Page 3 - 1958-11

Nr. 1204
Cele mai arzătoare probleme
în dezbaterea comuniştilor
h i Simeria, in cel mai mare centru
feroviar din regiunea noastră, a avut
loc in urmă cu citeva zile conferinţa
pentru dare de seamă şi alegerea Co­
mitetului de partid al Atelierelor C.F.R. reparate să nu poată fi respectat în­
Conferinţa a făcut bilanţul activită­
ţii desfăşurate de către comunişti de
ultima conferinţă pe ateliere. A re­
ieşit că organizaţiile de bază şi-au
îmbunătăţit simţitor activitatea şi sti­
lul de muncă şi, ca urmare, au reuşit
să mobilizeze întreaga masă de mun­
citori la îndeplinirea planului de prou
ducţie, la toate acţiunile de folos ob­
ştesc.
Rezultate îm bucurătoare
Din darea de seamă şi din discu­
ţiile purtate de către delegaţi a reieşit se munceşte încă în asalturi s-a a-
că datorită muncii politice desfăşura­
te de către comitetul de partid şi or­
ganizaţiile de bază, al exemplului per­
sonal al comuniştilor, s-au obţinut re­ ca preţul de cost al producţiei să nu preciat ca pozitivă activitatea comi­
zultate demne de remarcat. Aşa, de
pildă, producţia globală pet primele 9
luni ale acestui an s-a realizat în pro­
porţie de 102,5 la sută, productivitatea
muncii a crescut cu 1,5 la sută, preţul
re cost al producţiei a fost redus cu
5,25 la sută faţă de cel planificat, iar
cîştigul mediu al muncitorilor a cres­
cut şi el cu 15 ia sută faţă de cei rea­
lizat în aceeaşi perioadă a anului
trecut. .Merită atenţie şi faptul că în
acest an, pînă în prezent, s-a realizat
un beneficiu, peste cel planificat, în
valoare de 1.913.000 Iei.
Numeroşi delegaţi au subliniat în
cuvîntul lor că în sectoarele unde or­ ciat că rezultatele obţinule în produc­ că măsură. Cele 2—3 conferinţe cu ca­
ganizaţiile de bază şi-au exercitat cu ţie se datoresc în bună măsură apli­ racter educativ ţinute într-un an întreg,
competenţă rolul de conducător politic, cării cu succes de către unii munci­ nu sînt în măsură să satisfacă aceas­
realizările obţinute au fost dintre cele tori a acestor metode. A reieşit însă că tă cerinţă. Cele mai multe organizaţii
mai bune. Aşa, spre exemplu, colecti­
vul de muncitori de la secţia vagoane
a reuşit să obţină o ritmicitate deca-
dală a producţiei de peste 34 la sută,
pe eîtă vreme la începutul anului a-
cesta producţia decadală nu reprezen­
ta mai mult de 20—23 *1a sută, din
planul de producţie lunar.
Faptul că în secţiile vagoane, loco­
motive, turnătorie şi mecanic şef se
obţin realizări însemnate — sublinia­
ză darea de seamă — este explicat
prin aceea că birourile organizaţiilor
de bază de aici în fruntea cărora mun­
cesc comunişti de nădejde ca Radu
Banu, Ilie Vasiu, Vasile Petraru, Pe­
tru Danciu şi alţii au ştiut să anali­
zeze la timp cauzele care frînau pro­
cesul de producţie şi au luat cele mai
eficace măsuri pentru înlăturarea nea­
junsurilor.
Unul din factorii care au contribui!
la obţinerea rezultatelor enunţate în
darea de seamă — a spus în cuvîn-
tul său tov. Victor Cismaş — a fost
întrecerea socialistă. Comitetele sindi­
cale, sub îndrumarea organizaţiilor de
partid, au antrenat în întrecerea so­
cialistă cea mai mare parte dintre
muncitori. Media muncitorilor cuprinşi
în întrecere, mai ales în ultimul timp,
a ajuns la peste 81 la sută. Ca ur­
mare a acestui lucru a crescut şi nu­
mărul fruntaşilor. Dacă la sfîrşitul a-
nului 1957 în ateliere existau un nu­
măr de 312 fruntaşi în producţie, în
momentul de faţă numărul acestora
a ajuns la 374.
Să reducem preţul de
cost, dar nu în dauna reuşit să primească în perioada de la sarcinilor.
calităţii!
Cei prezenţi la conferinţă au criti
-at, pe bună dreptate, comitetul de
Primirea de candidaţi preocupăirtid că nu s-a preocupat îndeajuns
şi nu a tras la răspundere conducerea
întreprinderii faţă de unele lipsuri ce
mai există în organizarea procesului
de producţie,
Este adevărat că am obţinut rezul­
tate cu care, pe drept cuvînt, ne pu­
tem mîndri — a spus inginerul Traian
Sălăjan. Am obţinut o reducere a pre
ţului de cost, sub sarcina planificată,
reducere care reprezintă 5,25 procente.
Am realizat de asemenea în acest an
un beneficiu, peste cel planificat, în
valoare de 1.913.000 lei. Să vedem
însă dacă am muncit îndeajuns de bi-
ne şi dacă nu cumva reducerea preţu-
1ui de cost şi mai ales beneficiul pe
care l-am realizat nu sînt în dauna
calităţii producţiei. Faptele ne dove
«se că aşa s-a întîmplat. In nenumă­
rate rînduri la repararea locomotive-
Măresc numărul
de abonamente
Comisia de femei din cadrul
fabricii de încălţăminte „Arde­
leana“, s-a preocupat în mod
deosebit de mărirea numărului
de abonamente la revistele:
„Femeia“ şi „ Dolgozo no“.
In trimestrul IV al acestui an,
ele au realizat o sporire a nu­
mărului de abonamente cu 233
la sută faţă de trimestrul trecut
la revista „Femeia“ şi 150 la
sută la revista „Dolgozo no“.
VALERIA CONSTANT!NESCU
corespondentă
VIAJA DE PARTID
lor s-a folosit, din lipsă de materia­
le noi, materiale necorespunzătoare. A-
cest lucru a dus acolo încît T.G. (ter­
menul de garanţie) al locomotivelor
totdeauna. Multe din locomotivele re­
parate la Atelierele C.F.R. Simeria
au trebuit reparate din nou la inter­
vale mult mai scurte decît cele pre­
văzute în T.G.
Se mai constată uneori că din lipsa
de supraveghere a unor maiştri de
Şantier şi a tehnicienilor se fac re­
paraţii de slabă calitate. Aşa de pildă,
locomotiva cu nr. 40.068 a fost decla­
rată ca reparată complect deşi con­
ducta de aburi era neizolatl, iar tu­
burile de aer neetichetate.
Datorită faptului că la unele secţii
juns acolo încît numărul orelor supli­
mentare planificate pen.tru un trimes­
tru să fie mult depăşite.. Aceasta face
scadă în raport cu posibilităţile exis­
tente.
Un deosebit interes au dovedit de-
Conferinţa pentru darea
de seamă şi alegerea
Comitetului de partid
de la Atelierele C. F. R.
Simeria
legaţii prezenţi la conferinţa faţă de
problema însuşirii şi aplicării meto-
delor înaintate de muncă. Ei au apre­
în multe cazuri unele metode înainta­
te nu sînt cunoscute de către muncitori
în mod ştiinţific. Aşa de pildă, meto-
-da Voroşin, cunoscută de mulţi mun­
citori sub denumirea de „curăţenia la
locul de muncă“, este considerată că
se aplică prin simplul fapt că munci­
torii îşi ţin curat locul de muncă şi îl
predau celor din schimbul următor în
perfectă stare. Şi atît. Metoda Kuz-
neţov, de recondiţionare a sculelor, se
aplică în cadrul secţiei mecanic şef,
însă în mod neorganizat, fără a se
ţine o evidenţă a ceea ce s-a realizat
prin aplicarea ei.
Faptul că cele mai multe metode
, înaintate de muncă se aplică în mod
formal, duce acolo încît să nu se ob­
ţină o producţie atît de sporită oît
permit condiţiile create aici.
Legat de problema calităţii produc­
ţiei, mulţi vorbitori au criticat faptul
că nu există suficientă preocupare faţă
de calificarea, mai ales a tinerilor, de
întărirea disciplinei etc.
Cei mai buni muncitori—
candidaţi de partid
Un loc însemnat In dezbateri l-a
ocupat problema întăririi rîndurilor
partidului şi a compoziţiei sale sociale.
Delegaţii au apreciat că în direcţia
primirii de noi membri şi candidaţi de
partid, atît comitetul de partid cit şi
organizaţiile de bază din cadrul ate­
lierelor au muncit cu multă răspun­
dere. Desfăşurînd o muncă politică
susţinută în rîndul celor mai buni
muncitori organizaţiile de partid au
ultima conţerinţă şi pînă în prezent un
C‘
organizaţia de partid
Organizaţia de partid de la mina
Aninoasa a obţinut realizări de sea­
mă în munca de întărire a rîndurilor
sale prin primirea de noi candidaţi
şi membri de partid. Preocupîndu-se
de întărirea compoziţiei sociale a par­
tidului, organizaţiile de bază de la mi­
na Aninoasa au primit în rîndul lor
un mare număr de candidaţi dintre cei
mai buni mineri, tehnicieni şi ingineri
sau dintre cei mai buni muncitori ca­
re lucrează nemijlocit în producţie.
In acest an, în organizaţiile de ba­
ză nr. 1, 2, 3 şi 4 de la mina Anî-
noasa au fost primiţi peste 100 candi­
daţi noi. Toţi aceştia sînt muncitori,
mineri, electricieni şi lăcătuşi de mi­
nă. Aceasta dovedeşte o mare grijă
pentru îmbunătăţirea compoziţiei so­
ciale a partidului.
Succesele obţinute de organizaţiile
de bază de la mina Aninoasa au dus
la mobilizarea muncitorilor la înfăptui­
rea sarcinilor trasate de partid. Este
cunoscut faptul că datorită muncii po­
litice desfăşurate în rîndul minerilor
şi muncitorilor, datorită exemplului dat
de comunişti, minerii de la Aninoasa
îndeplinesc sarcina de a spori produc­
ţia de cărbune, sarcină trasată de
Congresul al Il-lea al P.M.R. Dovadă
sînt cele 15.000 tone de cărbune pe
care minerii Aninoasei, mobilizaţi de
organizaţiile de partid, le-au dat pa­
număr de 158 candidaţi de partid. In
aceeaşi perioadă, un număr de 38 can­
didaţi cărora le-a expirai stagiul de
condidalură au fost primiţi în rindu-
rile membrilor de parlid. Esie meritul
organizaţiilor de bază şi al comitetu­
lui de partid că .din totalul acestora
peste 95 la sulă sînt muncitori, mai
ales tineri care lucrează nemijlocit în
procesul de producţie.
O lipsă pe care au subliniat-o nu­
meroşi vorbitori şi chiar darea de sea­
mă este aceea că încă nu to ţifmembrii1
de partid se ocupă de problema întă­
ririi rîndurilor organizaţiilor de partid,.
sarcina aceasta rămînînd de cele mai
multe ori pe seama birourilor organi­
zaţiilor de bază. ••
Atenţie cuvenită educării
candidaţilor de partid
Un număr mare de vorbitori au a
tetului de partid' şi a organizaţiilor de
bază în privinţa primirii de noi mem­
bri şi candidaţi de partid. Mulţi din­
tre ei au subliniat însă că faţă de
educarea acestora a existat în general
o slabă preocupare.
Nu este de ajuns — a arătat tov.
Mircea Lucaci — să primim în rîn­
dul candidaţilor de partid pe cei mai
buni muncitori, fie ei tineri sau vîrst-
nici. Faţă de aceştia trebuie manifes­
tată o grijă permanentă. Ei trebuie e-
ducaţi cu multă atenţie. Or, de aceas­
tă problemă organizaţiile de bază şi
comitetul de partid s-au ocupat în mi­
de bază consideră că încadrînd toţi
candidaţii de partid în cercuri, şi
cursuri de învăţămînt au rezolvat pro
blema educării lor. Aceasta nu ajun­
ge însă. In faţa candidaţilor de partid
trebuie expuse cît mai multe conferinţe
pe teme cultural-educative. Cu ei este
necesar să se studieze temeinic sta­
tutul P.M.R., să se vizioneze filme
în colectiv, să se organizeze excursii
la locuri istorice, să fie atraşi într-un
număr cît mai mare la activitatea cul­
turală. De aceste lucruri, comitetul de
partid şi organizaţiile de bază au ţi­
nut seamă în prea mică măsură. Nu­
mai aşa poate fi explicat faptul de ce
la unii candidaţi, mai ales la cei pro­
veniţi din rîndurile tinerilor se mani­
festă încă acte de indisciplină.
In această direcţie, delegaţii Ia con­
ferinţă au apreciat, că va trebui să-şi
îndrepte atenţia comitetul de partid şi
organizaţiile de bază de la Atelierele
C.F.R. Simeria. Lichidînd lipsurile ma­
nifestate în direcţia educării candida­
ţilor de partid se va putea ajunge la
creşterea unor 'cadre cărora să le poată
fi încredinţate sarcini tot mai impor­
tante.
? singurele care îşi ţin cu regularitate
Dezbdănd cu competenţă toate latu­
rile activităţii comitetului de partid şi
a organizaţiilor de bază, delegaţii la
conferinţă au contribuit în mare mă­
sură la orientarea activităţii de viitor
a organului nou ales. In acelaşi timp
ei au făcut preţioase propuneri care
puse în aplicare vor duce fără îndo­
ială la o activitate mai rodnică, la o
muncă susţinută în vederea realizării
V. P1ŢAN
¦ := W M K = —
triei peste plan în perioada ce a tre­
cut din acest an.
Organizaţia de bază nr. 3, al cărei
.secretar este tehnicianul Adalbert Bi-
havet , s-a ocupat intens de întărirea
rîndurilor partidului.
In acest sector, în care organizaţia de
bază s-a ocupat îndeaproape de în­
tărirea rîndurilor partidului, de mobi­
lizarea oamenilor muncii la înfăptuirea
sarcinilor puse de partid, au fost ex­
trase în perioada 1 ianuarie — 16 oc­
tombrie a.c. 7.828 tone de cărbune pes­
te plan. Candidaţii de partid Francisc
Schneider, luliu Tokacs, Mihai Pai-
zan, Constantin Ailincă, Butnarii şi
alţii, şi-au adus nemijlocit contribuţia
la extragerea acestei cantităţi de căr­
bune peste plan.
„Figuranţii“ (brigadă care lucrează
în abataje figuri), conduşi de candi­
datul Francisc Schneider, de pildă, au
dat 3.776 ione de cărbune în afara sar­
cinilor de plan. In cadrul • întrecerii
ce s-a desfăşurat în întîmpinarea zi­
lei minerului şi a celei de a 14-a ani­
versări a eliberării patriei, au fost
scoase peste plan — într-o singură
lună 1.631 tone cărbune.
Exemple de acest fel sînt nenumărate.
Le găsim şi în organizaţia de bază nr.
1, al cărei secretar e minerul Aurel
Cristea, care se mîndreşte azi cu can­
didaţi ca Nicolae Mujnai şi Vasile Fră-
ţilă, conducători de brigăzi, despre ale
DRUMUL SOCIALISMULUI
Sărbătoare în Bis carea
(Urmare din pag. l-a)
Munteanu lu i. Nistor, Sofia Filip şi
alte familii au venit în întovărăşire.
Lucrul este cu şi mai mult spor.
Creşte fondul de bază, se procură
inventarul.
Vecinii întovărăşiţilor din Biscarea,
colectiviştii din Simeria Veche, Sînt-
andrei şi Rapoliu Mare, tucrînd în
gospodăria agricolă colectivă obţin
recolte toi mai bogate. Valoarea zi-
lei-muncă creşte şi odaiă cu ea, bel­
şugul în casele oamenilor, lntovără-
şiţii din Biscarea văd lucrul acesta,
îndrumaţi de partid, s-a născut ideea
trecerii de la întovărăşirea agricolă
la gospodăria colectivă. In timp
scurt, 92 familii au cerut trecerea la
gospodărie. Oamenii au experienţa
muncii la un loc, cunosc forţa şi ca­
pacitatea de muncă a colectivului,
sud convinşi de avantajele ¦muncii
unite. Şi de dala aceasta cei mai
buni dintre cei buni, Nislor M im -.
teanu, Barba Nislor, Nicolae Pepe-
naru, locui Pepenaru II, Romulus
Barba, Sofia Davidescii, Valeria Ju­
ne, Rozalia Tomită, au fost primii
care au făcui pasul spre colectivă.
Hotărîrea colectiviştilor
Glasul preşedintelui nou ales, Bar­
ba Nistor, stăpînea peste întinderi.
Prin difuzoarele instalate în jurul,
platoului din curtea gospodăriei „Oc­
tombrie roşu“ vestea înfiinţării gos­
podăriei mergea departe, lot mai de- j
parte.
— Am pornit, dragi tovarăşi, pe |
drumul nou, pe care ni l-a deschis«
partidul, pe drumul care merg cei |
mai mulţi ţărani muncitori cinstiţi, \
care văd limpede politica partidului (
nostru. Acum la inaugurarea gospo­
dăriei colective sîniem desiul de pil-1
iernici. De la început avem 10 vaci!
cu lapte, 10 cai, 11 care, 13 pluguriA
4 prăsitoare, o batoză pentru ce- 1
reale şi alia pentru trifoliene. Avem I
sediu propriu, grajduri, remize. Sin- !
tem mulţi : 92 familii, cu o supra-1
faţă de 140 ha. Alături de noi mai\
vin şi alţii. Invingîndu-şi îndoiala, I
chiar azi iovarăşii Cornel Ivanovici'
Mai multă atenţie muncii culturale
Cine din Vulcan sau raionul Petro­
şani nu-şi mai aminteşte de echipele
artistice de amatori ale clubului mi­
nier „l. C. Frimu" care în repetate
rînduri, cu prilejul diferitelor programe pasul pe loc. Nici una dintre acestea
sau concursuri artistice s-au remarcat
prin prezentarea unor bogate progra­
me şi repertorii variate, plăcute? As­
tăzi însă nu se mai poale spune ace­
laşi lucru despre activitatea culturală
dusă la clubul minier din Vulcan.
Dintre toate formaţiile, mai trăiesc
doar corul şi fanfara de care se ocu­
pă dirijorul Ervin Gehan. Acestea sînt
repetiţiile şi dispun de un repertoriu
bogat. In prezent ele se pregătesc cu
temeinicie pentru a sărbători cu cinste
ziua de 7 Noiembrie. De asemenea, ele
se pregătesc pentru cel de al V-lea
concurs al formaţiilor artistice de a-
matori.
Se pune întrebarea : ce fac celelalte
formaţii ? Răspunsul, este clar : în pre- Deak şi, respectiv, Irina Kelemen —
căror succese se vorbeşte mereu. A-
semenea exemple găsim şi în organi­
zaţia de bază nr. 4, al cărei secre­
tar e tehnicianul loan Pop, unde în
decursul celor 9 luni care au trecut
s-au întărit rîndurile organizaţiei de
bază cu încă 34 candidaţi, oa­
meni de nădejde, tineri cinstiţi ce
luptă zi de zi pentru îndeplinirea sar­
cinilor.
Exemple de tineri candidaţi cu me­
rite deosebite se pot am inti: briga­
dierii Remus Cosma din organizaţia
de bază nr. 2, Maftei Berculean, din
organizaţia de bază nr. 5, Gheorghe
Codrea şi Vasile Codrea, din organi­
zaţia nr. 4 şi mulţi alţii.
Succese însemnate pe linia primirii
de noi membri şi candidaţi de partid
au obţinut şi organizaţiile de bază nr.
5, 7 şi 9. Nu acelaşi lucru se poale
spune despre organizaţia de bază nr.
8. In această organizaţie de bază, e-
xistă posibilităţi de îmbunătăţire a
muncii pentru întărirea rîndurilor par­
tidului. Se cere însă mai mult interes,
mai multă preocupare din partea birou­
lui organizaţiei de bază.
Îmbunătăţind permanent munca de
primire în partid, educînd cu grijă pe
cei primiţi în rîndurile candidaţilor de
parlid, organizaţiile de bază vor creş­
te astfel adevărate cadre care să lupte
neobosit pentru obţinerea de noi suc­
cese pe calea construirii socialismu­
lui, pe calea făuririi unei vieţi noi.
şi Petru Meza au depus cereri să fie din Rapoliu Mare, Xîmpa, Băcia. S-a
primiţi în rîndurile noastre. Primul desfundat butoiul cu ţuică de prune,
aduce doi cai, o căruţă şi 1,55 ha.
teren, iar al doilea 0,58 ha. teren şi
braţe de muncă.
Pe drumul pe care mergem noi,
vor veni şi alţii care astăzi mai stau
pe gînduri. Rezuliatele ce le vom
obţine prin munca noastră unită vor
fi primul îndenm. Şi că vom obţine
rezultate din cele mai bune nu ne
îndoim. învăţătura partidului ne-a
fost şi ne este călăuză în. munca
noastră.
La petrecere
Aşa cum se cuvine să fie cinstită
o sărbătoare, aşa a fost cinstită ziua
inaugurării gospodăriei colective din
Biscarea. Pe scena împodobită cu
scoarţe şi covoare lucrate de mina
gospodinelor harnice, au dansat, şi au
ciniat membrii formaţiunilor artistice
FILM U L ZILEI
0 PRODUCŢIE A STUDIOULUI,, MAXIM GORKI’
nu mm
Filmul „Inima nu uită", producţie a studioului. „Maxim Gorki", rulează
la cinematograful „Filimon ¦Sirbu“ din Deva pînă în ziua de 2 noiembrie.
L A V 11 L C A N
zenf au o activitate nesatisfăcătoare.
Deşi ziua de 7 Noiembrie se apropie,
formaţia de dansuri, brigada artistică
de agitaţie şi formaţia de teatru bat
nu-şi mai ţin cu regularitate repetiţiile, pul lor liber.
nu-şi îmbogăţesc repertoriul. Echipa
de dansuri cuprinde cîteva jocuri care
au fost. prezentate şi acum cîţiva ani.
Brigada artistică de agitaţie nu mai
este atît de combativă, ea pierzîndu-şi
din faima pe care a avuUo în rîndu­
rile minerilor, iar formaţia de teatru
nu mai face nimic.
Dar de ce toate acestea ?
Cîţiva tineri adunaţi la club zilele
trecute, fără să ştie, au dat răspunsul
întrebării ce se pune în legătură cu
activitatea culturală a clubului minier
„I. C. Frimu“ din Vulcan. Discutînd
despre ajutor şi îndrumare, despre
felul cum responsabilul cultural din
partea comitetului de întreprindere şi
al celui de U.T.M. — tov. Gheorghe
înţeleg să vină în mijlocii! tinerilor
artişti amatori, tinerii se declarau ne­
mulţumiţi de faptul că de foarte multă
vreme, cei vizaţi nu au mai dat pe
la club, nu au stal de vorbă cu tinerii
PE URMELE SCRISORILOR NEPUBLICATE
Un restaurant închis si o vînzătoare cu nărav
Despre restaurantul „Straja“
din Vulcan, care se află tie mull
timp în reparaţie şî nu se ur­
gentează lucrările pentru n se
putea reda in folosinţă consu­
matorilor — ne-a scris un co­
respondent voluntar din locali­
tate. Bufetul restaurantului s-a
mutat în grădina de vară — ne
scrie corespondentul — dar aici
nu se servesc decît mînear uri reci
(salam sau brinză). Pe lingă
faptul că bufetul nu este apro­
vizionat cu sortimente variate,
De cîte ori să fie criticai ?
„Ioan Măglaşu, gestionar la
centrul nr. 112 de distribuirea
cărnii din Orăştie, a fost criti­
cat de mai multe ori atît în şe­
dinţe cît şi în presă. Gu toate
acestea se ţine mereu de bău­
tură. Nu respectă programul
magazinului. Din cauza lui,
populaţia trebuie să aştepte ore
întregi in stradă. Toate măsu­
rile educative luate pentru a-1
îndrepta nu au dat rezultate.
fabricată de întovărăşită de ieri, co­
lectiviştii de azi, (expresia aparţine
tovarăşului Nicolae Pepenaru). O
formaţie de orchestră şi fanfara A-
telierelor C.F.R. Simeria nu au prea
lăsat răgaz de discuţii. Muncitorii
ceferişti, soţiile acestora, membre aţe
comisiei orăşeneşti de femei, care au
lucrat cu tragere de inimă •făcînd
toate pregătirile (Nina Csibi, Rozalia
Popescu, Valeria Suvaina, Maria
Şerban, Vicioria Lupu, Susana Crişa-
novschi), împreună cu colectiviştii
din Simeria Veche, Miercurea, Băcia,
Sîntandrei, întovărăşită din Şeuleşti,
Strei, cu gazdele, au încins hore,
focuri. Au ciocnit pahare.
...Şi astfel de sărbători se intim-
plă iot mai des în viaţa satelor re­
giunii noastre.
să vadă care le sînt dorinţele, să-i
ajute sau să le spună o vorbă bună,
de îndrumare. Aceasta fiind situaţia,
formaţiile artistice s-au destrămat, ti­
nerii găsindu-şi alte preocupări în tim­
Starea rea de lucruri în privinţa ac­
tivităţii culturale la Vulcan se dato
reşte şi faptului că au trecut multe
luni de cînd comitetu! organizaţiei
de partid pe mină nu s-a îngrijit
să analizeze felul în care se desfăşoa­
ră activitatea culturală, felul în care
cei care au sarcini pe această linie se
achită de îndatoririle ce le au, deşi
comitetul de partid cunoaşte situaţia
muncii culturale.
Este deci normal ca tinerii, munci
torii mineri, populaţia din Vulcan să
se întrebe şi pe bună dreptate, pînă
cînd la clubul „I. C. Frimu“ activita­
tea culturală va mai lăsa de dorit, pînă
cînd conducerea cluffîiluî şi comitetul
de întreprindere şi U.T.A4. vor mai ne­
glija munca de educare pe linie cul­
turală a maselor de tineri, cît timp
va mai dura pînă cînd comitetul de
partid va trage la răspundere pe cei
vinovaţi de această stare de lucruri ?
AL. A.
consumatorilor nu prea le vine
să stea la masă în grădina de
vară pe acest timp destul de ră­
coros.
Vînzătoarea Maria Popa, de
la bufetul „Gloria“ din Vulcan,
nu serveşte consumatorii în
mod civilizat. Mai are obiceiul
să şi vorbească urit dacă ci­
neva îndrăzneşte să-i reclame
acest fapt — ne relatează ace­
laşi corespondent.
Fiind sezisat de aceste nere­
guli T.A.P.L. „Valea Jiului“ Pe­
troşani, răspunde ziarului urmă-
Organele locale cunosc destul
de bine faptele acestui gestio­
nar, dar nu se ştie ce mai aş­
teaptă ?“. Despre aceste nereguli
ne scrie un corespondent vo­
luntar al ziarului.
O.C.L. Alimentara — inter-
raionala Deva — în scrisoarea
de răspuns trimisă redacţiei la
sezisare, recunoaşte comporta­
rea indiscipiinată a gestionaru-
Pag: 3
TELEGRAME EXTERNE
PREZENŢE ROMINEŞTJ
PESTE HOTARE
Vizita delegaţiei
A. R. L U. S.
la Moscova
MOSCOVA. — Coresponden­
tul Agerpres anunţă : De patru
zile se află la Moscova delega­
ţia A.R.L.U.S., în frunte cu a-
cad. Vasile Mîrza. Delegaţia are
un vast program de vizite şi în-
tîlniri cu oamenii sovietici. O
mare impresie a făcut asupra
membrilor delegaţiei Expoziţia
agricolă unională şi Expoziţia
indusţrială unională, unde sînt
expuse cele mai importante cu­
ceriri din ultimii ani ale ştiin­
ţei şi tehnicii sovietice.
Delegaţia A.R.L.U.S. a vizitat
de asemenea galeriile Tretiakov,
Universitatea „Lomonosov“ şi
Institutul de arte „Burinov“.
Acad. Vasile Mîrza, acad. Go-
d.ircea, Ion Moraru, secretar al
Consiliului General A.R.L.U.S.,
l-au vizitat pe Konstantin Omel-
cenko, prim-locţiitor al preşedin­
telui Societăţii pentru răspîndi-
rea cunoştinţelor politice şi ştiin­
ţifice din U.R.S.S.
La 31 octombrie delegaţia a
plecat la Sverdlovsk, unde vor
avea loc numeroase întîlniri cu
intelectualitatea şi oamenii mun­
cii din marele centru industrial
al Uniunii Sovietice.
Expoziţia cărţii
şi artei grafice
romîneşti la Moscova
MOSCOVA. — Coresponden­
tul Agerpres anunţă : Expoziţia
cărţii şi artei grafice romîneşti,
care s-a deschis la Moscova, a
fost vizitată pînă în prezent de
aproximativ 2.000 de oameni.
Cartea de impresii a expoziţiei
cuprinde numeroase însemnări
elogioase despre cele văzute.
„Am vizitat expoziţia cu mare
interes, scrie L. Kubkova. Totul
este foarte frumos. O impresie
deosebită Iasă lucrările carjca-
turiştilor romîni“. „Un grup de
militari sovietici care am vizitat
expoziţia, giăsuie altă însemna­
re, am rămas impresionaţi de
succesele prietenilor noştri. Vă
dorim noi succese creatoare“.
„Sînt deosebit de interesante ca­
ricaturile, atît prin concepţia, cît.
şi prin execuţia lor“. „Ar trebui
mai larg răspîndite. De ce nu se
editează într-un volum“. V. Bî-
kov, Universitatea „Lomonosov“.
Ziarul „Sovetskaia Cultura“
a publicat un articol în care
scrie : „Expoziţia oferă un bogat
material pentru schimbul de ex­
perienţă dintre graficienii şi po-
ligrafiştii Romîniei şi U.R.S.S.,
contribuind în felul acesta la în­
tărirea contactelor şi legăturilor
prieteneşti“.
i
toarele : Cele semnalate de co­
respondent sini juste. Restau­
rantul „Slraja“ este aproape ga­
ta cu reparaţiile şi peste
cîteva zile va intra în func­
ţie şi atunci .va putea satisface
cerinţele consumatorilor cu tot
felul de preparate calde şi reci.
In ce priveşte comportarea
vînzătoarei Maria Popa, din
cercetări reiese că întradevăr
nu s-a comportat cu consuma­
torii corespunzător. Pentru a-
ceasta a fost • sancţionată cu
mustrare scrisă şi avertisment.
lui şi arată că s-au luat mă­
suri corespunzătoare.
Nofa redacţiei
Considerăm că indulgenţa de
care a dat dovadă conducerea
O.C.L. interraionala Deva, cu-
noscînd comportarea necuviin­
cioasă a susnumitului gestionar
nu poate ii justificată. E nece­
sar ca măsurile corespunzătoare
să nu mai întîrzie.