Page 30 - 1958-11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 12Í1

Un om ca mulţi alţii

In toamna anului 1931, pe te a fost declarat „orizontul ti- Categoria A EâlPlO iâTIIL BEflIOHAL IE FOTBAL Categoria C la fotbal
meleagurile Abrudului a apărut neretului“. Acest orizont este
un nou locuitor. Era fiul unui condus de tou. maistru Adam la fotbal Corvinul Deva a cîştigat în deplasare Isterie meritata
miner. Era cel cu care astăzi se loan, secretarul organizaţiei de
mindreşte Exploatarea minieră partid. Aici lucrează şi Traian In etapa 'de duminică, în afa­ Fruntaşa clasamentului campionatu­ Şi, dacă pînă atunci pasele devenilor ia Simeria
din Deua. Cel nou născut era Dioancă. El este şeful unei bri- ră de Dinamo, toate echipele lui regional de fotbal, Corvinul Deva, erau date la întîmplare, după acest
Traian Dioancă, care astăzi găzi de tineret. „Băieţii" pe bucureştene au fost nevoite să a cîştigat la Hunedoara două puncte gol jucătorii din Deva se regăsesc Penultima etapă a turului din cate­
este un om de statură potrivită, care ii conduce sint in întrece- cedeze. Două din aceste echipe, nespus de preţioase; cu atît mai mult, uşor şi atacurile lor erau mai decise. goria C, echipa C. F. R. Simeria a
cu trăsături regulate, cu o pri- re. Şi nu se vor lăsa uşor în- Progresul şi &.Q.A., au cedat cu cît ele au fost realizate în dauna Nu-i mai puţin adevărat că hunedo­ susţinui-o pe teren propriu in compa­
vire blîndă, care parcă-ţi spu- trecuţi, căci deşi sint tineri pe teren propriu, iar Rapid a unei echipe pretendente la primul renii fiind nervoşi n-au mai putut nia formaţiei Drubeta Turna Severin.
n e : „în mine vei găsi totdea- sint bine îndrumaţi de oameni cedat în deplasare la Ploeşti. loc: Şantierul Hunedoara. să dea randamentul necesar. In repri­ Rezultatul partidei' precedente de la
una un p r i e t e n p r i c e p u ţ i . Orizontul lor şi-a în- za secundă s-a văzut că nu e sufi­ Cugir, unde ceferiştii au lăsat două
Iată rezultatele înregistrate: Faţă de aspectul jocului, a! domi­ cient să domini cîmpul de joc, ci cîş- puncte, a făcut pe mulţi spectatori să
Pînă la vîrsta de 18 ani a deplinit şi depăşit planul în Progresul Bucureşti — U. T. nării, precum şi a ocaziilor ratate tigă echipa care fructifică. Şantierul devină sceptici peniru o victorie asu­
trăit alături de părinţii lui. A- fiecare lună. Arad 1—3 ; un rezultat de egalitate ar ti fost din 7 ocazii nu a fructificat decît una, pra severinenilor, mai ales că echipa
G.G.A. — Dinamo Bacău 1-2; mai echitabil. Dacă în repriza I-a au pe cînd Corvinul Deva deşi a avut oaspe era liderul seriei. Pe teren insă,
poi s-a m ă r i t să lucreze, să- jată cs a devenit micuţul Petrolul Ploeşti — Rapid dominat hunedorenii (raport de cor- numai 3 ocazii, totuşi a marcat două echipa gazdă reuşeşte să-şi învingă
şi urmeze tatăl. Şi-a îndreptat Traian de acum. 27 de ani. Bucureşti 3— 1 ; nere 5— 1), în partea secundă şi în goluri. adversarul cu scorul de 2-0 (0-0).
atunci paşii către mina din tăzi, este căsătorit şt vrea ca Ştiinţa Timişoara — Jiul Pe­ special după egalare, devenii îşi re­
troşani 2—1 ; vin serios şi pun stăpînire pe joc. Au înscris Anton pentru gazde, şi Timp de 45 de minute cit a durai
, Ghelar. Mergea acolo să muţi- familia lui să trăiască fericită. repriza l-a ceferiştii au atacat In per­

ceaşcă, să înveţe o meserie, să Şt are tot ce-i trebuie. Munceş- Farul Constanţa — Dinamo Golul care a adus egalarea, a dat Sebastian 1 şi Sebastian II pentru manenţă, însă n-au ştiut să insiste

Lse facă miner ca şi tatăl său. te mult dar munca lui e plătită. Bucureşti 1—4 ; parcă aripi întregii echipe din Deva. oaspeţi. M1RCEA NEAGU îndeajuns pentru a marca, aşa Incit

' 'l Aici a pătruns tainele mese- Cei aproape 2.000 lei pe care V, LENfN : împotriva revi­ Ştiinţa Gluj — Steagul roşu I w r m ă i r i r e a SiderufuS repriza se termină cu scor alb. La
zionismului. O. Stal’in 0—0. reluare, ambele echipe se avînfă în
ripi de miner. S-a obişnuit cu Ti ciştigă lunar ii. ajung,
V. !. LENIN : Despre mişcarea După etapa de duminică, Di­ Lupta pentru primul loc în clasa­ Duminică echipa Dacia Orăştle, ju- luptă, cu mai multă dîrzenie, hoiărlte
greutăţile muncii, a cunoscut Traian Dioancă vrea să de­ muncitorească şi comunis­ namo Bucureşti a acumulat 15 ment continuă. In urmărirea actualu­ cînd pe teren propriu, a obţinut o să deschidă scorul. Se succed faze fru­
puncte şi s-a distanţat în frun­ lui lider al campionatului regional de bine meritată victorie în faţa puter­ moase cînd Ia o poartă cînd la alia,
prímele bucurii pe care le are oină maistru miner. Şi poate, tă internaţională. tea clasamentului. Pe locul II fotbal, Corvinul Deva, echipa Dacia nicei formaţii Constructorul Hunedoa­ dînd multe emoţii spectatorilor. Gaz­
M. S. DRAGHILEV: Criza ge­ este acum echipa U.T.A. cu 9 Orăştle luptă nu numai pentru acu­ ra cu scorul de 2—0. Cele două goluri dele înscriu primul gol abia în min.
unúminer alături de tovarăşii căci e un om harnic, un om. puncte. mularea de puncte ci şi pentru go­ ale echipei Dacia Orăştie au fost mar­ 52 iar in nun. 69 Dumitreasa în­
nerală a capitalismului.
săi'Tde muncă. care pune mult suflet în tot MAURIGE THOREZ: Articole

\ In ^1955 a venit să lucreze ceea ce face Citeşte mereu şi şi cuvîntări. —O— laveraj, care deocamdată favorizea­ cate de Gavrilă (miri. 16) şi Răsă- scrie cel de-al doilea şi ultimul punct
PAUL ROBESON : Aceasta este
la Exploatarea minieră din cu siguranţă va reuşi să de- Categoria B la fotbal ză pe deveni. deanu (min. 65). al meciului. M. SABIN
poziţia mea.
Deva.{ Cunoştea meserie, dar vină an maistru priceput. Paşii M in e ru l L upeni — D i s p u t ă p a s i o n a n t aIntîlnirea dintre echipele Unirea se impune şi reuşeşte să-şi adjudece RUGBt
tot mai avea de învăţat. îşi dă­ săi sint îndrumaţi de organiza­ HENRI ALLEG : Tortura.
dea metdeu seama că mineritul ţia de partid. Tov. Traian Di- C . S. Tg. Mureş Alba lulia şi Şurianul Sebeş a dat loc victoria prin golurile înscrise de Piesa Echipa Şantierul Hunedoara, a în-
* + * Consfătuirea pe ţară a
are tot.'.mai multe taine. Le va nancă este candidat de partid ţăranilor şi lucrătorilor la o dispută pasionantă. La sfîrşitul şi Vintilă. Scorul de 2—0 pentru Fi­ lilnit pe teren propriu echipa mineri­
putea el pătrunde 9 Da. Căci a- si alături de maistrul loan A- din sectorul socialist al
2 - 0 (2 — 0) primei reprize, scorul era încă nede- nirea Alba lulia oglindeşte pe deplin lor din Lupeni. După un joc anost,
lături erau tovarăşi care îl aju- dam, se străduieşte ca orizon- agriculturii, c l s : 0—0. La reluare, echipa Unirea raportul de forţe de pe teren. fără Istoric, prima parte se termină
Minerul Lupeni a realizat du­ cu un scor alb. La reluare lucrurile
tau, erau maiştrii, erau irigi- tul lor — orizontul tineretului * * Uzinele „1. C. Frimu“ —
Sinaia (sub redacţia M. minică cea mai bună partidă Victorie dinprima reprizăse schimbă. Jocul devine mai rapid
nerii, cărţile. Toţi aceşti prie- 1_ $& devină fruntaş în muncă, Biji şi V. Trebici). din acest sezon obţinînd o vic­ şi deci Interesant mai ales că şar­

teni i-au venit în ajutor şi l-au N. and ro jm ach e torie categorică la 2-0. Chiar Intîlnirea de fotba] dintre echipele care au dominat şi au tras Ia poartă jele liniei de trei sferturi ale echipei

condus pe calea succeselor- din primele minute de joc gaz­ Aurul Zlatna şi Metalul Cugir, s-a în repetate rînduri, însă portarul Fur- hunedorenilor sînt încununate de suc­
dele iau iniţiativa şi încearcă terminat cu scorul de 1—0 în favoa­ dui în formă bună a reţinut totul. ces.
Munca lui a fost apreciată. U
De multe ori i-a fost citat nu- ol poarta apărată de Erdeli. In mi­ rea cugirenilor. Meciul a fost viu dis­ In repriza a ll-a, gazdele au pus Că în partea secundă a întilnirii,
natul 15 Groza deschide pe putat, cu faze spectaculoase de fot­ stăpînire pe joc masîndu-se în terenul jocul a fost mai dinainic şi atractiv
mele printre fruntaşii minei. Crăiniceanu care şutează spre bal, în care echipa oaspe cu o îna­ advers însă din cauza concentrării o spune şi scorul: de patru ori rug-
Nu de mult, unul din orizoan- poartă. Erdeli nu poate să reţi­ intare mai eficace în care a excelat jocului pe centru au uşurat misiunea biştii hunedoreni au culcat balonul
nă, mingea scapă iar Onea, a- centrul înaintaş Mihai şi-a justificat apărătorilor de la Cugir. Cu toată în terenul echipei adverse dar nu au
4.-W tent, o introduce în plasă : 1-0. victoria prin golul marcat cu capul realizat decît o singură transfor­
Asistăm la o plină dominare a din interceptarea unui corner (min dominarea categorică n-au putut jus­ mare. Astfel că scorul final este de
.Expozifie gazdelor, care atacă periculos. 19). 14—0 ( 0- 0).
Astfel în min. 34 Onea, în min. tifica nimic, înaintarea jucînd sub
arhivistică 37 Crăiniceanu, în min. 39 Mol- Repriza l-a a aparţinut oaspeţilor orice critică. Traversarea Reiesaiului
dovan trag spre poartă dar
Colectivul serviciului regional al ar­ Călănenii la a doua victorie In cinstea zilei de 7 Noiembrie, e-
hivelor statului Hunedoara, cu sediul
în oraşul Alba IUÎia, a luai inimoasa portarul reţine. In min. 40 Crăi­ Spectatorii din Câlan au asistat unei frumoase acţiuni la care a par­ chipa de alpinişti de la colectivul
iniţiativă de' a orgftfiiaa o exipoziţie ar­
hivistică. Deschisă în cîteva din sălile niceanu centrează lui Onea a- duminică ta cea de-a doua victorie din ticipat întreaga linie de atac, Miatov C.F.R. Petroşani a plecat în dupăramia-
Tribunalului popular raional Alba, ex­
poziţia cuprinde o serie de documente cesla trage spre poartă, mingea acest campionat a echipei locale. E- ridică scorul la 2—0. După pauză za zilei de 6 noiembrie în traversarea
importante cisn trecutul istoric al re­
giunii noastre, j se loveşte de piciorul unui apă­ chipa Victoria Călan a întrecut cu în min. 62 tot gazdele ridică scorul - muntelui Retezat. Punctul de p’eeare

rător iar Paraschlva cu capul 3—0 (2—0), echipa Minerul Vulcan. la 3—0 prin lliescu. a fost Cîmpul lui Neag şi irece pe la.

introduce mingea în plăsâ. După aspectul genera! al jocului, e- Jocul a avut şi cîteva aspecte ne­ Cabana Bata — Vîrful Teteagăi
Cabana Pietrilor şi coboară la Pui.
In repriza ă'Tl-'a WţSflkţii "işC" chipa din Călan a meritat victoria. plăcute. In min. 62 a fost eliminat
S. BALOlU
De pildă, sint expuse documente pri-' revin, şh atacă penciitbs ’poarta ' In min. 15 la o învălmăşeală în de pe teren Miatov pentru lovirea
P UBIICITAT E
vind dăruiri şl ZălOgîri de moşii din Meszaroş I, lozsi şi Meszaroş faţa porţii, Gregor de la Cnian in­ adversarului, iar în min. 87 a fost e-
Oferte de serviciu
perioada anilor ,1476 — 1552, documen­ II trag, pe rînd periculos spre troduce cu capul mingea în poartă. liminat de pe teren Racolţa de la
SERVICIUL REGIONAL
te despre iobagi şl ÎUga lor de pe mo­ poartă, forţtnd egălărea. Dar a- După aceasta, echipa din Vulcan fir- Vulcan pentru lovirea adversarului şi E.A.V.R. C.F.R. TIMIŞOARA

şii, documente did epoca Jtil Mihai Vi- părarea în frunte cu stoperul ţează jocul pentru a egala, însă ata­ Injurii la adresa arbitrului.
Coman şi portarul Kiss rezolvă cul întîlneşte apărarea dîrză a echi­
teazu, documente privind mineritul şi cu succes toate situaţiile dificile. pei din Călan. In min. 43, In urma Arbitrul Foge! — Alba lulia, a

topitoria din regiunea Hunedoara în condus bine. I. STOICA

secolele XVIII — 'XIX, aspecte politice Se evidenţiază de la gazde O- O nouă întrîngere pe teren propriu angajează contabil principat
nea, Kiss, Coman, Nicula şi Mol- şi contabil pentru restauran­
din istoria Ardealului. Mult interes tre­ dovan- Echipa Victoria Haţeg a fost ne­ sească nici de data aceasta avanta­ tul C.F.R. Simeria. Doritorii
voită să cedeze din nou pe teren jul terenului. Oaspeţii ar fi putut mar­ se vor adresa la serviciu! re­
zesc vizitatorilor exptiziţici. fotocopiile Arbitrul Eftimie (O. Stalin) propriu. Chiar din minutul 10 al pri­ ca mai mult, dar lipsa de finalitate gional E.A.V.R. C.F.R. Timi­
a condus foarte bine jocul. mei reprize, formaţia Dinamo Orăştie la poartă, mingi fără adresă, nu le-a şoara. Informaţii detailate se
după scrisorile lui Aurel Vlaicu către preia conducerea prin punctul marcat permis acest lucru. pot primi şi de la restauran­
SCt.AVUŢEANU şi HAIDUŢI de Zaharia. După înscrierea acestui tul C.F.R. Simeria.
Romul Buca. De asemenea, mult citite ' In sălile Şcolii populare de artă din Petroşani se pregătesc punct, toate sforţările gazdelor de a ALEXE LAZO
instrumentişti, solişti vocali şi pictori, fii ai oamenilor munc'i Alte rezultate: aduce egalarea au fost zadarnice. Par­
sint şi documentele legate de mişcările din Valea Jiului. Industria şirmii C. Turzii — tida se încheie cu rezultatul de 1—0
Corvinul Hunedoara 3 -0 : C.S. (1—0) pentru Dinamo Orăştie. In ge­
muncitoreşti din fostele judeţe Alba şi In clişeu : Cornelia Lucaciu, elevă fruntaşă a clasei a V-a Oradea — A.M.E.F.A. Arad 0-0; nera! jocul a fost confuz, din partea
a Şcolii elementare de 7 ani Petroşani, exersînd, sub suprave­ C.S.A. Sibiu — C.F.R. Timişoa­ gazdelor care nu au ştiut să folo-
Hunedoara cit şl mişcările muncitoreşti gherea profesoarei Iohana Weiss, o sonată de Mozart. ra 0-2; Tractorul O. Stalin —
C-S.M. Resila 0-1
din Valea JirilUi din 1920 — 1944.

Zilnic, expoziţia este vizitată de un

mare număr de oameni ai muncii. Ex­ S iîrp ire a şo a re cilo r

poziţia va rămîne deschisă pînă ia în- >

ceputu! lunii decembrie. ^ .• s j

{XXJOODQ(5ÖÖCXJÖOÖOOÖCK5ÖQÖCH30ötXXXXXXjC)OQOOÖC CXÎOOCQOGOQOOS^OS^OQOQOOSXîOÔOCOOOQQGOtXXîOiXXKîGÔQOCX&ÎCXSîXîOOCOÔÔSCtXJOîXîOOODÔSi:= DOOOOOOOOOOOT. şi şo b o la n ilo r

(Urmare dlri pag *-a) ! i iţiţi «iltmMnfiR ra socialistă, către metodele îna­ Din iniţiativa sfatului popular regio­ Răspîndirea acestor boli o pot face
intate de lucrare a pămîntuiui nal, se va organiza şi efectua în ora­ prin materiile fecale sau urină, mur­
în organizarea şi desfăşurarea şi de creştere a animalelor etc., şul Deva, de către organele sanitare dărind alimentele, carnea, pîinea, lap­

activităţii cultural-educative în ie per o a d a de i arnă sarcini mari revin sfaturilor o acţiune de stîrpire a şoarecilor şi tele, zarzavaturile, făina etc. De ase­
perioada de iarnă a anului tre­ populare, secţiilor de învăţămînt şobolanilor. menea, răspîndesc aceste boli şi prin
cut, au subliniat necesitatea a- la serile culturale sau şezători In organizarea muncii cultu- fiecare instituţie culturală în şi cultură şi îndeosebi sfaturilor insectele care trăiesc pe corpul lor.
sigurării mult-pomenitelor „con­ $. a. comunale. Pentru a putea aprecia în mod just
diţii materiale" ca : sediu cores­ ral-educative, în asigurarea con­ parte, trebuie ca acuma cît mai marea importanţă pe care o prezintă Faţă de pericolul care-1 prezintă se
punzător, luminat, încălzit, mo­ Acei directori de cămine care Sfaturile populare sînt che­ această acţiune trebuie să arătăm u- impune ca întreaga populaţie, să lupte
bilier, echipament etc., iar pe de fac totul pentru ca unitatea lor ţinutului ei, trebuie să ţinem curînd — sub îndrumarea şi mate să asigure o conducere şi nele aspecte economice şi sanitare ale împotriva acestor animale periculoase.
altă parte necesitatea îmbună­ să fie un adevărat loc primitor îndrumare permanentă a insti­ pericolului rozătoarelor. Această luptă trebuie însă făcută fn
tăţirii activităţii secţiilor de în- de odihnă, iar prin odihnă şi de seamă de specificul comunei, sa­ sprijinul organizaţiilor de par­ tuţiilor culturale de masă, să dea mod organizat permanent şi cu toate
văţămînt şi cultură ale sfaturilor instruire, educare, reuşesc să o- tot ajutorul ca activitatea cul­ Şoarecii şi şobolanii se hrănesc cu mijloacele posibile:
popularei bişnuiască pe ţăranul nostru tului, de preocupările locale, de tid — să treacă ia organizarea turală de masă să atingă obiec­ tot felul de alimente şi resturi alimen­
muncitor să vină zilnic în lunile tivele şi sarcinile stabilite. Ele tare, atît de origine animală cît şi ve­ Pentru ca acţiunea de stîrpire a
In ceea ce priveşte asigurarea de iarnă ia cămin, fie pentru a stadiul dezvoltării economice şi de consfătuiri cu activiştii cul­ trebuie să analizeze periodic în getală. In afară de aceasta, ei rod se­ şoarecilor şi şobolanilor să poată da
bazei materiale, sfaturile popu­ asculta o conferinţă, iie pentru culturale, de obiceiurile şi dati- turali, cu intelectualii satelor, şedinţe şi sesiuni, activitatea in­ minţe, coceni, paie, ţesături, zdrenţe, rezultate bune, în primul rînd atît
lare sînt chemate să se îngri­ a audia un program la radio, rîîle comunei sau satului, de pro­ pentru analiza activităţii depu­ carton, lemne, seînduri, ţevi de plumb, cetăţenii particulari cît şi întreprinde­
jească pentru iarnă în aceeaşi pentru a citi un ziar sau o car­ punerile cetăţenilor. Numai astfel se şi alcătuirea planului de ac­ stituţiilor culturale de masă, să cabluri electrice etc. Ei strică alimen­ rile trebuie să participe la această ac­
măsură de instituţiile culturale te. Astfel, procedînd, aceşti di­ ţiune pe perioada de iarnă. tele şi furajele chiar şi uneori prin ţiune. Este necesar ca în prima etapă
ca şi de cele de învăţămînt. In rectori reuşesc să antreneze oa­ ia măsuri operative pentru simpla murdărie a lor, la fel se în să se facă o ordine şi o curăţenie ge­
acest scop se poate asigura foar­ menii muncii de la sate mai u- vom putea asigura o activitate Una din condiţiile de bază timplă şi cu materialele pe care le nerală în curţi, grădini, pivniţe, po­
te bine o conlucrare, de pildă, şor şi la manifestările organi­ lichidarea lipsurilor manifestate. rod. Uneori produc pagube economice duri. Să fie mişcate lăzile, butoaiele,
a şcolii $i căminului cultural, zate, cît şi în echipele artistice, diferenţiată şi eficace. pentru asigurarea unei mai in­ In scopul unei bune organi­ ireparabile. In centrele populate, oraşe, rafturile şi alte lucruri de la locurile
în vederea asigurării mijloacelor în cercurile agrozootehnice, etc. comune şi sate, numărul şoarecilor şi
de iluminat, încălzire, întreţine­ Participanţii Ia consfătuire, au tense şi mai variate activităţi zări şi desfăşurări a activităţii şobolanilor este apreciat a fi egal cu unde stau ani de zile, unde rozătoa­
rea localului etc. Condiţia hotărîtoare a efica­ scos în evidenţă importanţa pe culturale, o constituie antrena­ numărul locuitorilor. rele au ascunzişul lor, să se facă iden­
cităţii activităţii culturale, o con­ care trebuie dată organizării ac­ rea în această muncă, în jurul culturale în perioada de iarnă, tificarea în mod precis a locurilor pe
Este bine cunoscut faptul că stituie asigurarea unui conţinut tivităţii culturale şi în sensul căminului cultural a unui cît In sectorul industrial, rozătoarele unde şoarecii şi şobolanii circulă mai
o cameră murdară, neîncălzitâ mai larg activ obştesc, a unui organele şi organizaţiile de par­ produc pagube însemnate prin roaderea frecvent, să se adune toate gunoaiele,
diferitelor materii prime sau produse resturile alimentare, numai în lăzi căp­
varietăţii formelor, în sensul or­ număr cît mai mare de săteni, tid sînt datoare să acorde toată finite; rod şi distrug astfel materii tuşite, bine închise, pentru a crea o
textile, pielărie, hîrtii, carton, mobi­ adevărată „blocadă alimentară“ împo­
ganizării cu grijă a fiecărei for­ tineri şi vîrstnici care să ajute atenţia felului cum sfaturile lier, etc. triva lor.

me de activitate: conferinţe, in­ conducerea căminului în orga­ populare se preocupă de această Rozătoarele mai pot produce uneori In fiecare seară în întreprinderile
formări politice, cercuri de citit, nizarea şi desfăşurarea manifes­ pagube de natură cu totul specială
cercuri de studiu, (agrotehnice, tărilor culturai-artistice. problemă, să asigure larga par­
de grădinărit, de cultură gene­
La ridicarea nivelului cultural ticipare a tuturor organizaţiilor
ai ţăranilor muncitori, contribuie
de masă la desfăşurarea şi an­
rala despre: istorie, geografie, foarte mult participarea lor îa
trenarea oamenilor muncii, ia o-

cu zilele, prost mobilată şi ame­ bogat şi axat pe sarcinile de popularizare a ştiinţei, de activitatea căminului nu numai pera de construcţie socialistă, la cum ar fi roaderea materialului de în­ alimentare, cantine, brutării, să se facă
najată, face să piară pofta oricui actuale trasate de partid, în do­ croitorie pentru femei etc.), mun­ ca spectatori, dar şi ca organi­ apărarea păcii. veliş al cablurilor electrice, prin care o curăţenie radicală pentru ca noaptea
care vrea să-şi petreacă cîteva meniul transformării socialiste a ca cu cartea, agitaţia vizuală, za iori. pet produce scurt circuite, incendii etc. cînd rozătoarele circulă în voie să nu
ceasuri în ea. De aceea, va tre­ agriculturii şi creşterea produc­ activitatea artistică, sportivă etc. In acest scop, organele Prin roaderea ţevilor conductelor de găsească alimente.
bui făcut tot ce ne stă în pu­ ţiei agricole, — în lumina docu­ Pentru îndeplinirea acestor şi organizaţiile de partid apă, pot provoca inundaţii în clădiri
tinţă — folosind multiplele po­ mentelor Consfătuirii de Ia Con­ Pentru asigurarea unei bogate sarcini, pentru folosirea din plin vor mobiliza toţi activiştii, toate şi alte pagube asemănătoare. După ce aceste măsuri au fost luate
şi variate activităţi culturale, ca a perioadei de iarnă în scţjpgj cadrele de stat şi din economie, de conducerile întreprinderilor şi popu­
Pe ogoare ele pot provoca distrugeri laţie, va începe acţiunea propriu-zisă

sibilităţi şi resurse locale — pen­ stanţa, — al educaţiei patrio­ o condiţie de ‘ seamă, se de a pune bazele unei mai 'vii (a măreaţa operă a revoluţiei însemnate ale recoltei de grîu, porumb, de stîrpirea lor prin mijloace chimice

tru ca la căminul cultural sa fie tice şi internaţionaliste a oame­ cere larga participare a in­ mişcări culturale la sate, pen­ culturale din patria noastră. legume, fructe etc. şi mecanice de către organele sanita­
cît mai bine găzduiţi cei care nilor muncii, ai informării lor telectualilor. Luîhd ca exem­ tru asigurarea unui bogat con­ Iarna anilor 1958/1959 trebuie să In ceea ce priveşte bolile transmi­ re cu ajutorul organizaţiilor de masă
vin să asculte o conferinţă, mem­ politice asupra evenimentelor plu pozitiv, iniţiativa sfatului ţinut de idei şi pentru creşterea fie, prin munca tuturor factori­ şi a întregii populaţii. Această acţiune
brii cercurilor de studiu, ai cercu­ mai importante interne şi inter­ popular regional, care a organi­ eficacităţii muncii cuituraî-edu- lor mai sus-amintiţi, o nouă pe­ sibile infecţioase, şoarecii şi şobolanii de stîrpirea şoarecilor şi şobolanilor
pot răspîndi, ciuma, holera, febra ti­ va reuşi numai dacă întreaga popu­
foidă, gripa infecţioasă, lcptospirozele,

rilor de citit, artiştii amatori ve­ naţionale, al combaterii misti­ zat pe pian regional o reuşită cative în scopul imprimării u- rioadă de înflorire, de ridicare a hepatita epidemică, bruceloza, tulare­ laţie va înţelege importanţa ei şi va
niţi ia repetiţie, jucătorii de şah, cismului şi răspîndirea cunoştin­ consfătuire, sfaturile raionale şi nei mai hotărîte orientări a ţă­ nivelului întregii activităţi culiu- mia, turbarea, febra aftoasă, precum şi participa în mod activ la aplicarea
cititorii bibliotecii, participanţii ţelor ştiinţifice etc. o sumedenie de paraziţi intestinali. măsurilor de mai sus.
apoi cele comunale, precum şi ranilor mncitori către agricultu- ral-educative la sate.