Page 31 - 1958-11

\
Nr. 1 211
wssaamseaexaamtmaatmataamssBa
Cei mai buni comunişti
birsiil organizaţiei debazâ în discuţia comuniştilor
Acum cîteva zile a avut loo
adunarea generală pentru dare
de seamă şi alegerea noului bi­
rou al organizaţiei de bază de
la secţia Il-a furnale a Combi­
natului siderurgic Hunedoara.
Cu acest prilej s-a făcut un bi-
'anţ al activităţii desfăşurate de
„omunişti pentru îndeplinirea şi
depăşirea planului de produc­
ţie, pentru creşterea producţiei
de metal, arătînd că această ac­
tivitate se concretizează în cele
6.000 tone de fontă date peste
plan şi în realizarea unui indi­
ce de utilizare a capacităţii de
producţie a furnalelor de 103,43
la sută.
Organizaţia de bază — s-a
arătat în darea de seamă — a
analizat în mai multe rînduri
munca conducerii tehnico-admi-
nistrative a secţiei privind pro­
blemele producţiei şi a luat mă­
suri concrete pentru înlătura­
rea greutăţilor ce s-au ivit în a-
ceastă perioadă în ce priveşte a-
provizionarea, creşterea produc­
ţiei şi turnarea la bandă. Acor­
darea atenţiei cuvenite consfă­
tuirilor de producţie, traducerea
în viaţă a propunerilor, făcute
de muncitori şi desfăşurarea
unei intense munci politice de
masă, a făcut ca întregul co­
lectiv să fie mobilizat şi coin­
teresat în realizarea prevederi­
lor planului de producţie. Ga
urmare, planul secţiei pe ultime­
le două luni a fost depăşit cu
2000 tone fontă.
Pe marginea dării de seamă
s-au purtat discuţii vii. Biroul
organizaţiei de bază a fost cri­
ticat de mai mulţi tovarăşi pen­
tru faptul că nu a analizat şi
tras la răspundere pe mecanicul
şef al secţiei care a neglijat
munca, fapt care a dus la exe­
cutarea de revizii şi reparaţii de
proastă calitate şi ca urmare,
la opriri neplanificate a agre­
gatelor şi, prin aceasta, la di­
minuarea producţiei.
Dacă organizaţia de bază a
obţinut succese în întărirea rîn-
durilor partidului prin primirea
în partid a 14 noi membri de
partid şi în Hndurile candida­
ţilor a 36 de muncitori fruntaşi
în producţie, nu acelaşi lucru se
poate spune despre munca de
partid în rînduri Ie tineretului.
Lipsa de preocupare faţă de în-
drutnarea şi educarea tineretu­
lui face să mai existe încă u-
nii tineri care încalcă discipli­
na socialistă a muncii şi au o
comportare necorespunzătoare.
Este necesar deci să se acorde
mai multă atenţie muncii de
partid în rîndurile tineretului,
creşterii şi educării acestuia,
exercitîndu-se mai cu atenţie
munca de control şi îndrumare
a activităţii organizaţiei de ba­
ză U.T.M., ajutînd-o astfel să şi
ACTIVITATE BUNĂ gaaitBEwam»
REZULTATE CONCRETE
Din Lonea, de la Cimpa si din Jieţ
s-au strins in urmă cm citeva zile in
sala de şedinţă a comitetului de par­
tid, un mare număr de comunişti. Ei
'au uenit aici să analizeze in ce măsu­
ră organizaţia de partid, comuniştii,
şi-au îndreptat atenţia şi eforturile spre lei.
rezolvarea multiplelor sarcini ce le-au
stat in faţă.
Cu acest prilej au luat caviniul un
număr însemnat de delegaţi. Vorbi­
torii au arătat că succesele înregistra­
te în anul acesta de către colectivul
exploatării Lonea se datoresc. faptului
că organizaţiile de bază, comitetul de
partid al exploatării, s-au preocupat
• îndeaproape de bunul mers al produc­
ţiei, au sprijinit conducerea exploată­
rii şi a sectoarelor în luarea celor mai
eficace măsuri tehnico-organizaiorice.
La îndemnul comitetului de partid
şi sub îndrumarea acestuia, s-a făcut
seclorizarea minei II, s-au luat măsuri
corespunzătoare privind îmbunătăţirea
aprovizionării cu material lemnos al
sectorului IV, rearmarea în fier a ga­
leriilor direcţionale de la orizonturile
661 şi 632, punerea în exploatare a unor
noi rezerve de cărbune la mina I, re­
ducerea posturilor neproductive, omo­
genizarea grupelor şi altele#
Ca urmare a muncii politice şi or­
ganizatorice desfăşurate de către or­
ganizaţiile de partid, al ovilitului cu
care muncitorii, inginerii şi tehnicienii îndeaproape de cele mai principate
au răspuns sarcinilor trasate de partid,
de la 1 ianuarie 1958 şi pină la 31
octombrie, colectivul exploatării minie­
re Lonea a dat peste plan 32,090 tone
V IA T A D E P A R T ID
da ia complexul G.F.R. Teiuş-Soşlariu
îndeplinească cu cinste sarci­
nile ce l-au fost încredinţate de
partid.
De asemenea, fiecare membru
şi candidat de partid trebuie să
manifeste mai multă înţelegere
şi atenţie faţă de muncitorii ti­
neri, să-i ajute în ridicarea ca­
lificării şi să se ocupe mai în­
deaproape de educarea şi creş­
terea lor.
Biroul organizaţiei de bază
a mai fost criticat şi pentru fap­
tul că nu s-a ocupat în măsu­
ră suficientă şi nu a controlat
îndeaproape felul cum. s-a des­
făşurat învăţămîntul de partid.
Aceasta a făcut ca cercul de e-
conomie concretă, condus de
propagandistul Nicolae Floca,
să aibă o activitate slabă. Pro­
pagandistul, nefiind controlat
şi tras la răspundere, a lipsit
deseori de la curs, iar alteori
s-a prezentat nepregătit în faţa
cursanţilor.
Pentru ca asemenea situaţii
să nu se mai repete şi în acest
an, noul birou al organizaţiei
de bază — au spus mai mulţi
participanţi la discuţii — să nu
se mărginească numai la orga­
nizarea cercurilor, ci să con­
troleze —¦ prin membrii săi, —
felul cum se pregăteşte propa­
gandistul, cum predă lecţia şi
cum conduce discuţiile, dacă se
fac sau nu confuzii, cum stu­
diază şi îşi însuşesc cursanţii
materialul predat, cum partici­
pă ei la discuţii. Trebuie de a-
semenea să se asigure frecven­
ţa la toate cercurile şi cursu­
rile şi să se analizeze periodio
cum se desfăşoară munca de
I c îte v a r î n d u r ik 44444444444444444
¦ *¦
4* • Membrii şl candidaţii dc partid
¦¦¦¦¦ din organizaţia de bază nr. 8 de la
mina Vulcan, întruniţi în adunarea de
dare de seamă şi alegeri, au dezbătut
4 temeinic problema educaţiei marxist-
leninis-te a membrilor şi candidaţilor
¦o¦¦4¦e dc partid
ait cerut şi a utemiştilol*. Vorbitorii
noului birou să acorde c
' Adunarea, pe baza analizei făcute, a
44 mai mare atenţie învăţămînlului de
?*¦*4
partid şi politic U.T.M., în scopul
ridicărli necontenite a nivelului po-
4 litico-ldeologic al comuniştilor, ute-
444Oe*?4 miştilor, al tuturor cursanţilor.
o La sectorul construcţii nr. 2
l.C.S.H. un ioc important în adunarea
de dare de seamă pentru alegeri l-a
4 4
o ocupat dezbaterile cu privire ia munca
¦oo
desfăşurată de organizaţia de bază
___ i_______ _______t _____ ai
4 pentru asigurarea construcţiei într-un
«o¦¦4 timp1 cît mai scurt a celor trei cupv-
toare de la noua oţelărie a Combi­
4 natului siderurgic Hunedoara şl mo­
4 reului de la C.S.H. a scos în cvl-
dul cum ea a reuşit să se achite de
44 această sarcină. Adunarea a cerut
4444 noului birou să desfăşoare o activi- brici, în frunte cu comuniştii, a reU'
••«¦¦»•®«««®«®*®®»o®«*®»®®«®«®®®»®®*®®««®®®®®*®««%®®®®®* »t®*®®»«*®®®«®®®*®®*®®®®®®®--*
de cărbune. In priniele nouă luni ale
anului s-a obţinut un randament me­
diu pe exploatare de 0,850 tone pe
post. In aceeaşi perioadă s-a realizai
o economie la preţul de cost al cărbu­
nelui extras în valoare de 3.762.000
In fruntea întrecerii pentru obţine­
rea unei cantităţi cîi mai mare de
cărbune s-au situat brigăzile conduse
de membrii şi candidaţii de partid Aurel
Berindei, Nicolae Burdea, Troian Mol-
nar, loan Compodi, Mihai Bucinsky,
Simi-on Heteu, Anghel Zorilă şi mulţi
alţii. Nu trebuie irecut cu vederea nici
faptul că spre deosebire de anul tre­
cui, cind exploatarea a trebuit să plăieas.
că penalizări în sumă de 608.000 lei pen­
tru nerespectarea calităţii producţiei,
în primele nouă luni ale acestui an,
ca urmare a faptului că s-a redus
procentul de cenuşă şi s-a respectai
graniilaţia şi umiditatea cărbunelui,
exploatarea a primit bonificări în va­
loare de 393.000 Ici.
Secretarul organizaţiei 'de bază de
la sectorul III al minei, tov. Radu
Ltipaşcu, a arătat în cuvîntul său că
rezultatele obţinute sînt urmarea fi­
rească a faptului că a sporit rolul
conducător al organizaţiilor de bază
din sectoarele productive, lucru subli­
niat de altfel de mulţi alţi vorbitori.
După exemplul comitetului de pariid,
organizaţiile de bază s-au preocupai
probleme ale producţiei, au analizai
periodic acliviialea organelor adminis­
trative, au intervenit cu energie ori
educare marxist-leninistă a
membrilor şi candidaţilor de
partid.
Adunarea generală a analizat
cu mult simţ de răspundere şi
alte aspecte ale muncii de par­
tid şi economice diri secţie, a
criticat lipsurile şi a făcut reco­
mandări pentru remedierea lor.
Manifestînd multă exigenţă,
membrii de partid au ales în
noul birou al organizaţiei de
bază pe cei mai buni tovarăşi
care au dovedit în practică că
sînt luptători hotărîţi pentru în­
deplinirea sarcinilor ce le-au
fost încredinţate şi au o expe­
rienţă îndelungată în munca ’de
partid. Printre cei aleşi se nu­
mără tov. Arcadie Schwartz,
Remus Lupu şi Gheorghe Gis
maş. Nu au mai fost aleşi în
noul birou, tov. Vasile Grişan
şi Eugen Gsobot, care nu s-au
străduit să-şi ducă cu răspun­
dere la îndeplinire sarcinile ce
le-au fost încredinţate.
La adunarea de alegeri a or­
ganizaţiei de bază a secţiei a
Il-a furnale a participat tov. ţiei globale în proporţie de 125,3 la
Ştefan Şoimoşi, prim-secretar sută, staţia Teiuş în proporţie de 113,33
al Gomitetului orăşenesc de la sută, revizia de vagoane Coşlariu
partid Hunedoara, care, în cu- cu 110,47 la sută, staţia Coşlariu cu
vîntul său, a evidenţiat atitu­ 112,3 la sută, iar depoul Teiuş a avut
dinea combativă şi intransigen­ în trimestrul III o realizare a produc­
ţa faţă de lipsuri a membrilor ţiei globale de 105,7i la sută.
de partid şi a făcut o serie de Rezultatele deosebite au dus la ob­
recomandări noului birou şi or­ ţinerea unor meritate titluri. Staţia
ganizaţiei de bază, recomandări, Coşlariu bunăoară, s-a clasificat în
oare constituie un îndreptar pre­ semestrul II 1957 şi semestrul I 1958
ţios în desfăşurarea activităţii unitate fruntaşă pe ţară. Tentai rea­
viitoare a organizaţiei de bază lizări deosebite, staţia Teiuş a fost
de la secţia Il-a furnale.
N, BAR BAŢI | şă pe ţară în primele doua trimes-
tate mal concretă în vederea creşte-
rii productivităţii muncii şi reducerii
preţului de cost.
• Darea de seamă şi discuţiile
purtate de către membrii şi candi­
daţii de partid în adunarea de alegeri
a organizaţiei de bază de la sepa-
raţia Vulcan, au scos în evidenţă
grija manifestată de organizaţia de
(,az§ pen{ru buna organizare şi des-
făşurare * procesului de producţie.
cerut noului birou să se ocupe cu
mai multă atenţie de controlul şi în­
drumarea activităţii organizaţiei de
bazâ U.T.M. şi a celei sindicale, pen-
lru ca acfestea să. şi desfăşoare mun-
^a ja yjj nfygj mai corespunzător
sarcinilor ce le stau în faţă.
«„ A. d,unarea or.g.an. i.z.aţ.iei; d.e b. aza,
de la fabrica de aglomerare a mine­
denţă faptul că colectivul acestei fa
de dte ori se tărăgăna aplicarea unei
hotăriri.
Organizaţia de pariid a folosit cu
mai multă competenţă dreptul de con­
trol asupra conducerii tehnico-adminis-
traiive. In acest an, comitetul de par­
tid a cerut în cîteva rînduri informări
conducerii exploatării în legătură cil
felul cum se îndeplinesc angajamen­
tele luate la conferinţa de partid —
ţinută cu un an în urmă. S-a anali­
zat de asemenea felul cum s-a preocu­
pat comitetul sindical al exploatării
de conducerea întrecerii socialiste pe
exploatare. ...»
Numeroşi vorbitori, printre care Pe.
lru Tttrlea, Nicolae Cărcăleami, Du­
mitru OUeanu şi alţii, au subliniat că
deşi s-au obţinut succese remarcabile
in procesul de producţie, pe linia or­
ganizării acestuia mai dăinuie încă o
serie de lipsuri. Astfel, în prea mică
măsură s-a ocupai conducerea iehni-
co-adminisiralivă şi comitetul de par­
tid de punerea In aplicare a multora
dintre propunerile făcute de muncitori
în consfătuirile de producţie cu toate
că acestea ar fi contribuit din plin la
obţinerea de succese şi mai nutri, la
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
Pe bună dreptate s-a criticat şi fap­
tul că alît comitetul de pariid cît şi
organizaţiile de bază s-au preocupat
insuficient de întărirea 'disciplinei în
muncă. Datorită acestui lucru, de ia
începutul anului şi plnă în prezent
s-au înregistrai un număr însejmial
de absenţe iîăiTqlivjih şi învoiri 'de la
lucră.
DRUMUL SOCIALISMULUI
i^m awra/m
Gu cîtvâ timp în urmă, la Teiuş,
a avut loc conferinţa pentru darea de
seamă şi alegerea Comitetului de par­
tid pe complexul G.F.R. Teiuş—Coşla-
riu. Conferinţa a analizat activitatea
comuniştilor din cadrul complexului pe
perioada noiembrie 1957 — octombrie
1958.
Ea a scos în evidenţă succesele re­
purtate în lupta pentru traducerea în
viaţă a Directivelor celui de-al Îl-îea
Congres al P.M.R. privind transpor­
tul feroviar, pentru întărirea neconte­
nită a unităţii şi rîndurilor partidului.
Totodată a criticat cu tărie o seamă
de deficienţe ce s-au făcut simţite în
activitatea colectivului complexului;
Ga urmare a muncii politice desfă­
şurate de organizaţiile de partid, com­
plexul G.F.R. Teiuş—Coşlariu a reuşit
ca şi anul acesta să se situeze drept
complex fruntaş pe regionala Cluj. In
perioada 1 ianuarie — I octombrie
1958, colectivele de muncă din cadrul
complexului au reuşit să-şi realizeze
şi depăşească cu mult sarcinile de
producţie.
Aşa spre exemplu, revizia de va­
goane Teiuş a realizat sarcina produc­
declarată de asemenea unitate frunta-
şlt să dea peste plan în primele
nouă luni ale acestui an, 46.747 tone
minereu aglomerat, Să facă o eco­
nomie îâ preţul de cost de 5.400.000
lei. O atenţie deosebită a fost acor­
dată muncii desfăşurate de orgâniza-
Ta de bază pentru primirea de noi
membri şi candidaţi de partid şi pen­
tru creşterea şi educarea acestora.
* Comuniştii de la cooperativa
meşteşugărească „Retezatul" din Ha­
ţeg, întruniţi în adunarea generală
pentru dare de seamă şi alegeri au
dezbătut, printre altele, contribuţia
cooperatorilor meşteşugari la creşte­
rea producţiei bunurilor de larg con­
sum, îmbunătăţirea calităţii acestora,
îmbunătăţirea aprovizionării şi deser-
vi•rea popu<laţi .iei•. rEl. au cerut. noul. ui. 4
birou să vegheze la bunul mers al
activităţii cooperativei în scopul a-
provizionării şi deservirii în cît mai
bune condiţiuni a oamenilor muncii
din oraşul Haţeg.
Cum era şl firesc., mulţi vorbitori da
subliniat activitatea desfăşurată de or­
ganizaţiile de bază în vederea întă­
ririi compoziţiei sociale a partidului,
lată numai citeva cifre care ilustrează
pe deplin această aciivitaie. In ulti­
mele 10 luni, organizaţiile de bază au
discutat cererile a 117 tovarăşi, pri-
mindu-i în rîndurile candidaţilor de
partid. Din rundul candidaţilor de par­
tid care şi-au îndeplinii stagiul, 43
au fost primiţi. în rîndurile membrilor
de partid. Peste 87 la sută din can­
didaţi provin iin rîndurile muncitori­
lor care lucrează nemijlocit în produc­
ţie iar restul sini tehnicieni şi ingi­
neri.
Membrii de partid care au luat ctl-
vîntul au vorbit şi despre alte suc­
cese obţinute de organizaţia dc par­
tid. Au fost crilicate însă unele as­
pecte negative ale muncii, cum or fi
formalismul în întrecerea socialistă,
slaba conducere de către organizaţia
de partid a organizaţiilor de masă
(U.T.M., sindicat, A. V. S. A. P.,
A.R.L.U.S, etc.), despre care darea
de seamă a amintit doar în trecere.
S-au dezbătui mai ales ' lipsurile ma­
nifestate în învăţâniintul de pariid. In
această direcţie s-a apreciat că s-a
muncit cu totul nesatisfăcător. Pe lin­
gă faptul că frecvenţa la cursuri a
fost foarte scăzută, calitatea învăţă,
miniului de pariid nu a fost nici ea
la înălţimea cerinţelor. De multe ori
propagandiştii, datorită faptului că nu
participau cu regularitate la pregăti­
rea ce se făcea la Cabinetul de par­
iid din Petroşani, veneau nepregaliţi
in ţaţa cursanţilor, predau lecţiile nu­
mai după manual sau după broşură,
fără a actualiza problemele discutate
şi^a le lega de acliviialea practică a
minei. Cauza neajunsurilor manifes­
tate in invăţănunlul dc parlicl a fost
tre ale anului curent, primind pentru
aceasta diploma de onoâre. Tot unita­
te fruntaşă pe ţară se numără şi revi­
zia de vagoane Teiuş, care în trimes­
trul III a.c. a primit diploma de o-
noare. -ţ
Discuţiile purtate pe marginea dării
de se-amă au scos în evidenţă spriji­
nul acordat de către Comitetul de par­
tid conducerilor administrative, contri­
buţia comuniştilor la realizarea aces­
tor însemnate succese. Datorită acti­
vităţii organizaţiilor de bază, întrece­
rea socialistă a cunoscut un avînt de­
osebit, aplicarea metodelor avansate
de muncă s-a făcut din plin simţită
în toate compartimentele de activitate.
Concomitent cu aceasta, Comitetul
de partid a acordat un deosebit spri­
jin muticii inovatori lor. Organizarea
zilnică a analizai programului de ac­
tivitate a avut de asemenea un mare
rol în cunoaşterea sarcinilor, în mobiliza­
rea oamenilor, în întărirea disciplinei.
Comitetul de partid a organizat în acest
sens prelucrarea pe linie de partid a
unor ordine şi instrucţiuhi. In urma
acestor prelucrări, disciplina în pro­
ducţie s-a îmbunătăţit simţitor, nu­
mărul sancţiunilor pe linie adminis­
trativă scăzînd mult.
Succesele ar fi putut fi mai mari
dacă comitetul de partid ar fi acordat
aceeaşi atenţie tuturor problemelor.
Discuţiile purtate de către tovarăşii
Tîrtescu Vintilă, Nicolae Almăşan,
loan Buţu au ridicat problema extin­
derii me;tadei de remorcare a trenuri­
lor cu tonaj sporit. Ei au arătat că
Comitetul de partid ar fi trebuit să
acorde mai multă atenţie acestei pro­
bleme, deoarece nu toţi mecanicii aii
fost antrenaţi în abeâstă mişcare.
Viu dezbătută a fost problema con­
sfătuirilor de producţie. Tov. Vasile
Bretoiu a afatat în cuvîhtul său ne­
cesitatea organizării acestor consfă­
tuiri pe probleme, pe specialităţi, pe
meserii, că rhijloc sigur de antrenare
o Mai uşor de strins vor fi datele
¦4 a tuturor muncitorilor la conducerea
4 producţiei. Totodată a apreciat ca bună
4 Ar fi bine dacă monografia fabricii
măsura luată de Comitetul de partid
4 cuprinde comparaţii între trecut şi pre­
de a repartiza la locurile în care mun­
4 buţia de netăgăduit a regimului nos-
ca a mers mai slab, comunişti încer­
4
4 caţi, însufleţitori ai întrecerii socia.lis-
.. - ¦>!•.« «yj4)(«.'0/VVry‘V.-. ¦¦
4
te şi aplicării metodelor înaintate de
4
muncă. Roadele acestei măsuri au fost
4
4 deosebite, dovedind buna orientare a
4
Gomitetului de partid. '
4
4 In general atît darea de Seamă cît
4 mai ales discuţiile au scos în evi­
4 denţă metodele hurie de muncă a co­
muniştilor, au criticat lipsurile. In
4
4
4 cuvintele for vorbitorii au manifestat
4 dorinţa şi hotărîrea de a merge în
4 Gîntă Ives Montând; ORAŞTIE: Pă­
4 na celor curajoşi; Pomişoml fermecat;
4
4
4
4
4
4
44
¦$
continuare pe aceiaşi drum, pe dru­
mul îmbunătăţirii continue a transpor­
tului feroviar, menţinîndu-se în felul
acesta fruntaşi în realizarea sarcini­
lor de plan.
A. JGJRCA
aceea "că organizaţiile de partid nu au
controlat activitatea cercurilor şi
cursurilor, nu au tras ta răspundere
pe acei membri şi candidaţi de par­
iid care au manifestai pasivitate faţă
de îndatorirea statutară de a-şi ridica
permanent nivelul politic şi ideologic,
S-a criticai cu tărie activitatea unor
membri ai comitetului de partid ca
Filion Baihbea, tuliu Varga, Vasile
Lungii, Gheorghe Vansco şi Samoilă
Prinţ, care s-a dovedit cu iotul mesa-
iisfăcătoare şi lipsită de simţul răs­
punderii. Mulţi dintre vorbitori au a-
preciat ca. pozitivă şi foarte combati­
vă atitudinea membrilor comitetului
care au hotărît scoaterea din rîndurile
membrilor comitetului de partid a tov.
'Alexandru Uifalvi, care în iot timpul,
prin nepăsarea de care a dat dovadă
faţă de sarcinile ce i-<aii fost încredin­
ţate, na a justificai încrederea ce i-a
fost acordată de comunişti atunci cînd
Lan ales in conducerea organizaţiei
de partid.
Succesele obţinute în producţie şi in
multe alte domeilii de activitate sînt
de necontestat. Rău este însă că atît
darea de seamă cit şi vorbitorii n-au
scos în evidenţă la conferinţa de par­
iid mieodele folosite de organizaţiile
de bază care au cîşligat o experienţă
pozitivă în conducerea muncii de par­
tid şi economice,
In scopul înlăturării neajunsurilor
semnalate, conferinţa a adoptat un
plan concret de măsuri, care, puse în
aplicare, vor duce fără îndoială Ia în­
tărirea întregii munci de partid şi
economice a organului ce a fost ales.
In noul 'comitet au fost aleşi 13 mem­
bri şi 4 supleanţi din rîndul celor
mai vrednici comunişti. Sarcina de
secretar al comitetului de partid a jos;
încredinţată tov. Ladishvi Kravecz.
V. P1TAN
Centenarul poştei de stat
şi ă timbrului romínese
In ziua de 12 noiembrie se va săr-
băidri în întreaga ţară centenarul
mărcii poştale romîneşti şi al poştei
de stat.
Serviciile de poştă în ţara noastră
au existat încă de la constituirea ţâ­
rilor romîneşti cind acestea se făceau
prin curieri călări sau cu diferite ti­
puri de diligenţe. Despre organizarea
şi funcţionarea acestor prime servicii
poştale se găsesc documente în hri­
soave şi descrieri pentru călătorii: Cel
mai cunoscut mijloc de transport însă,
a fost pe atunci - olacele la care se
înhămau patru cai. Tot pe acele tim­
puri s-a înfiinţat pentru uşurarea mun­
cii, releurite poştale care erau condu­
se de un căpitan.
Un rol deosebit de important în pro­
cesul constituirii poştei moderne din
ţara noastră l-a avut noua organi­
zare făcută în anul 1830 după indica­
ţiile date de generalul rus Kiselef. A-
tunel s-a prevăzut în regulamentul or­
ganic înfiinţarea in Bucureşti a unui
oficiu poştal. După aceste indicaţii s-a
hotăril ca toţi conducătorii, adminis­
tratorii şi funcţionarii poştei să poar­
te unifoniie pentru a fi recunoscuţi de
public.
In anul 1857 stalul şi-a stabilit mo­
nopolul asupra trimiterilor poştale. Tot
aiurM s-a pus în aplicare tariful pen-
Irii scrisori şi s-au introdus timbrele
poştale pentru francatul coresponden­
ţei cît şi cutiile de scrisori. După a-
ceasta perioadă a luat fiinţă în ţara
noastră şi telegraful. ,
Se lucrează la monografia
fabricii
(Urmare din pag. I-a).
de vorbă cu cei mai vechi muncitori
şi maiştri din fabrică (se găsesc şi
muncitori oare lucrează de la înfiin­
ţarea fabricii) şi să se siringă date în
legătură cu nivelul de ‘.rai al munci­
torilor de atunci, apoi treptat, să se
treacă la strîngerea materialului docu­
mentar privind anii care au trecut de
la eliberarea ţării noastre.
privitoare la ultimii ani, de cînd fa­
brica s-a mărit din toate punctele de
vedere.
de ciorapi şi tricotaje din Sebeş va
zent, realizări social-culturale, contri­
S p ectaco le cinem atografice
• MIERCURI 12 NOIEMBRIE 1958
D EV A : Călătorie peste trei mări:
PETROŞANI: Inima nu uită; Pe Do-'
nul liniştit; BRAD: Drum neliniştit:
SIMERIA: Simfonia dragostei; SEBEŞ:
lăria lui Anatol; ALBA IULIA: Are­
f t AsD î!
PROGRAMUL' I : 6,25 Melodii popu­
lare romîneşti: 7,30 Muzică uşoară:
9.00 Valsuri ; 9,30 „Vreau să ştiu” :
10.00 Concert de muzică din opere:
11,03 Răsună eîhtecul şi jocul pe în­
tinsul patriei: 11,45 Muzică de estra­
dă : 13,05 Lucrări concertante de
Bacii; 14,00 Muzică romînească dc es­
tradă: 15,10 Muzică: 15,40 Scriitori chi­ le literare ale clasicilor noştri: 22,50
nezi Contemporani: 17,15 Cîntece de
cotripozitori romîni: 18,00 „In slujba
patriei": 19,37 Muzică uşoară: 21,00
Muzică populară romînească: 21,15
Concert simfonic: 22,45 Muzică uşoară:
23,15 Muzică populară romînească.
PROGRAMUL I I : 14,07 Melodii lăută­
F IL M U L ZILEI
, o m m m şomra-m/M'A-
p a le tr e im ân
^ Filmul sovieto-indian „Călătorie peste trei. mări" rulează lai
! cinematograful „Filimon Sifbu“ din Deva pină la data de /<?<
noiembrie a. c.
v— —- v v \ y w w V X v.'-- v / ' — x-j
Pas. 3
Prima lege telegrafo-.poştălă datea­
ză încă din anul 1864.
In ceea ce priveşte mărcile romi-
neşti ele au fost puse în circulaţie
prin 1858 sub denumirea de „cap de
bour" şi considerate printre nestematele
filateliei mondiale. Prima dală ele au
fost puse în circulaţie în interiorul
graniţelor iMoldovei într-un tiraj de
peste 24.000 exemplare. Din aceste e-
xemplare se mai păstrează şi astăzi
vreo 300 care constituie documente ale
vremurilor. De la mărcile „cap de
bour" pină astăzi mărcile poştale ro­
mâneşti au străbătui paşi uriaşi. .4s-
tăzi distincţiile deţinute de mărcile
poştale R.P.R. se bucură la concursu­
rile şi expoziţiile internaţionale de o
atenţie deosebită. Şi în regiunea Hu­
nedoara serviciul de poştă a fost ex­
tins pînă în cele mai îndepărlaie că­
tune şi introdus chiar şi în marile u-
zine ale regiunii. De asemenea, clădi­
rile poştale au căpătat un aspect ur­
ban corespunzător. In această direcţie
nu se poale trece cu vederea măreţul
edificiu bloc P.T.T.R. Hunedoara con­
struit în anii puterii populare.
Cu ocazia sărbătorii centenarului
poştei de sfat şi a timbrului romînesc
în oraşul de reşedinţă a regiunii1
Deva, se va organiza o festivitate unde
vor fi primite ştafetele oficiilor poş­
tale raionale din regiune. In ziua de
13 noiembrie, din Deva, o ştafetă a
regiunii, va porni, spre Bucureşti.
tru de democraţie populară peritru mă­
rirea fabricii şi îmbunătăţirea nivelu­
lui de trai al muncitorilor ei, fotogra­
fii, grafice etc,. Material documentar
este suficient. Fabrica nu duce lipsă
nici de oameni pricepuţi care să în­
tocmească monografia. E nevoie însă
ca în scurt timp conducerea fabricii să
închege un colectiv larg café să
complecteze şi să definitiveze mono­
grafia începută.
Să lucrezi la întocmirea uné! mo­
nografii a întreprinderii, să reflecţi
munca şi realizările oamenilor, e o
sarcină de onoare. Iar cei care vot
fi chemaţi să întregească colectivul de
întocmire - -a monografiei fabricii
„Sebeşid“, vor răspunde cu mîndrie
acestei chemări.
HAŢEG: Pe Donul liniştit; ILIA; Lu­
na de miere ; LONEA: Şcoala părinţi­
lor; APOI.DU DE SUS : In Oceanul
Pacific; TEIUŞ: Spionaj contra spio­
naj: ZLATNA: Ei iubeau viaţa; BÂ-
RU MARE: Ispita.
reşti: 14,50 Concert de prîri'z: 15,40
Din Cîntecele popoarelor: 16,15 Con­
cert de muzică populară romînească:
17,30 Noi înregistrări de muzică uşoa­
ră .maghiară: 19,00 Teatru la micro­
fon : „Ferestre întunecate” 21,15 Din
cîntecele şi dansurile popoarelor: 22,00
Lucrări muzicale inspirate din opere­
Muzică populară romînească: 23,15
Concert de noapte.
BULETINE DF. ŞTIRI;
5,C0; 6,00: 7,00; 11,00; 15,00:
15,00; 17,00: 19,00 ; 20,00 1 22,00)
23,52 (programul I) 14,00 î 15,00;
18,00 ; 21,00; 23,00 (programul II).
'¦w