Page 33 - 1958-11

I

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA f

La mina Te-

liuc încărcarea

minereului de

fier se face me­

canizat, contri­

buind astfel la

o aprovizionare Miercuri 12 noiembrie 1958 4 pagini 29 bani

cît mai rapidă

a furnalelor din Adunarea ÎNAINTEA
Hunedoara şi comemorativă TIMPULUI
Călan. de Ia Doftana
Lună de lună, colectivul de muncă
In foto: Ex­ Duminică la Muzeul Doftana
cavatorul sovie­ a avut loc adunarea comemora­ IQHUiPA P B IM A O E C A P A al primei oţelării Martin din Combi­
tic „Voronej“, tivă organizată cu prilejul îm­ natul siderurgic Hunedoara a smuls
încărcînd mine­ plinirii a 18 ani de cînd s-au Toate exploatările cuptoarelor însemnate cantităţi de oţel
reul. prăbuşit zidurile odioasei închi­ VăiiJiului produc peste plan peste plan.
sori Doftana, ucigînd sub dărî-
Foto: I. TEREK mături un grup de fruntaşi ai Sporirea producţiei de oţel pe me­
Partidului Comunist din Romî- tru pătrat suprafaţă de cuptor, precum
nia şi luptători antifascişti. şi scurtarea timpului de elaborare a

La adunare au luat parte nu­ «a şarjelor au dus Ia realizarea unui
meroase delegaţii de oameni ai
muncii, muncitori petrolişti şi Gontinuînd întrecerea socialistă, minerii Văii Jiului obţin succes deosebit.
ţărani muncitori din regiunea
Ploeşti, activişti de partid, re­ cu fiecare zi noi şi importante succese în muncă. Astfel, în Din ziua de 10 noiembrie, topitorii
prezentanţi ai Asociaţiei foşti­
lor deţinuţi şi deportaţi politici prima decadă a lunii curente ei au reuşit să extragă în afara oţelăriei Martin nr. 1 au început să
antifascişti din R. P. Romînă.
sarcinilor de plan 12.711 tone cărbune. Acest frumos rezultat elaboreze oţel în contul zilei de 15
Luînd cuvîntul, tov. Dumitru
Balalia, membru al C. C. al se datoreşte elanului cu care au muncit minerii din abataje pen­ decembrie 1958.
P.M.R., prim-secreiar al Comi­
tetului regional Ploeşti al tru ă încheia anul cît mai devreme. Din aceeaşi zi, muncitorii, inginerii
P.M.R., a vorbit despre lupta
ZIDARUL ZVOLENSKy Partidului Comunist din Romî- Un fapt demn de remarcat constă în aceea că toate ex­ şi tehnicienii secţiei laminoare, din
nio pentru eliberarea poporului
nostru, evocînd momente din ploatările au reuşit să se situeze în intervalul 1— 11 noiem­ acelaşi combinat, produc profiie de
lupta eroică a comuniştilor în­
chişi la Doftana. brie peste sarcinile planificate. Ca de obicei, şi de data aceasta oţel în contul zilei de 5 decembrie

Participanţii la adunare au în frunte s-a situat colectivul exploatării din Uricani, urmat 1958.
păstrat un moment de recule­
gere în memoria erpilor clasei îndeaproape de minerii din Petrila cil 3.839 tone cărbune peste ir
muncitoare ucişi sub zidurile
Doîtanei. Au răsunat apoi, im­ plan şi de minerii din Lonea cu 2.554 tone cărbune peste Vagonul a fost tras în faţa bateriei
presionante, acordurile Interna­ plan. Minerii din Vulcan şi Aninoasa au extras şi ei peste 2.600' de cocs. Un sunet prelung anunţă
N o rii cern u seră p este n oapte Năidldc n-are a m in tiri „tari", vă ra t un record. Ş i aşa a dus-o ţionalei, intonată de toţi cei pre­
zenţi.
o p lo a ie m ă r u n tă ele to a m n ă , d e e ro u a l u n u i r o m a n d e s e n ­ m a i b in e d e d o i a n i. tone cărbune mai mult decît prevedea planul, iar celor din că şarja poate fi scoasă.' Unul după
După adunarea comemorativă
desfu n dîn d drum urile încă ne­ zaţie. C opilăria, o copilărie o- M unca nu i-a fost zadarn ică. an fost depuse coroane de flori Lupeni le lipsesc abia cîteva zeci de tone pentru a atinge altul, piloţii ce formează bateria de
Ia mormintele eroilor comunişti
p ietru ite¦ D incolo de corpul bişnuită, tră ită in com ună. Zilele pline de zbucium , de căzuţi la Doftana. (Agerpres). mia de tone peste plan. . cocs sînt goliţi. Masa compactă in­

principal al oţelăriei, ochiurile A ş a a f o s t p in ă p r in ’4 9 , s tr ă d a n ii ( e u n u l d in a c e i o a ­ '“Sosirea In ţara noastră Adunînd aceste tone la cele extrase peste plan de la înce­ candescentă a cocsului se revarsă în

d e a p ă ră m a se în u rm ele să ­ pînă cirul a v e n it la H u n ed o a ­ m en i m o d e şti care pu n un preţ 5 mm grup de medÎGi putul anului, obţinem frumoasa cantitate d e -130.386 tone. vagon, emânînd o căldură puternică.

p a te d e bascu lan te in clisa d ru ­ ra. D e fa p t, v ia ţa lui, cea a d e­ deosebit pe respectarea anga­ Angajamente realizate Acest aspect de muncă este obişnuit
m ului im p ro viza t, aruncau sub vărată, a început pe m eleagu ­ ja m en telo r), i-au adu s m ulţu­ la Uzina cocsochimică din Hunedoa­
razele soarelui palid sclipiri rile C orvinilor. M ai exact pe m iri m ari, pe care num ai cel
trem urătoare de oglin zi pe pe­ şan tierele l.C .S .II.-u lu i Aici a ce-şi iu b eşte m unca le poate ra. Şi totuşi, prima şarjă din ziua de
reţii barăcii şantierului'. avea. D area în funcţiune a cup­
C olectivul de m uncitori, tehni­ două blocuri care vor putea fi 11 noiembrie a fost deosebită: erau
cieni şi in g in eri d e la T.RfG .L.H . . . . .. y *v
D eva, an g a jin d u -se ca in cin stea
d a te în f o lo s in ţă in tr -u n v iito r primele tone de cocs metalurgic pe
zilei de 7 N oiem brie şi a confe­
In aerul curat şi p roaspăt al prins g u stu l m uncii, aici şi-a toarelor, prim u l in m ai, al cît m ai apropiat. Ca brigadă care cocsarii hunedoreni le produceau
rinţei orăşeneşti de partid să fruntaşă, s-a clasat brigada con­ în contul zilei de 10 decembrie 1958.
dim in eţii de noiem brie, păcă- vă zu t rostul. doilea în a u gu st şi al treilea dea cit m ai m u lte construcţii, dusă de zidaru l loan N edeia.
nelile ciocanelor pneum atice E ra p e vrem ea cirul la H u ­ în preziua. M arii S ă rb ă to ri din au obţinut realizări de seam ă. De asemenea, tînăru! colectiv al
n ăvăleau buim ace prin sp ă rtu ­ noiem brie anul acesta, abia a- A stfel, ei au term in at în roşu ŞTEFAN MANE) fabricii de aglomerare livrează fur-
ra făcu tă în p eretele halei cup­ nedoara începuse m oderniza- cum cîteva zile, i-au ră sp lă tit naliştilor minereu aglomerat prevăzut
toarelor şi se p ie rd e a u ; flăcă­
'g corespondent în contul zilei de 12 decembrie 1958.

rile a lbastru -violete ale apara­ din plin n opţile petrecu te pe blocul A vram lan cu , unde s-a
platform ă, zilele de m uncă pre­
telor de sudură electrică lum i­ F I G U R I DE evid en ţia t echipa condusă de
D um itru M u staţă, îndeplinin-
nau. cu in te rm ite n ţe g r in z ile C O N S T R U C T O R I lungite peste lim ita celor 8
m etalice, făceau ca um brele să ore. d u -şi n o rm a cu 112 la su tă . In
descrie arabescuri ciudate pe M ihai Z vo len sk y e com unist.
părnintul răscolit de paşi. rea vech ii u zin e d e fier. II cu­ In feb ru a rie an u l a c e sta a fo st ziua sch im bylu i de onoare s-au
nosc aproape toate furnalele p rim it candidat. I s-a fixat tu rn at 9 m .c. d e beton a rm a t
C onstructorii noii ojelării
M artin începuseră ziua ca de şi s-au execu tat 36. m .p. d e izo ­

laţie hidrofugă la p a rdoselile de

o b ic e i: cu o p era tiva scurtă, cu vechi. Ş i cel cu num ărul 2, şi d rep t sta g iu un an de zile. Pe la su bsol, iar echipa de du lgh eri

a n a liza g ra fic u lu i, cu îm p ă r ţi­ cel cu n u m ă ru l 3, ş i cel cu nu- u rm ă s ta g iu l i-a fo st red u s la a term in at m ontarea căpriori­

rea sa rcin ilo r pe om . Ş i t.otuşu tim ral 4. P e u rm ă a trecu t la .6 . luni. T o va ră şu l Victox—R ăş- - lor. '
se părea că nu to ţi au d e lu­
jfu r n a lu l n r.5 , la c e l m a i m a re c â n ii, s e c r e ta r u l o r g a n iz a ţie i d e M uncitorii de pe şan tieru l din

piaţa „U nirii" au term in a t a-

cru. M ihai Z vo len sk y de pildă. furnal din ţară. L-a term in at bază, spune că to a te acestea proape in în treg im e executarea

Ce ca u tă la sediu l o rg a n iza ţi­ şi pe acela. S e părea că la H u­ pentru m unca lui, că acea stă orofesori universitari u n u i'b lo c. Aici, s-au evid en ţia t
ei de b a ză ? D e ce încearcă ne­ nedoara nu vor m ai fi lucrări reducere în seam n ă aprecierea în m o d d e o se b it ech ip a de z u ­

ră b d ă to r cla n ţa u şii în ch ise ? d e a sem en ea p ro p o rţii. A cea sta de care se bucură în rîndul turc s g ra vi condusă de loan Filip,

Ş i-a a p rin s ţig a ra , tra g e cî- pîn ă în acele zile de februarie m em brilor de partid. La 9 noiembrie a.c., la invi­ care a obţinut un indice de re­
teva fum uri şi priveşte. La taţia Societăţii ştiinţelor medi­ a liza re a n orm ei de 1,20 la su tă
stin gă, spre hală, spărtu ra fă­ cînd s-a început construcţia Le^am a fla t to a te acestea din cale din R.P. Romînă şi a In­ şi llie P o p a cu un in dice de 1,18
cută pentru prelungirea liniei stitutului medico-îarmaceutic din la sută.
ferate de pe platform ă, lasă noii o ţelării M artin. sp u sele lui Z vo len sk y, a in g i­ Bucureşti, a sosit în ţara îoas-
p rivirile să prin dă conturul în­ tră un grup de medici profesori M uncitorii şantierului din
tunecat a l noului cuptor, al ce­ P entru zidaru l . Z volen sky a- nerului C ornel C azan, a secre­ universitari turci. La sosirea în strada gen eral B ălan au term i­
lui de-al treilea. Gu citeva zile Bucureşti, oaspeţii au fost în- n a t în roşu unul din blocuri a-
înainte, el, Z volenskij, pusese cea stă lucrare a în sem n at con­ tarului o rg a n iza ţiei de partid tîmpinaţi de acad. prof. Marius van sîn d considerabil cu tencu­
u ltim ele cărăm izi de şam otă. Nasta, preşedintele Societăţii ieliie in interior. D e asem enea,
S e g în d ea la to a te prin cite sacrarea. Tim.p d e 760 de zile , R ăşcan u . 0 p a rte, a şte p tin d ştiinţelor medicale din R. P. Ro­ ei lucrează la ridicarea altor D ansurile m agh iare sînt pline de farm ec şi vioiciune. In
tre c u se . mînă, Ion Baunner, prorector al ritm u l sacadat al ceardaşu lu i, d a n sa to rii execută m işcări, ele­
m îin ile lui. m ari. a u p o t r i v i t c ă ­ d e s c h id e r e a s e d iu lu i ş i a ltă Institutului medico-îarmaceutic, gan te, figuri com plicate ce n e c e sită m ultă îndem inare.
O biografie sim plă, ca o li­ profesori, medici.
nie dreaptă, cu prea puţine ră m id ă lingă, că ră m id ă , m ii, p a rte în ău n tru , în cam era ceea F orm aţia de dansuri m a g h ia re a jeledinţenilor, pe estra ­

zeci de m ii de cărăm izi. C it a de la capătu l barăcii, cu ta va ­ da din Poiana-

z id it nu ştie. Ş tie d o a r că la nul jo s, ş i p lin ă de fu m u l ţig ă ­

prim ul cuptor îm preună cu un rilor noastre. O am enii term ina­ 0O 0O 0O 0O 0O PQ 0000Q 0gX X X }Q 00O O PO P0C X X 300000000C X X X % îC Q C Q Q O 71 f 9 0 0 0 p 0 p O 0 0 0 0 P 0 0 Q 0 p 0 0 P î
.j
o rta c , p u n ea c ite 1.200—1.400 se ră c u p to ru l ş i ca la orice

bucăţi pe zi. Era ceva nem ai- sfîrşit, aducerile am inte erau O nouă întovărăşire s-a transformat

in tîln it in isto ria zid a rilo r şa- m ai slobode, m ai bogate.

zig za g u ri. F iul du lgh eru lu i din m otori hunedoreni, era cu ade­ A. JURCA A fost de faţă C. T. Kărasa- îngospodărie colectivă
pan, ambasadorul Turciei Ia

Grija faţă de om. şi nevoile sale Bucureşti. Duminica trecută a fost zi de întovărăşiţi au inaugurat gos­ de la cei mai vrednici întovă­
Medicii turci vor vizita insti­ mare sărbătoare la Batiz, raio­ podăria colectivă pe care au răşiţi. Printre aceştia se numă­
' An de an, o parte tot mai im­ ferice din ţară pentru tratamen- 240.000 lei, iar pentru îmbrăcă- nul Hunedoara. Şi aceasta nu numit-o „1 Mai“. ră Drăghici loan, Ţîrlea Miron,
portantă din bugetul statului te a unui număr de 646 pen- minte, rechizite şcolare şi ma- tuţii medicale, vor lua contact pentru că aşa scrie la calendar, Petroescu Maria, Tolteanu
cu specialişti romîni şi vor ţi­ ci pentru că în acea zi de toam­ Ce i-a făcut pe aceşti oameni loan, Ivonici Crucită, Mun-
nostru se alocă fondurilor pen­ sionari. ¦ 1 terial instructiv, aproape 120.000 ne cîteva conferinţe asupra unor din Batiz să intre în gospodăria teanu Traian şi alţii. Ei
probleme de chirurgie, obstreti- nă tîrzie, în viaţa satului s-a colectivă ? întrebarea aceasta s-au înscris primii şi exemplul
tru grija faţă de om şi nevoi­ AjuSoare familiale lei' că, medicină internă etc. lor a fost urmat de aproape tot
le sale. In regiunea Hunedoara petrecut o cotitură însemnată: au pus-o mulţi şi mai ales ţăra­ satul. Au mai rămas puţini în
(Agerpres). un număr de 73 familii de ţărani nii muncitori din satele vecine, afara colectivei şi există toată
veniţi la Batiz pentru a partici­ convingerea că primăvara vi­
itoare va găsi tot satul colec­
fondurile destinate în 'acest an Ajutoarele familiale şi unice pa la sărbătoarea inaugurării tivizat. Cei care s-au înscris pri­
pentru problemele de asigurări constituie o altă formă prin ca­ mii, nu s-au mulţumit numai cu
sociale se ridică aproape la re statul .îşi manifestă grija fa­ gospodăriei colective. Noii co­ atît. Ei înşişi au devenit agita­
100.000.000 lei. ţă de om şi nevoile sale. Pînă tori înflăcăraţi. Fiecare şi-a lă­
lectivişti au răspuns fiecare cu murit mai întîi rudele, vecinii şi
prietenii să se înscrie în gospo­
cuvintele pe care le-a găsit dăria colectivă. Tov. Munteanu
Traian, de pildă,- a lămurit pe
Pensii în valoare de pesie în prezent în regiunea Hunedoa­ mai potrivite, dar din cuvintele cumnaţii săi Popa Pelru, Lupii
Gheorghe, Musolini Liviu, pe
ra s-au plătit ajutoare familia­ fiecăruia se desprind aceleaşi unchiul său Petroesc Traian si
le de stat în suma de 418.830 pe alţii. Aşa a.u. făcut şi ceilalţi.
80 milioane lei idei: gospodăria colectivă asi­ In afară de munca de lămurire
dusă de către membrii de par­
Avem în regiunea noastră un lei, iar mamelor care au născut gură venituri mat mari şi o via­ tid, de către deputaţi şi de
număr apreciabil de pensionari, cel de-al 10-lea copil, li s-au către comitetul de iniţiativă, s-a
ţă mai fericită membrilor săi, organizat vizite la gospodăria
colectivă din Simen-a Veche
încadraţi în mai multe catego­ ¦plătit ajutoare unice în suma de în gospodăria colectivă munca unde întovărăşiţii din Batiz au
văzut cum muncesc şi cum tră­
rii. Pentru anii prestaţi în di­ 29.000 lei. De asemenea, s-au poate fi organizată mai bine, iesc colectiviştii. Aşa s-a proce­
dat şi iată că în Batiz a luat
ferite sectoare de activitate ei aici pot fi înfiinţate felurite ra­ fiinţă o gospodărie colectivă - în
primesc acum din partea statu­ care au intrat cei mai buni. gos­
mai plătit şi alte ajutoare oca­ muri anexe de producţie, aducă­ podari ai satului. Ei au adus în
gospodărie 191 ha. teren ara­
lui pensii corespunzătoare cu zionale în sumă de 327.050 lei. toare' de mari venituri, se pot bil, 24 vaci de lapte, 8 cai, 30
care, 30 pluguri, 19 grape, 2'
care îşi acoperă cheltuielile de Penîru copiii orfani .face investiţii pentru constru­
trai şi alte nevoi familiare. ( Continuare tn pag.. 3-a)
irea de sisteme de irigaţie, graj­

De la începutul anului şi pî­ Prin grija secţiei prevederi duri comune etc.

nă în prezent s-a plătit pe în­ sociale a Sfatului popular regio­ Din cuvintele noilor colecti­

treaga regiune drept pensii su­ nal, sînt daţi în plasament un vişti oricine putea să-şi dea sea­

ma de peste 80 de milioane lei. număr de 200 copii orfani. Pen­ ma cît de mult a crescut con­

ştiinţa politică a acestora. Mun­

Este o cifră destul de mare care tru a li se asigura acestora o cind în întovărăşirea agricolă

oglindeşte grija statului nostru copilărie fericită s-au alocat din pe care au înfiinţat-o in 1952.

democrat-popular faţă de oame­ bugetul local al regiunii sume ';ei s-a.u, convins pe deplin de ă-
nii care, datorită bătrîneţii, sînt importante de bani. Aceşti bani vantajeie muncii în comun, au
puşi în imposibilitatea de a sînt cheltuiţi pentru alocaţii de văzut foloasele mecanizării lu­
mai munci. hrană, îmbrăcăminte, rechizite crărilor, şi-au dat seama că sin­
gura cale justă pe care trebuie

Pe lîngă toate aceste ajutoare, şcolare, ‘material instructiv etc. să meargă ţărănimea muncitoa­

statul a mai venit în sprijinul De la începutul anului şi pînă Strungarul Dumitrii Floreă, de la U.R.U.M. Petroşani,, tucrind ta două strunguri,. îşi depăşeşte, cil regn- re este calea gospodăriei colec-
pensionarilor şi prin trimiterea în prezent s-au cheltuit numai larilale norma in medie cu 20 Ia sulă. tive._
la diferite staţiuni balneo-clima- pentru alocaţii de hrană peste
IN FOTO: Tov. Florea slrunj ind 6 piesă peiiira cuptoarele de tise are ale prepdraţiei Petritdi. ? r G Iniţiativă înfiinţării gospodă­
riei colective din Batiz a pornit