu mult interes, în
rspecial de către gospodinele din
Orăştie, expoziţia organizată de
către U.R.C.C. Orăştie, deschi­
să -în ziua de 7 noiembrie a,c.,
a făcut ca un număr apreciabil
de cetăţeni să fie prezenţi în
ziua deschiderii în localul spe­
cial destinat acestei expoziţii.
Diferitele exponate: gemuri,
siropuri, murături, vinuri etc.,
au trezit curiozitatea şi interesul
vizitatorilor.
In munca de organiza're a a-
Pentru îmbogăţirea muzeului
şcolar
SEBEŞ (De !a subredacţia
noastră voluntară). — Directo­
rul şcolii de 7 ani de la şcoala
din Roşia de Secaş, împreună
cu directorii şcolilor de 7 ani
din Tău, Ohaba şi Ungurei, pre­
cum şi alte cadre didactice de
la aceste şcoli, au luat o iniţia­
tivă demnă de toată lauda : a-
ceea de a-şi înzestra şcolile cu
animale mici şi păsări împăiate.
In acest scop ei au organizat
un cerc de specializare în îm-
păieri. Cercul arc sediul la şcoa­
la din Roşia de Secaş şi func­
ţionează în fiecare joi din săp-
mini, vor desfăşura activitatea
alte zeci şi zeci de noi
O preţioasă iniţiativăformafii culturale ca­
re vor cuprinde sute
şi mii de noi iubitori
a minerilor din Ghelarde cultură.
Pentru a asigura
însă o bogată şi va­
riată activitate cultu-
ral-educativă la sate, în perioada
de iarnă trebuie din timp luate
o serie de măsuri. In acest scop
este necesar să ţinem seama de
experienţa şi învăţămintele ani­
lor trecuţi şi de cerinţele ce se
ridică în fata noastră pe linie
culturală, condiţie de bază pen­
tru reuşita unei mai bune şi rod­
nice activităţi culturale în pe­
rioada de iarnă.
Pline de învăţăminte în acest
sens au fost recentele consfă­
tuiri care au avut Ioc cu activiş­
tii culturali Ia sfatul popular re­
gional şi Ia comitetul regional
de partid — unde s-au discutat
sarcinile şi măsurile care trebuie
să fie luate pentru asigurarea
unei eficace activităţi culturale
la sate în această perioadă.
Participanţii la consfătuire,
trăgînd învăţăminte din expe­
rienţa şi lipsurile manifestate
(Conlinuare în pag. 2-a)
Tînărat strungar Victor
Smărăndache de la U.R.U.AL
Petroşani, secţia mecanică,
(. este unul dintre cei mai j
( buni meseriaşi ai uzinei. -El îşi de- j „11 Iunie" din Orăştie, au lu­
Cpăşeşte zilnic norma în medie cu )
(1 5 la sută.
L IN C LIŞEU : Tov. Smărăndache j
la locul de muncă.
cestei expoziţii, s-au evidenţiat
tov. Elena Nuţă, Elisabeta Al­
bii, S. Ioana şi alte salariate de
la U.R.C.C. Orăştie.
In localul 'destinat vînzării
de produse, mulţi cumpărători
au găsit cele necesare pentru
bucătărie. Jn prima zi s-au valo­
rificat produse în valoare de a-
proximativ 8.000 lei.
Expoziţia cu vînzare continuă
să rămînă deschisă, punînd la
dispoziţia vizitatorilor cele mai
variate produse.
tămînă, dimineaţa. Ca responsa­
bil al cercului este directorul
şcolii din Roşia de Secaş, Sep-
timiu Munteanu, care se ocupă
cu această muncă de mai bine
de doi ani. Pînă acum a împă­
iat pentru şcoala pe care o con­
duce, iepure de cîmp, barză,
cucuvea, gaiţă, arici, dihor şi
altele, care au îmbogăţit colec­
ţia de material didactic al şcolii.
Această iniţiativă ar putea fi
urmată şi de alte cadre didac­
tice din raionul Sebeş.
IONAŞ IULIAN
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ W A I
@itiţi îti pag,, 4
— Intîlnirea de la Kremlin
între membrii delegaţiei
R. P. Polone şi conducătorii
P.C.U.S. şi ai guvernului
U.R.S.S.
— Presa siriană despre si­
tuaţia din Iordania.
— Mare campanie în R. P.
Chineză pentru desfiinţarea
deşerturilor
Anu! X Nr. Í211 Marţi li noiembrie 1958 4 pagini 20 bani
Inovaţii
la Atelierele
C.F.R, Simeria
Intimpinind ziua de 7 Noiembrie ca Ghelar şi-au reinnoii zilele acestea an­ Cele 15 lu- >
realizări deosebite in producţie, mine­ gajamentele în cinstea zilei de 30 De­ \In ultimul timp, la Atelie-
rii din Ghelar au trimis anul acesta cembrie. Cu această ocazie, ei au tri­ 1rele G.F.R. Simeria, mişca- crări ale picto- »
furnalelor, peste splan, 13.000 tone de mis furnaliştilor hunedoreni o scrisoa­ ,rea de inovaţii a luat un
minereu de fier. Pentru a contribui in­ re prin care ii asigură că piuă ta puternic avint. Astfel, in rului amator ¦>
tr-o măsură şi mai mare la obţinerea sfîrşitul anului le vor trimite o can­ \cinstea zilei de 7 Noiembrie
unei cajdităli sporite de fontă şi pen­ \au fost prezentate 20 de ino- Vaier lonescu >
tru a veni in sprijinul jurnaliştilor din titate sporită de minereu. Publicăm ¦valii, dintre care 8 au fost
Hunedoara care s-au angajat să dea mai jos textul scrisorii minerilor din iacceptate pentru realizare şi din Hunedoara ¦
patriei pină la sfîrşitul anului 10.000 Ghelar adresată furnaliştilor din Hune­ 10 pentru aplicare. Dintre ce-
tone de fontă peste plan, minerii din doara. ile 10 acceptate pentru apli­ sînt mult apre- »
care, cinci au fost recom-
Ipensate pe bază de economii date in Expozi- *
;antecalculate, economii ce se
iridică la peste 8.000 lei a- ţia regională *
nual, iar cinci pe bază de
DRAGI TOVARĂŞI, i apreciere. d e s c h i s ă la *
Dintre inovatorii partici- Deva. *
Ipanii la această frumoasă
Conştienţi de sarcinile pe care partidul şi guvernul le pune în faţa ,acţiune, s-au evidenţiat în IN CLIŞEU : *
muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din industrie, convinşi de faptul că ' mod deosebit tovarăşii Eu-
mai mult minereu de fier şi de mai bună calitate înseamnă mai multă ,gen Dellamea şi Petru Ca- „Aglomerator", *
fontă, mai multe maşini şi produse de larg consum, şi cunoscînd frumosul Jibaş, care in luna octom­
ţ şi patrioticul angajament ce vi l-aţi luat voi furnaliştii, de a da patriei pictură in ulei, J
pînă la sfîrşitul anului 10.000 tone de fontă peste plan, noi, minerii din brie au realizat 5 inovaţii
Ghelar, sîntem hotărîţi să vă sprijinim şi mai mult în realizarea şi chiar de­ care au fost deja aplicate. De Ş de Vaier Iones- *
păşirea angajamentului vostru. asemenea, tovarăşul loan *
Munteanu de la secţia 11-a cu. Z
Sub îndrumarea comitetului de partid al minei, mobilizaţi de comitetul cazangerie a confecţionat un
sindical şi conducerea tehnico-adminis trativă, în numele colectivului de mun­ dispozitiv de îndoit ţevi la J>
citori, ingineri şi tehnicieni de la m ina noastră, noi ne angajăm oa în cin­ rece, cu ajutorul căruia tim­
stea zilei de' 30 Decembrie să livrăm furnalelor cu 2.900 tone de minereu pul de lucru se reduce cu *>
mai mult decît prevede planul. Aceste cantităţi de minereu vi le vom livra 35 la sută, iar tov. loan Cri-
astfel: în luna noiembrie 1.500 tone iar în luna decembrie 1.400 tone. şan a realizat o matriţă de Sărbătorirea Teatrului de Stat
„Valea Jiului“ din Petroşani
Tot în sprijinul realizării angajamentului vostru, ne angajăm ca minereul
ce vi-1 vom trimite, atît cel în cadrul planului, cît şi cel peste plan, să fie
de calitate bună iar procentul de steril să fie redus sub normele în vi­
goare.
Mobilizînd întreg colectivul nostru
de muncă, noi vă asigurăm că ne
vom realiza întocmai angajamentul, confecţionat şuruburi de pe- In după-amiaza zilei de 9 promovării artei rea-list-socialis-
ajutîndu-vă în acelaşi timp şi pe voi Ytec pentru cazanul vertical al noiembrie s-a sărbătorit primul
deceniu de activitate rodnică a te, pusă în slujba oamenilor
să daţi patriei cefe 10.000 tone de locomotivei care duce la eli­ Teatrului de Stat „Valea Jiu­
fontă peste plan, pînă la sfîrşitul minarea surplusului de ma­ lui“ din Petroşani. muncii din Valea Jiului şi în­
anului. terial provenit prin forjare
şi reducerea timpului de lu­ In prezenţa tovarăşilor: Pe­ tregii regiuni Hunedoara. A
In numele colectivului de munci­ cru. tru Furdui, prim-secretar a! Co­
tori, tehnicieni şi ingineri de la mina mitetului regional de partid Hu­ Tovarăşul Dumitru Dejeu a
Ghelar: Sîntem convinşi că miş­ nedoara, David Lazăr, secretar
carea de inovaţii in atelie- al Comitetului regional de par­ transmis apoi felicitări din par­
PREDA DUMITRU \rul nostru va creşte neconte­ tid Hunedoara, Dumitru Dejeu,
ONCOŞ GHEORGHE nit, creînd drum sigur, spre membru al biroului Comitetu­ tea biroului Comitetului regio­
PALL IOAN eliminarea deficienţelor de or­ lui regional de partid, preşedin­
BUCUREŞTEAN NlCOLAE din tehnic in procesul de pro- ( te al Sfatului popular regional, nal de partid şi Comitetului e-
BUCUREŞTEAN TEODOR ducţie. loan Barna, membru al C.C. al
GOMBOŞ FRANC1SC P.M.R., prim-secretar al Comi­ xecutiv al Sfatului popular re­
SOIT ANA VICTOR MIHAILESCU
TOMA ARON CIOREI gional. ' ¦ •'
MOROŞAN IOAN responsabil cu inovaţiile, de
Numeroase felicitări şl urări
Atelierele C.F.R. Simeria. pentru activitatea rodnică de vi­
itor au adus reprezentanţii în­
treprinderilor miniere, instituţii­
lor din Valea Jiului, colectivelor
teatrale din ţară, cu care ocazie,
tetului raional de partid Petro­ ca semn al aprecierii muncii
R E A L IZ Ă R I LA B R Ă N IS C A şani, Vilhelm Neagu, secretar al depuse de colectivul teatrului din
Comitetului raional de partid Petroşani în cei 10 ani de acti­
Colectivul exploatării Brăniş- tele principale după cum ur­ Petroşani, Mircea Avram direc­ vitate, s-au adus teatrului fru­
c.a anunţă cu satisfacţie, că pî­ mează : la criblură în procent tor în Ministerul Invăţămîntului moase cadouri.
nă la data de 31 octombrie, de 133,40 la sută, iar piatră şi Culturii, a numeroşi reprezen­
planul de producţie pe anul spartă cu 107,04 la sută. In ce tanţi ai teatrelor din ţară, ai or­ Tov. Mircea Avram a trans­
1958 a fost realizat la sortimen- priveşte producţia globală, ea a ganizaţiilor de masă, întreprin­ mis felicitările Ministerului Jn-
fost realizată in proporţie de derilor şi instituţiilor din Valea văţămîntulul şi Culturii, dînd a-
Cu o lună înainfe de fermen 127 la sută. Jiului şi a întregului colectiv al poi citire telegramei tov. Ata-
Teatrului din Petroşani, tovară­ nase Joja, vicepreşedinte al Con­
Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ In obţinerea acestor rezultate şul Gheorghe Şulea, preşedintele siliului de Miniştri, ministru al
nerii de la Fabrica de cherestea s-au evidenţiat: muncitorii Ala- comitetului executiv al Sfatului Invăţămîntului şi Culturii.
zilei de 30 Decembrie, şi-au luat dar Gomboş, Carol Moldovan şi popular al raionului Petroşani,
crat in ziua de 5 noiembrie in angajamentul să-şi îndeplinea­ a deschis adunarea festivă de După festivitate, artiştii Tea­
contul zilei de 3 decembrie. In Gheorghe Ciutacu din brigada sărbătorire a celor 10 ani de ac­ trului de Stat „Valea Jiului“ din
urma acestui rezultat, in cinstea scă sarcinile de plan pe anul de mecanici; Petru Crişan şi tivitate a Teatrului de Stat „Va­ Petroşani au prezentat cu mult
1958 pînă la dala de 30 noiem­ lea Jiului" din Petroşani. succes piesa „Anii negri“ de
brie. Petru Pusa din brigada de mi­ Aurel Baranga şi Nicolae Mo-
neri. De asemenea, merită toa­ Cu această ocazie, tov. loan raru.
te laudele echipele de la încăr­ Petrovici, directorul teatrului din
cări de vagoane C.F.R., care au Petroşani, a trecut în revistă rea­ Intr-unui din numerele viitoa­
------------------ ¦¦ ,................, w : lizările obţinute de colectivul re ale ziarului nostru vom pu­
asigurat încărcarea la timp şi teatrului minerilor, pe drumul blica un reportaj mai cuprinză­
in bune condiţium a vagoanelor tor în legătură cu desfăşurarea
şi echipele de concasare şi de sărbătoririi.
M iffiifâli socialiste agricole spărgători de piatră, care şi-au
depăşit zilnic sarcinile de plan.
In ziua de 9 noiembrie s-au inaugurat în regiunea noastră
noi unităţi agricole socialiste. In satul Batiz, raionul Hune­
doara, a luat fiinţă o gospodar ie colectivă în oare s-au înscris
§= 73 familii de ţărani muncitori, membri ai întovărăşirii agri-
cote din sat, cu o suprafaţă de 191 ha. teren arabil. In satul
| Ungurei, raionul Sebeş, a luat fiinţă o întovărăşire agricolă
jj cu 36 familii şi o suprafaţă de 88 ha. teren arabil.
întovărăşiri agricole şi zootehnice au mai luat fiinţă şi în
§ alte sate ale regiunii noastre, far în cele vechi s-au înscris,
1 în cursul săptămânii trecute, numeroase familii cu o însemnată
s suprafaţă de teren. >
------------------ — ¦ -833____ = ------------------
Se lucrează la. monografia
FA B R IC
Cu cîtva timp în urmă, la Fabrica une în ano! 1927, fabrica produce cir­
de ciorapi şi tricotaje „Sebeşul“ din ca trei duzini de ciorapi pe zi la o
Sebeş, s-a trecut ta întocmirea mono­ maşină şi circa 6-10 kg. tricotaje din
grafiei întreprinderii. mătase sau bumbac, pe zi, la cele două
maşini de tricotat.
Pentru început s-a pornit la cule­
gerea datelor privind istoricul între­ Datele sirînse pentru întocmirea mo­
prinderii. Din acte şi referate vechi nografiei cuprind şi transformările ce
s-a stabilit astfel că fabrica, anemică au urmat. Din ele reiese că s-au adus La fiecare schimb, cuptorarii de la laminorul bluming, din Hunedoara, fac „operativa" de
Ia înfiinţare, a fost iniţiată de capi­ apoi alte maşini, însă în mică mă­ 5 minute, în care şeful de schimb face cunoscut celor două schimburi, cum ş-a lucrat în
talistul Gustav Bachner din Linchten- sură, şi, de obicei, cînd se aduceau schimbul respectiv şi programul de lucru pentru schimbul următor.
stein (Germania). Acesta, din ten- alte maşini, unele din cele existente
. dinţa de a se îmbogăţi şi totodată erau vîndute sau trimise altor fabrici In foto: Tehnicianul cuptorar loan Argint, şef de schimb, aduce la cunoştinţă muncitoUIrr
pentru a nu îi supus unei vămuiri aparţinătoare capitalistului proprietar. că planul pe ziua respectivă a fost depăşit cu 2,8 la suta.
prea mari, investeşte o parte din ca­
pitalul său în fabrici pe care ie con­ Date necesare întocmirii monografi­
struieşte în doiiă ţări din sud-esiu! ei fabricii „Sebeşul“, se mai găsesc
Europei — Romînia şi Ungaria, in ţâra şi la biroul de planificare şi arhiva
fabricii. Ele cuprind volumul produc­
noastră el construieşte o fabrică de ţiei fabricii în anii antebelici, valorile
ciorapi şi tricotaje în Sebeş. Pentru investite, capitalul şi alte date preţi­
oase. Urmează ca în viitor să se stea
început el cumpără terenul, apoi adu­
(Continuare în pag. 3-a)
ce materiale şi maşini punînd astfel
bazele unei făb.icuţe. Pusă în funcţi­